Decizii de politica monetara saptamana aceasta: Polonia, Romania, Cehia.


Saptamana aceasta 8 bănci centrale vor avea ședințe de politică monetară: Australia, Georgia, Polonia, Albania, Romania, Cehia, Malaezia și Norvegia.

Ne interesează 3 bănci centrale

Polonia: ședința de politică monetară este miercuri 6 mai. Dobânda cheie din Polonia este de 1,5%, neschimbată la precedenta ședință de politică monetară, și mai mică cu un punct procentual față de nivelul din urmă cu 12 luni.

Cehia: Ședința de politică monetară este joi, 7 mai. Cehia are cea mai mică rată de dobândă cheie din Uniunea Europeană (zona non-Euro), neschimbată în ultimele 12 luni: 0,05% pe an.

România: Ședința de politică monetară este miercuri 6 mai. BNR a stabilit la precedența ședință, din 31 martie 2015, scăderea ratei de dobândă cheie de la 2,25% pe an până la 2% pe an. În urmă cu un an, rata de dobândă cheie era de 3,5%.

BNR pare să fi semnalat finalul ciclului de relaxare a politicii monetare prin dobândă, în luna martie, atunci când a redus rata de dobândă la 2% pe an. În mod normal, BNR ar fi putut trece la relaxarea politicii monetare prin reducerea rezervelor minime obligatorii, aflate la nivelul de 10 % pe an pentru rezervele în lei (și bonificate cu 0,24% pe an), și la 14% pentru valută (și bonificate cu 0,24% pe an pentru Euro și 0,09% pentru dolari).

Dar acum, nu suntem într-o situație normală. Guvernul a anunțat o ,,relaxare” a politicii fiscale (reducerea TVA pentru alimente și servicii alimentare de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015) și reducerea TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. O astfel de politică fiscală, ad-hoc, va avea 2 efecte: creșterea semnificativă a deficitului bugetar (gol de venituri) și o sumă mai mare de lei în piață. Într-un mix optim de politici economice, BNR ar trebui să întărească politica monetară, cu atât mai mult cu cât guvernatorul BNR lasă să se înțeleagă că vom adera la zona Euro la Sfântu’ Așteaptă (scuzați barbarismul). Pe de altă parte, domnul Isărescu spunea că inclusiv BNR are porția ei de teme  în ceea ce privește aderarea la zona Euro (printre care reducerea rezervelor minime obligatorii). Pentru imagine, și pentru a nu i se reproșa încă o dată argumentat că realmente nu vrea în zona Euro, domnul Isărescu ar putea sugera Consiliului de Administrație să reducă rezervele minime obligatorii, ajutând în felul acesta și guvernul pentru finanțarea deficitului bugetar (vă dați seama că băncile se vor aglomera să folosească banii de la BNR – pentru care în prezent obțin dobâbdă între 0,09 și 0,24% și să îi plaseze la Ministerul de Finanțe, la dobânzi chiar și de 10 ori mai mari, respectiv 3,5% – 4%).

Nu cred că BNR va întări politica monetară, așa cum îmi permit să cred că ar fi înțelept, în special pentru a arăta lumii investiționale că România nu este sat fără câini (iar o năzbâtie politică se încearcă a fi corectată). Judecând după modul în care domnul Isărescu a cauționat diverse guverne iresponsabile (de la Tăriceanu până la Boc), după care ,,ne-a servit porții de înțelepciune” (cum spunea un cititor al meu pe blog), cred în următoarele 2 scenarii, în ordinea următoare, pentru ziua de miercuri:

a) BNR va reduce rezervele minime obligatorii (probabil la valută, dar nu exclud ca opțiunea să fie pentru lei), mizând pe faptul că această cauționare va trece neobservată (iar peste câțiva ani, domnul Isărescu ne va spune cum dânsul a avertizat în privința reducerii TVA – ce a avertizat în fapt?)

b) BNR nu va face nimic în ședința de miercuri, mimând o mutră serioasă pe care peste timp, atunci când va veni factura la plată, o va numi ,,prudență”.

Spre deosebire de alte ședințe de politică monetară, cea de miercuri mi se pare chiar extrem de interesantă.



Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , ,

1 răspuns

  1. Din câte știu eu Tratatul de aderare nu a fost semnat de către guvernator. Prin urmare, doar din punct de vedere tehnic trecerea la moneda euro este o problemă a BNR. Ar trebui invitat în fața Parlamentului și ar trebui făcute presiuni asupra Guvernului și BNR să solicite de urgență intrarea în ERM II începând cu 1 ianuarie 2016. Este ultima șansă pentru a nu mai amâna trecerea la moneda euro în 2019! Însă, se pare, BNR are alte interese decât cele ale României. Și apoi, cum să renunțe ei la gestionarea unei monede exotice și costisitoare, leul, care le permite ca tot ce câștigăm noi ziua să devalorizeze ei noaptea? Când aproape toate facturile sunt exprimate în euro și încasate în lei la cursul BNR iar salariile în lei, când prin ajustările macroeconomice periodice se maschează lipsa de performanță guvernamentală, cine mai apără interesele românilor?

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.