Portugalia a fost decretată „junk”. Va fi contagiune spre Spania şi Italia? Ce spunea Roubini.


Nu una, nu două, nu trei ci patru trepte deodată. Aşa a sunat decizia de retrogradare a Portugaliei din partea agenţiei de rating Moody’s care trimite Portugalia la categoria “junk”, adică o recomandare de genul: dacă investeşti acolo, este destul de riscant să îţi recuperezi banii, şi riscul asta ar trebui să îl acoperi printr-o scumpire suplimentară a preţului la care împrumuţi statul/băncile/companiile portugheze.

Este o surpriză? Nu. Nouriel Roubini îmi declara la finalul lunii mai că atunci când un stat îşi pierde accesul la piaţa internaţională de capital, el are o problemă. Şi Portuglia îşi pierduse accesul la finanţarea internaţională, compensând-o cu cea instituţională. Declaraţia lui Roubini o găsiţi aici:

 

Întrebarea lui Roubini rămâne: va fi contagiune spre Spania sau Italia? Probabil, deşi pieţele nu spun asta. Dar ce spun pieţele şi cum spun pieţele?

Pieţele vorbesc în mai multe moduri despre riscul asociat investiţiei într-un stat: mai rapid decât ratingul este preţul la care un stat se împrumută sau nu. Randamentele pentru titlurile de stat pe termen scurt şi lung. Şi nu în ultimul rând, de vreo 3 ani, un indicator din ce în ce mai drag pentru pieţe a devenit CDS-ul. Adică Credit Default Swap.

Ce este CDS-ul? Definiţia scurtă sună aşa: prima de asigurare pe care un creditor trebuie să o plătească unui terţ pentru ca, în cazul în care debitorul(datornicul) intră în incapacitate de plată, să îşi poată recupera integral suma plasată. CDS-urile se măsoară în puncte de bază, iar un CDS de 250 de puncte înseamnă o prima de asigurare de 250.000 de Euro pe an pentru asigurarea unei datorii scadente la 5 ani de 10 milioane de Euro.

Să vedem ce au spus CDS-urile după trimiterea Portugaliei de către Moody’s la categoria junk:

CDS-ul Portugaliei a ajuns la 948 de puncte, după o creştere însemnată de 17 procente, ceea ce înseamnă că un investitor trebuie să plătească 948.000 de Euro pe an pentru a se asigura că va primi peste 5 ani 10 milioane de Euro vândute ca datorie statului portughez. O primă prohibitivă. Practic, asta înseamnă că în 5 ani, creditorul trebuie să plătească 4,74 milioane de Euro ca asigurare că va încasa 10 milioane de Euro. Adică deja principalul lui scade la 5,26 milioane de Euro. De ce ai împrumuta un stat cu 10 milioane de Euro pentru ca, presupunând că statul nu intră în default, să încasezi peste 10 ani doar 5? Asta înseamnă tăierea accesului la pieţele internaţionale de capital.

Staţi să vedeţi situaţia Greciei. Acolo CDS-ul este de 2185 de puncte. Adică trebuie să plăteşti 2,185 milioane Euro pe an sau 10,92 milioane Euro în 5 ani pentru a te asigura că îţi încasezi peste 5 ani cele 10 milioane. De ce ai plăti 10,92 milioane pentru a încasa 10 milioane? Iarăşi, asta se cheamă tăierea accesului la finanţare.

În cazul Irlandei, deasemenea CDS-ul este prohibitiv, de 862 de puncte. Dar dacă pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, accesul la piaţa privată este practic tăiat, ce se întâmplă cu celelalte state, precum Spania sau Italia.

Accesul este încă acolo. Spania are un CDS de 297 de puncte, Italia de 215 puncte. Dar este de văzut şi dinamica creşterii asigurărilor de după retrogradarea Portugaliei. CDS-ul Portugaliei a crescut cu 17%, al Italiei cu 13,4% iar al Spaniei cu aproape 12%. Ceea ce arată o diminuare semnificativă a apetitului faţă de risc. Şi întrebarea pe care şi-o pun pieţele: cine îşi va pierde mai rapid accesul la finanţarea privată? Spania sau Italia. Din PIIGS au mai rămas doar un I şi un S. Un SI. Îşi vor pierde accesul la finanţare? În ambele limbi, şi spaniolă şi italiană, SI înseamnă DA. Întrebarea este în ce măsură şi mai ales când. Datoria publică a Spaniei a urcat acum la 63,6% din PIB, faţă de 55% în urmă cu un an. Adică 680 de milioane de Euro. Şomajul este de 21%, împrumuturile pentru imobiliare sunt la prohibitiva dobândă de 15%. Datoria publică a Italiei este de aproape 120% din PIB, respectiv 1890 de miliarde de Euro. În primul trimestru, economia Italiei a crescut cu 0,1% faţă de 0,8% media statelor din zona Euro. Întrebarea rămâne: ce urmează: Spania sau Italia?



Categorii:Stiri

Etichete:, , , , ,

13 răspunsuri

  1. „Dar ce spune pieţele şi cum?” este o exprimare care vi se pare corectă? Dar „… pierde mai rapid accesu la…” cum vi se pare?

  2. Să nu vă supere corecţia. E semn că vă citesc cu atenţie!

  3. Statele au imprumutat si au imprumutat apoi..au imprumutat iar. Birocratia, coruptia si lacomia, nu neaparat in ordinea asta au pus la pamant imperii ce pareau pentru totdeauna de-a lungul istoriei. Cine se putea lua de Roma in apogeul expansiunii ei sau de Alexandru Macedon? Orice exces este ca o boala pe trupul unei tari, duce la alunite, care apoi se transforma in tumori care cresc daca nu sunt supravegheate pana ajung sa …
    end of story.

    PS o singura dorinta am: sa nu ajung sa traiesc vremuri interesante. Vreau o viata anosta si linistita, sa-mi iau salariul, sa-mi platesc taxele si sa-mi cresc linistit si in pace copii.

  4. In opinia mea,datoria tarilor europene este mai greu de recuperat decat datoria SUA
    Daca analizati evolutia eur/dolar veti intelege cat de repede se poate recupera SUA numai prin declaratiile marilor economisti si investitori americani
    Amintiti-va declaratia lui Waren Bufet cand a spus ca vede dolarul la paritate cu euro pina la sfarsitul lui 2010 evolutie de la 11.6 la 1.2
    in 3 luni
    Deasemenea va rog sa urmariti evolutia yen/dolar si yen/eur in aceeasi perioada si chiar in luna trecuta
    Ma intreb, oare cine are probleme cu adevarat?

  5. Domnul Soviani,
    In aceeasi perioada,s-a facut mare tam tam ca bogatii americani vor creea un fond de solidaritate cu 50% din averile personale,dar ei au recuperat cel putin 30% numai din aprecierea dolarului.
    Urmaresc postul domneavoastra de foarte mult timp,si mai ales informatiile care apar pe scrol si deschiderea bursei din SUA cu mesajele din deschidere.
    Poate am gresit putin data cu 2010 dar daca verificati putin inregistrarile dumneavoastra(emisiunile au fost succesive in perioada respectiva)

  6. Domnule Soviani, as dori sa atrag atentia in legatura cu fenomenul FMI, apropo de situatia in care se afla Grecia nu ma pot abtine sa nu va informez in legatura cu un documenta incendiar, nu stiu daca ati auzit de el,a fost lansat pe youtube acum o luna jumatate si este facut de greci insisi pentru a explica lumii de ce se afla in situatia asta si pentru a avertiza tarile de la periferia UE ce le asteapta, fara indoiala cu totii ar trebui sa urmarim acest documentar.Se numeste Debtocracy, are subtitrare in limba engleza si e foarte bine structurat si usor de inteles.Va rog in calitate de lider si formator de opinie sa-l promovati.Singura salvare a grecilor si a restului tarilor aflate in „aceasi oala” este utilizarea principiul „odious debt” inventat de rusul Alexander Sack, principiul este explicat in acest documentar..oameni ca d-voastra pot sa-l faca cunoscut si pot informa si mobiliza oamenii..daca nimeni nu face nimic,va creste rata mortalitatii (cum se intampla oriunde FMI-ul se implica in politicile fiscale si monetare, ca de exemplu in Argentina unde reprezentatii FMI-ului lucrau efectiv in Ministerul Finantelor..cea mai mare prostie…e ca si cum iti angajezi un hot sa-ti pazeasca casa ).
    Aici este linkul la acel documentar :http://www.youtube.com/watch?v=qKpxPo-lInk
    Multumesc pentru rabdarea de a citi acest mesaj.L-am postat pentru ca am citit azi un articol pe money.ro despre Grecia.

  7. Ce parere aveti d-le Soviani despre prezenta d-lui Mugur Isarescu si Mihai Tanasescu in lista Comisiei Trilaterale? Uitati lista :http://www.trilateral.org/download/file/TC_%20list_%206-11_%20rev_%20%282%29.pdf

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.