Exclusiv : Cum a identificat Eurostat un deficit bugetar suplimentar de 0,3% din PIB în 2009, ascuns de autoritățile române.


Eurostat, brațul statistic al Comisiei Europene a descoperit în timpul unei vizite din luna septembrie 2010, în România, un deficit suplimentar de 0,3% din PIB atât pentru anul 2008 cât și pentru anul 2009. Datele revizuite de deficit publicate de Eurostat le găsiți AICI.

În urma reevaluărilor, Eurostat a ajuns la concluzia că deficitul bugetar al României, măsurat prin angajamente de cheltuieli, a fost în 2009 de 8,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale peste cel raportat în luna aprilie. Diferența este de 1,59 miliarde de lei (echivalentul a 375 de milioane de Euro).

În acest fel, deficitul bugetar al României a urcat de la o valoare de 40,79 miliarde de lei până la 42,38 miliarde de lei (9,97 miliarde de EURO). Explicația surplusului de deficit reiese din modul în care ministerul de finanțe a înțeles să includă în buget companiile de stat, în condițiile în care mai mulți ”producători ne-comerciali” nu au fost cuantificați în rezultatul bugetului general consolidat.

Potrivir regulilor Eurostat, în vigoare din anul 2002 (deci nu vreo modifcare de ultim moment a metodologiei), ”producătorii ne-comerciali” sunt aceia care oferă majoritatea producției lor către alții fie gratis, fie la prețuri care nu au semnificație economică.

Prețurile care nu au semnificație economică sunt acelea care sunt influențate puțin sau deloc de cantitatea de bunuri/servicii pe care este dispus producătorul să ofere și care influențează doar marginal cererea pentru cantitățile respective. Astfel de prețuri se aplică fie pentru a obține anumite venituri, fie pentru a reduce excesul de cerere care poate apărea atunci când serviciile sunt oferite gratuit. Dar aceste prețuri nu au intenția de a elimina excesul de cerere. Atunci când o decizie a fost luată pe baze fie administrative, fie sociale, fie politice pentru o anumită cantitate de bunuri/servicii ne-comerciale, prețul este stabilit deliberat sub cel de echilibru.

Potrivit standardelor ESA95, conceptul de preț cu semnificație economică este implementat pe baza criteriului 50% : este acoperit mai mult de 50% din prețul de producție de vânzări? Daca dă, producătorul este unul comercial. Dacă nu, producătorul este unul necomercial. Criteriul de 50% decide dacă o companie guvernamentală poate fi tratată ca o ”corporație” (în cazul în care peste 50% din prețul de producție este acoperit de vânzări) sau avem de-a face cu un ”producător ne-comercial”. În al doilea caz, rezultatul comercial (pierderea) producătorului ne-comercial este cunatificată la deficitul bugetar.

Un exemplu de producător ne-comercial, poate fi considerat în România, o regie locală de transport, în cazul în care din vânzarea produselor nu este acoperit măcar jumătate din prețul de producție.

Aici a omis România să clasifice mai multe companii. Efectul acestei omisiuni, dar și a unei umflări de valoare pentru anumite active, au condus la distorsionarea deficitului cu 0,3%.

Contactat de standard.ro, Timothy Allen, ofițer de presă în cadrul EUROSTAT, ne-a clarificat cum a raportat România un deficit mai mic cu 0,3% decât cel real. Sunt două cauze :

a) ”Autoritățile române au inclus în calculul deficitului pentru anul 2008 o reevaluare a activelor financiare. Potrivit standardelor ESA95, o astfel de operațiune nu trebuie să aibă impact în deficit. Prin urmare, deficitul pentru anul 2008 a fost revizuit în creștere”. Revizuirea de deficit pentru 2008 a fost de 0,3%. Același lucru s-a întâmplat și în anul 2009

b) ”Potrivit metodologiei ESA95, corporațiile publice care au caracter de ”producători ne-comerciali” sunt cuprinse în sectorul guvernamental. Prin urmare, autoritățile naționale de statistică, ar trebui să analizeze, la intervale regulate, corectitudinea încadrării corporațiilor publice. În urma concluziilor de după vizita din România din septembrie 2010 a unei delegații care urmărește procedura de deficit excesiv, mai multe coroporații publice au fost clasificate în interiorul sectorului guvernamental, din moment ce par a fi ”producătorori ne-comerciali”, potrivit regulilor ESA95 (controlate și finanțate în special de guvern)”.

Prin urmare, o parte din deficitul bugetar (375 milioane EURO) a fost ascuns în 2008 și 2009 în interiorul unor companii controlate și finanțate de către stat, care vindeau la prețuri mai mici decât 50% din prețul de producție. În final, diferența ajunge să fie acoperită tot de stat, prin împrumuturi, și prin urmare, se cunatifică la deficit. Neincluderea în rezultatul bugetar anual a deficitelor acestor companii reprezintă o distorsionare a cadrului macroeconomic.

Potrivit Eurostat, în anul 2010, misiuni de verificare de deficitului excesiv au avut loc doar în șapte state : Finlanda (în ianuarie), Grecia, Olanda (15 iunie), Malta și Ungaria (6-7 iulie), Romania (6-7 septembrie) și Bulgaria (16-17 septembrie)

Detalii despre ”vopsitul deficitului” de către România găsiți și aici.

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Macro

Etichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: