Financial Times: Dracula al ameninţărilor economice este viu şi bine ancorat în Uniunea Europeană – în România


Este comentariul celor de la Financial Times, legat de inflaţia din România. Cifra a fost publicată astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Inflaţia anuală a urcat de la 7,6% la 8,01% – cea mai ridicată rată a inflaţiei din toată Uniunea Europeană, în condiţiile în care ţinta BNR este de 3%.

„Stagflaţia nu este atât de departe precum credeţi. Dracula al ameninţărilor economice este viu şi bine ancorat în Uniunea Europeană – în România”, spun cei de la ft.

Ce este stagflaţia? În termeni simpli, mama tuturor relelelor în economie: inflaţie mare şi creştere economică mizerabilă, eventual negativă. Adică ceea ce experimentăm noi din 2009 până acum. O situaţie în care preţurile se majorează iar economia refuză să crească. Sau, economia creşte din pix, cu 0,1% faţă de trimestrul precedent.

Ce ne spun datele statisticii? Că avem 3 inflaţii: cea anualizată, de 8,01%, cea a lunii martie, de 0,6%, şi cea a primului trimestru: 2,16%. Comparaţi acest 2,16% în 3 luni cu ţinta pentru un an întreg: 3% +/- 1%. Adică, BNR ar considera inflaţia ţintită dacă ea s-ar afla, după 12 luni, oriunde între 2 şi 4%. De 2 nu se mai pune problema: după 3 luni, inflaţia este de 2,16%. Din păcate, nici de 4%. Inflaţia va fi mai apropiată de 6% la finalul anului decât de 4%, iar inflaţia reală va fi undeva la peste 10%.

Ce mână preţurile în sus? Alimentele şi energia. Alimentele s-au scumpit în ultimele 12 luni cu aproape 10% şi cu 4,12% în primele 3 luni ale anului. Aşa spune statistica. În fapt, este de ajuns să priviţi coşul dumneavoastră de conusm şi veţi vedea că inflaţia a fost mult mai mare.

Energia. Am avut deja o scumpire a energiei termice cu 3,4% de la începutul anului. Urmează cel puţin încă una la gaze, iar preţul carburanţilor se încăpăţânează să fie mai mult decât dublul raportat de statistică la capitolul combustibil. Statistica spune că din ianuarie până la finalul lui martie, combustibilii s-au scumpit cu 4,57%. Oricât de flexibil aş fi, mie îmi iese scumpirea benzinei şi motorinei între 8 şi 24%, depinde de sortiment. Doar că statistica nu capturează întreg efectul scumpirii carburanţilor.

În timp ce România este vulnerabilă la preţurile majorate ale mărfurilor, dintre membri UE, România este în specială expusă, pentru că alimentele contează în proporţe de 33% în coşul de consum, faţă de doar 17% în Bulgaria”, mai spun cei de la FT. Mai exact, 37,5% din coşul De consum al românilor ţine de mâncare. La fel ca în Egipt sau Tunisia. Ponderea cheltuielilor bulgarilor este aşadar mai mică de jumătate.

Cum tratezi o inflaţie de 8% cu o creştere economică de 0,1%? Asta este întrebarea cheie. Din păcate, răspunsul este simplu: nu o tratezi. Continui să tai din puterea de cumpărare a românilor, din calitatea educaţiei (plăteşti restanţele decise de instanţă undeva în următorul cincinal, atunci când nu va mai rămâne nimic din pricina inflaţiei), ba chiar şi din sănătate.

Ce spune FT despre creşterea economică?

„Guvernul a prognozat o creştere economică de 1,5% în 2011, o cifră care lasă foarte puţin spaţiu pentru evitarea unui nou an în teritoriu negativ, dacă evenimentele se dovedesc chiar şi doar un pic mai rele decât anticipările”

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , ,

7 răspunsuri

  1. Da se pare ca ne vor astepta vremuri nespus de grele.

    • Domnule Soviani,
      Am impresia ca accentuati prea mult latura „propagandistica” chiar daca,pe fond,evaluarea este corecta.
      Prefer analizele echilibrate in locul celor care se subtiaza din cauza unei „bucurii”rautacioase cu iz adolescentin…
      Toate cele bune,
      Toma Pirau-sociolog

  2. Stagflatie? Poate pentru cine nu stie sa se descurce. Am vorbit zilele astea cu niste persoane cunoscute din ministerul justitie, ministerul de interne, si din cateva multinationale. Nimeni, dar absolut nimeni, dintre acestia nu s-a plans de criza in Romania. Absolut toti o duc cu muuult mai bine decat inainte – fara sa le fi crescut salariile cu macar 1 RON. Bugetarii de mai sus chiar au pierdut la salariu si totusi reusesc sa aiba cu mult mai multi bani decat inainte. Iar voi vorbiti de stagflatie!! 🙂 HAhahaha Oamenii cu care am vorbit eu nici macar nu cunosc termenul, ca sa nu mai zic ca habar au de economie, si alte prostii de genul asta! Ei sunt acolo – pe campul de batalie zilnica, stiu cum sa se descurce! Sa traiti bine!

    • Nu totul se rezuma la „si altii sa se descurce” deoarece nu toti sunt incurcati… prin comentariul tau se observa direct o frustrare si desconsiderare fata de o anumita clasa sociala, o clasa sociala inferioara care trage zi de zi cum poate doar pentru a-si procura o alimentatie cat de cat corecta si sanatoasa de aici si binecunoscuta „mens sana in corpore sano”, deci acei binecunoscuti justitionari ar cam trebui sa mai coboare multe trepte sociale si sa-si dea jos pantofii de lac pentru a nu mai murdari o mica particica de oameni curati care vor decat sa traiasca bine !

  3. Da, si mie mi se pare ca de fapt inflatia a fost mai mare decat cea care este anuntata.
    Poate am eu un cos de consum semnificativ diferit fata de al altora. Dar…parca n-as prea crede…

    Apropos…de mere nu scrie nimeni nimic. Pai pretul merelor e un euro!
    Les pommes et les pommes de tere(ma rog, nu le am cu franceza) :).

  4. Fara prea multe substraturi academice problema inflatiei din RO se poate rezuma la urmatoarele mecanisme:

    – SUPRA-CERERE – cauze: sume de bani ce ajung la populatie fara a avea echivalent intr-o prestare reala ( bugetari remunerati care nu produc nimic sau au salarii prea mari, ajutoare sociale nejustificate, pensionari prea multi si cu pensii prea mari, lucrari publice la preturi umflate ); credite preferentiale acoperite guvernamental ( gen Prima Casa, Rabla, subventii, stergeri de datorii ); finantare guvernamentala a Bugetului prin imprumuturi.

    – SUB-OFERTA – cauze: inchidere masiva a numeroase afaceri in 2008-2010; personal calificat si eficient translocat temporar in alte tari; piata cu mobilitate scazuta, datorita infrastructurii deficitare; lipsa creditarii reale pentru dezvoltarea unor noi capacitati de productie/servicii.

    – PRODUCTIVITEA SCAZUTA – cauze: tehnologii invechite; personal excedentar in diverse activitati, greu de disponibilizat datorita legislatiei muncii potrivnice; personal nevrotic, sufocat de solicitarile intense ale vietii moderne; management fara suficienta experienta, focalizat pe birocratie si nu pe eficienta.

    – CLIMAT NECONCURENTIAL – cauze: legislatie stufoasa si fiscalitate apasatoare ce impiedica dezvoltarea unor noi afaceri; birocratie infernala existenta; pozitii monopoliste din piata; pozitii neloiale existente in piata, cu spate politic; clasa antreprenoriala timorata si vlaguita dupa anii dificili 2008-2010.

  5. Un pic de rabdare sa treaca Pastele si cad toate preturile alimentare.Si in 2008 cand eram pe val,in preajma sarbatorilor cresteau ca Fat Frumos.
    Dupa aia ce-o sa spunem ? ca n-avem cerere sau ca e supraoferta.Sau te pomini ca se rezolva climatul concurential si productivitatea.:-)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: