Îmi vine greu să privesc drept realistă atitudinea autorităților de la București în fața exercitării de facto a dreptului de veto atât al Germaniei cât și al Franței, în privința aderării României la spațiul Schengen. Îmi vine greu să caracterizez fariseismul declarațiilor care acuză Germania și Franța de ”discriminare” și ”abuzuri”, atunci când au decis să declare drept ”prematură” aderarea României și Bulgariei la Schengen. Pentru că, în fapt, demersurile naționale ale României cu politici dedicate Udrea şi Cocoş, conduceau la această concluzie: respingere

Ce este Schengen?

Pe lung, povestea sună așa: în urmă cu 25 de ani, în orașul luxemburghez Schengen, 5 state membre ale Comunității Economice Europene semnau un tratat, care avea să conducă mai târziu la crearea spațiului european fără frontiere, așa numită zona Schengen. În prezent, avem 25  de state membre ale zonei Schengen(nu toate membre ale Uniunii Europene). România și Bulgaria mai așteaptă. Din zona Schengen fac parte trei state non membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elveția și nu fac parte 5 state membre ale UE: Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, Romania si Cipru. Marea Britanei și Irlanda pentru că nu au vrut, Cipru pentru că are de clarificat probleme teritoriale, iar Romania si Bulgaria pentru ca nu au vrut. Marea Britanie a vrut sa își păstreze granițele iar Irlanda pentru că a preferat să mențină acordul de liberă circulație a persoanelor cu Marea Britanie decât să adere la spațiul Schengen.

Pe scurt, zona Schengen înseamnă posibilitatea de a călători pe teritoriul a 25 de state europene, fără pașapoarte. Posibilitate care în acest moment este amânată pentru români și bulgari. Votul împotrivă al unui singur stat este suficient pentru ca o națiune să nu fie primită în spațiul Schengen, pentru că este nevoie de unanimitate. România a fost rejectată de cei mai puternici actori ai Uniunii: Franța și Germania.

În plus față de eliminarea granițelor interne, aderarea la spațiul Schengen presupune:

a) Reguli comune în privința azilului

b) Poliția are dreptul să urmărească suspecții și peste granițe

c) Separarea în aeroporturi a cetăţenilor din spaţiul Schengen faţă de ceilalţi pasageri

d) Liste comune de state care ale căror cetăţeni necesită vize

e) Crearea SIS (Sistemul de Informaţii Schengen), care oferă posibilitatea unităţilor de poliţie şi consulatelor să acceseze o bază de date comună cu persoane „nedorite”, cu urmăriţi internaţional şi cu obiecte furate.

f) Eforturi comune pentru lupta împotriva drogurilor.

Ieri, Brice Hortefeux, ministrul de interne francez, Thomas Maiziere, omologul său german au transmis Comisiei Europene, printr-o scrisoare, faptul că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este prematură şi că există deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. „Nu ar fi realist şi nici responsabil să neglijăm deficienţele identificate”, au scris cei doi miniştri în scrisoare:

Printre deficienţele constatate, se numără „absenţa unui mediu juridic şi administrativ satisfăcător în domeniul securităţii şi justiţiei, persistenţa corupţiei la diferite nivele şi nivele îngrijorătoare a crimei organizate

Cum a reacţionat România:

„Este un act de discriminare. Este un abuz!”, a spus Preşedintele României Traian Băsescu

Cum a reacţionat Bulgaria:

„Vom face tot ceea ce este posibil pentru a elimina dubiile”, a spus Ministerul de Externe Bulgar

Ce avertismente a transmis recent Franţa:

„România şi Bulgaria nu au o uşă închisă”, a spus recent ministrul de externe francez, Laurent Wauquiez, explicând că pur şi simplu, România şi Bulgaria nu sunt în stare să îşi securizeze graniţele.

Este un act de discriminare?

Poate, cu nuanţe, depinde ce înțelegem prin discrimnare. Iată definiţia din DEX : „Politică prin care un stat sau o catgorie de cetăţeni ai unui stat sunt lipsiţi de anumite drepturi pe baza unor considerente neîntemeiate. Sau, a lipsi de egalitate în drepturi a limita în drepturi”. Totuşi, definiţia din DEX aminteşte de considerente „neîntemeiate”. Sunt neîntemeiate motivele de amânare a României la spaţiul Schengen? În aceeaşi măsură în care este neîntemeiată reţinerea la uşă a unor pădurari cu cizmele pline de noroi, atunci când vor să păşească pe mocheta din sufragerie. Sau în aceeaşi măsură în care răspunsurile la următoarele întrebări reprezintă tot discriminare:

Întrebarea 1: Faptul că pentru investitorii germani trebuie să intervină Angela Merkel, în urma nerambursării de către statul român a unor sume de peste 130 de milioane de EURO în timp ce Graţiela Iordache, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe este acuzată de complicitate la evaziune fiscală de 44 de milioane de EURO în favoarea Galaxy Tobacco, este o discriminare pentru investitorii germani?

Întrebarea 2: Faptul că Vinci – „premier groupe mondial de concessions et de construction” renunţă la autostrada Comarnic-Braşov, suspectez eu, pe motiv că şpaga cerută a fost prea mare, din moment ce motivul lansat pe surse din Ministerul Transporturilor este acela că „Vinci nu a găsit finanţare” (vă daţi seama dacă primul grup mondial de concesiuni si construcţii nu obţine finanţare, cum dracu de obţine Cocoş, Căşuneanu sau Romstrade), asta este o discrimianare? Faptul că Cocoşii, Căşunenii, Romstredii câştigă licitaţie după licitaţie pentru lucrări care întârzie constant, depuncatate fiind companiile din Germania sau Franţa, asta este o discriminare? Dau faptul că bănci germane sunt acuzate de evaziune fiscală de către autorităţi din România, este sau nu o discriminare?

Întrebarea 3: Faptul că, în încercarea măreaţă a dragului de Traian, de reunificare a României cu Moldova, în interiorul graniţelor Uniunii Europene, România introduce pe uşa din dos cetăţeni moldoveni în UE, dându-le paşapoarte, reprezintă sau nu o „uşă deschisă” către Uniunea Europeană? Am fost recent în Moldova şi mi s-a relatat cazul unui sat de găgăuzi, care, deşi nu cunoşteau o boabă din limba română, erau deja cetăţeni UE, pentru simplul motiv că îşi cumpăraseră paşaport românesc de la Consulatele deschise de Băsescu, asta nu reprezintă discriminare? Domnule Preşedinte, câţi găgăuzi au devenit cetăţeni europeni graţie sistemului corupt de acordare a cetăţeniei? Aveţi idee unde s-au dus banii din aceste fapte de corupţie?

Întrebarea 4: Dacă România nu va fi primită în Schengen, cine plăteşte Stimate Domnule Preşedinte şi dragă Traiane pentru cheltuielile nepotrivite făcute în vederea aderării la spaţiul Schengen? O să plătească Cocoş? O să plătească Costeluş? O să plătească Elena sau Igaş Traian ori Blaga Vasile? Cine?

Este regretabil că România nu a fost primită în spaţiul Schengen. Dar este trist faptul că, din nou, Traian Băsescu încearcă să dea vina pe alţii. Nu dânsul, Cocoş, Udrea sunt discriminaţi, ci dânşii discriminează. Pentru alimentarea unor interese de gaşcă, pentru amânarea normalităţii în România. Iar responsabil este Preşedintele şi cel desemnat de dânşii pentru ca România să adere la spaţiul Schenge. Nu francezul, nici germanul. Dânşii se protejează. Iar cei care merită să fie în spaţiul Schengen, sunt deja acolo. 4 milioane de români lucrează acolo, iar restul sunt gestionaţi acasă de Băsescu, Igaş, Udrea-Cocoş, Falcă. Lor să le dea Europa date confidenţiale? Lor să le dea accesul la SIS sau SIS2. Deocamdată Franţa şi Germania spun pas. Și dacă este discriminare, stimate domnule Președinte și dragă Traiane, ce ați făcut astfel încât statul român, sau o parte din cetățenii lui, să fie lipsiți de anumite drepturi, pe considerente apreciate de dumneavoastră drept neîntemeiate?

Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:basescu, ce este schengen, Cocos, Deutsche Bank, discriminare, Merkel, Schengen, Udrea, Vinci