A doua evaluare a celui de-al doilea acord cu FMI s-a încheiat. În următoarea săptămână va fi pregătit raportul de evaluare al FMI și Comisiei Europene, care va fi trimis boardului Fondului, respectiv Comisiei. Comitetul executiv al FMI va primi raportul și se va exprima asupra lui în prima parte a lunii septembrie
În urma evaluării, FMI va oferi accesul la cea de-a doua tranșă din împrumut, circa 480 de milioane de Euro. Este un acord de tip ”precaut” ceea ce înseamnă două lucruri:
a) România poate solicita oricând tranșele aprobate (până în prezent circa 960 de milioane de Euro, dintr-un total de 3,5 miliarde Euro)
b) Dacă la vreuna din evaluările următoare, România iese din parametrii agreați cu Fondul, inclusiv tranșele precedente aprobate se anulează
FMI apreciază că în 2011, economia va crește cu 1,5%, iar în 2012, creșterea economică se va cifra în jur de 3,5%. Principalul motor de creștere în acest an urmează să fie agricultura, o contribuție ușor pozitivă vine din partea exporturilor, în timp ce construcțiile nu mai trag economia în jos. Curba consumului privat, după 16 trimestre de scădere ar putea să își stopeze căderea
În privința majorării salariilor pentru bugetari, misiunea FMI nu se opune unei ”modeste” majorări salariale pentru bugetari, operată fie în toamna acestui an, fie în prima parte a anului următor. Modestă ar putea înseamna cu ”până la 5%”, în fapt o indexare cu rata inflației anticipată pentru 2011, pe care misiunea Fondului o vede ușor peste 5%.
Ținta de deficit bugtar pentru 2011, de 4,4% din PIB, este foarte probabil să fie atinsă. Totuși, România ratează ținta de arierate. La nivelul companiilor de stat, acestea au urcat până la 20 de miliarde de lei. Rigoarea inițială a FMI a fost în mod puțin explicabil relxată, astfel încât Jeffrey Franks susține că această țintă, ”indicativă”, este mai degrabă un ghidaj decât un criteriu de performanță
Deficitul bugetar trebuie redus în continuare, să fie mai mic de 3% din PIB în anul 2012. Acest mesaj este unul de fermitate și poate ascunde tăieri de cheltuieli suplimentare, întructât în 2012 România trebuie să returneze circa 4 miliarde de Euro către FMI, circa un miliard de EURO din plăți restante către profesori/bugetari, decise de instanță și amânate la plată de guvernul român. Din acest punct de vedere, anul 2012 va fi unul de austeritate.
Despre sistemul sanitar: ”Sistemul este bolnav, cererile sunt mai mari decât resursele, ceea ce slăbește sistemul. Aceste resurse sunt ineficient cheltuite, privându-i pe cei nevoiași”. FMI spune că este nevoie de o asigurare privată pentru a acoperi medicamentele care nu sunt acoperite de către stat. În fapt aceasta maschează intenția păstrării sau eventual creșterii contribuției asigurărilor de sănătate concomitent cu diminuarea serviciilor oferite pentru aceste sume și transferul lor, contra cost, către sectorul privat. Altfel spus, o altă scumpire a serviciilor de sănătate. Pentru contributiile directionate catre stat, asigurarea va include mai putine medicamente, mai putine servicii.
Despre politica monetara: ”In sectorul bancar, BNR isi mentine vigilenta. Cea mai buna strategie este aceea de a fi pregatit pentru potentiale socuri”. Astfel spus, ar putea urma o perioada in care BNR va continua sa nu faca nimic, la nivelul modificarii de rata de dobanda (mai degraba cu perspective de crestere decat de scadere). ”Am discutat despre necesitatea mentinerii rezervelor din trezoreria statului, ale rezervelor internationale de la BNR si a celor din sistemul bancar”. Pentru moment, FMI pare sa semnaleze o indulcire a tonului anterior, in care recomanda ferm o intarire a politicii monetare in perioada care va urma. Extrem de importante sunt deciziile BNR din data de 3 august, pentru a vedea daca Banca Centrala a convins FMI ca mai trebuie sa astepte pana la intarirea politicii monetare.
Despre politica veniturilor bugetare: în primul semestru, s-au inregistrat incasari mai mari la TVA si accize (practic o recunoastere a faptului ca inflatia mai mare decat asteptarile si scumpirea pretului carburantilor a condus la incasari mai mari), in timp ce veniturile non-fiscale au dezamagit. Atentie aici: pe partea de cheltuieli, economii semnificative s-au realizat din realizarea unor cheltuieli de capital mai mici decat cele proiectate, inclusiv absorbtia fondurilor europene. Nivelul de absorbtie al fondurilor europene este de 3,7%.
Următarea misiune a Fondului în România este planificată să se desfășoare la finalul lui Octombrie/începutul lui noiembrie.
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un comentariu