România ascunde Fondului Monetar 50.000 de bugetari. 4 paradoxuri și 7 concluzii.


Este oficial. România mai mânărește o cifră – cea privitoare la numărul de bugetari disponibilizați. Și la fel de oficial este că Președintele Traian Băsescu înghite orice gălușcă oferită pe tavă de consilieri, miniștri sau secretari de stat. Cel mai nou exemplu este numărul de bugetari.

Au trecut 6 săptămâni de la publicarea celei de-a șasea scrisori de intenție a României către FMI (30 septembrie 2010). În fapt, este al șaselea acord din martie 2009 și până în prezent, întrucât, atât țintele cât și mijloacele de atingere ale lor, s-au schimbat semnificativ. Nu din vina FMI, ci exclusiv din vina guvernelor de după 1 ianuarie 2009 (ce aiurea sună… guverne, de fapt, în mai puțin de doi ani, am avut același prim-ministru, trei miniștri de finanțe, la muncă tot 3).

În 30 septembrie, FMI publica angajamentul României ca până la 31 decembrie 2010, România să disponibilzeze 74.000 de bugetari. Textul original din acord îl aveți aici :

11 Noiembrie 2010. Conștient sau nu, Președintele României anunță, la Consiliul Investitorilor Străini, că România mai trebuie să disponibilizeze 26.000 de bugetari. Singurul strigăt rațional al unui economist este : ”Wow!!!”. Înseamnă că România a disponibilizat deja (74.000 – 26.000) adică 48.000 de bugetari, și asta în mai puțin de 6 săptămâni.

Este de necrezut! Ar exclama cineva de bun simț. O țară care disponibilizează din sectorul bugetar 48.000 de oameni într-o singură lună, nu are cum să strângă la un miting împotriva guvernului, în aceeași lună, doar 30.000 de demonstranți. Aici este o opinie doar de bun simț.

Chiar dacă bunul simț reprezintă o importantă calitate a oricărui economist, același economist rațional ar merge să se uite la cifre. Cu siguranță se regăsesc în rata șomajului, care ar fi trebuit să explodeze în luna octombrie…

Surpriză! Nu numai că rata șomajului nu a explodat, dar ea chiar s-a diminuat în octombrie!  Mai mult, în octombrie, rata șomajului a scăzut pentru a 7-a lună consecutiv. Atât rata cât și numărul de șomeri.

Situația arată astfel :

  August 2010 Septembrie 2010 Octombrie 2010
Număr șomeri înregistrați 675.790 670.247 645.453
Rata șomajului 7,39% 7,35% 7,08%

                                                                                                                                             Sursa : ANOFM

Concret, numărul de șomeri a scazut de la 670.247 la 645.453, adică am avut mai puțin cu 24.794 șomeri înregistrați. Deci nu creștere cu 48.000 ci scădere cu aproape 25.000. Iarăși, de necrezut, în condițiile în care economia în Trimestrul III a scăzut cu 0,7% față de trimestrul II, iar economia în primele 9 luni ale anului a scăzut cu 2,3% față de perioada ianuarie-septembrie 2009, iar trimestrul IV va consemna o adâncire a recesiunii.  Evoluția ratei șomajului o puteți vedea în grafic

De aici se despind 5 paradoxuri legate de rata șomajului în România

Paradoxul 1: În plină recesiune, România creează locuri de muncă. Dacă în octombrie 2009, în România erau înregistrați 653.939 de șomeri, un an mai târziu, după o cădere de peste 2%, în România sunt înregistrați cu 8486 de șomeri mai puțin (645.453). Aici, vor curge o groază de explicații de genul că aceia care nu demonstrează activ că sunt în căutarea unui loc de muncă, nu sunt considerați șomeri înregistrați. Ar fi o scuză prea slabă care să acopere faptul că România continuă să cadă economic. Adică să piardă locuri de muncă. Cu alte cuvinte, această scuză nu ține.

Paradoxul 2: România dă afară 48.000 de bugetari, dar numărul șomerilor scade cu 25.000 de mii. Cu alte cuvinte, pentru ca numărul șomerilor să scadă, sectorul privat ar fi trebuit să creeze în luna octombrie un număr de 73.000 de locuri de muncă. Extrem de fals, pentru o economie aflată în recesiune și fără investiții majore anunțate.

Paradoxul 3: Economia României nu va fi niciodată în stare să creeze într-o singură lună 73.000 de locuri de muncă. Spre comparație, asta ar fi însemnat ca în luna octombrie să fi pornit 3 investiții de talia Petrom, pentru că cele 73.000 de locuri de muncă reprezintă mai mult decât triplul numărului de angajați Petrom.

Paradoxul 4: Economia României, pe cădere, creează mai multe locuri de muncă decât America, pe creștere. În luna octombrie, numărul șomerilor înregistrați din SUA a crescut de la 14.767.000 la 14.843.000, cu 76.000. Adică, economia americană, aflată încă pe creștere, adaugă într-o singură lună 76.000 de șomeri înregistrați, iar economia românească, în recesiune deplină, câștigă 73.000 de locuri de muncă. Iarăși, de necrezut.

Și acum, concluziile:

Concluzia 1: România ascunde Fondului Monetar Internațional 50.000 de bugetari. În fapt, România nu a făcut nici o restructurare a sectorului bugetar din septembrie și până în noiembrie, datele privind șomajul demonstrând clar acest lucru.

Concluzia 2: Președintele nu mai trece prin filtrul gândirii fițuicile care îi sunt prezentate și le citește pur și simplu. O simplă analiză a ratei șomajului, sau eventual una mai complexă, i-ar fi arătat că sectorul privat continuă să piardă locuri de muncă, în timp ce la stat nu se efectuează nici o restructurare.

Concluzia 3: Pentru a putea prezenta FMI o scădere cu 48.000 de bugetari a sectorului public, funcționărașii din România au făcut tot soiul de artificii, care să presupună reîncadrarea imediată a celor 48.000, la alte companii aflate sub umbrela statului. În fapt, se poate vorbi cel mult despre o cosmetizare a sectorului bugetar, respectivii fiind cel mult mutați pe alte ștate de plată. Adică ajustare zero, efect nul.

Concluzia 4: FMI nu e prost și nu va înghiți o mistificare atât de evidentă a pieței muncii. Va pune întrebări și îi va găsi pe cei 48.000 angajați în alte entități de stat sau tot în vechile structuri. Atenție, economia este încă în recesiune și nu se poate vorbi, nici teoretic, nici practic despre o angajare deplină a unui astfel de număr de bugetari în structuri private, în prima lună de la disponibilizare. FMI va urmări și acest indicator și va pune o țintă conexă, așa cum a făcut și pentru deficitul bugetar (noi raportăm deficit bugetar în țintă, dar de fapt singurul mod în care țintim deficitul este prin neplata datoriilor către agenții economici. Cu alte cuvinte, furt).

Concluzia 5: Avem din ce în ce mai puține șanse să încasăm a 7-a tranșă de la FMI în luna ianuarie (inițial trebuia încasată în decembrie). Cu indicatorii de performanță neîndepliniți (legea bugetului, legea salarizării unitare, legea pensiilor și alții), iar cu cei îndepliniți, în fapt, cosmetizați (deficitul bugetar, disponibilizările din sectorul bugetar), șansele ca FMI să se facă din nou că ne crede se reduc dramatic.

Concluzia 6: Cu mimarea reformelor și în fapt, inacțiune guvernamentală, România are șanse mai mari de 50% să fie și în 2011, în teritoriu negativ, în privința creșterii economice. Așa cum văd lucrurile acum, nu numai că recesiunea nu se va încheia în anul 2011, dar vom avea și contracție economică de minimum un procent.

Concluzia 7: Minciuna guvernamentală și prezindețială nu are nimic de-a face cu interesul național. Ba din contră. Priviți cazul Greciei.

Anunțuri


Categorii:Macro

Etichete:, , , , ,

1 răspuns

  1. FMI nu e prost, dar cred ca va acorda sau nu transa in functie de interesele sale personale la acel moment; cu alte cuvinte intr-o ecuatie cu x si y, romania este z.

    Concluzia 2: cand a gandit presedintele in interesul functiei sale PUBLICE? Never ever.

    Concluzia 3: va dati seama ca deja putem vorbi de vrajitorie la scara nationala? 😀 Sa faci sa dispara atatia bugetari dintr-o pocnitura de degete fara ca economia sa se resimta, asa da treaba! De fapt asta imi aduce aminte de mult trambitatele reduceri de personal de la CFR (marfa sau calatori, habar nu am). Ideea e ca aia aproape de pensionare au fost pensionati, posturile libere au fost trecute la concedieri, s-au mutat la greu dintr-un birou in altul.

    Treaba e alta: evident ca bugetarii nu scad decat nesemnificativ; fondul de salarii a scazut pana acum cu doar 3% (cf ultimului raport MF parca). Salarii se dau in continuare, chiar scazute. Si totusi de unde sunt banii? Oare BNR nu a pus tiparnita in functiune?

    p.s. nota 10 pt articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: