Nu stiu daca piata este surpinsa, eu categoric sunt de setul de decizii de politica monetara decis astazi de BNR. Banca Centrala a actionat, a folosit astazi, in sedinta de politica monetara, 3 mari instrumnete:
* a decis reducerea ratei de dobanda cheie de la 2% la 1,75% – un nou minim istoric;
* a decis ingustarea coridorului de dobanzi din jurul ratei de dobanda cheie de la 1,75% la 1,5%. Asta inseamna ca dobanda penalizatoare (Lombard) la care bancile se imprumuta la imprumutatorul de ultima instanta (BNR) in cazul in care au nevoie urgenta de cash, a scazut de la 3,5% pe an, la 3,25% pe an; un semnal pentru ca bancile sa imprumute statul, BNR sugerand ca daca vor intra in pana de lichiditati, BNR e acolo sa le dea banii mai ieftin.
* a decis reducerea rezervelor minime obligatorii în lei, de la 10% pe an la 8% pe an (procentul aplicat la sumele atrase de bănci pentru o perioada mai mic de 2 ani).
Asta înseamnă relaxare a politicii monetare, pe aproape toate planuriele.
În ce scop?
Probabil BNR va motiva acest set de politici monetare, de relaxare puternica, prin nivelul scazut al ratei inflatiei si prin faptul ca nu poate ,,alerga”dupa o inflatie de 0,8% (inflația anuală la sfârșitul lunii martie 2015 a fost de 0,8% în timp ce tinta de inflație anuala este de 2,5%) cu o dobanda de 2%, și că pentru a preveni deflatia, arunca bani pe piata (astfel încat preturile sa nu intre pe teritoriu negativ). Continui sa cred ca inflatia la nivelul de doar 0,8% anual o vede doar institutul de statistica. Eu vad scumpirile semnificative ale carburantilor si alte scumpiri care vor urma, prin majorarea de taxe si impozite (pe care INS nu le are in vedere).
În fapt, prin acest set de politici, din punctul meu de vedere, BNR cauționează aventura fiscală în care se lansează guvernul României. Modificarea Codului Fiscal va conduce la un minus semnificativ de bani la buget (Comisia Europeană a prognozat pentru anul urmator aproape dublarea deficitului bugetar, până la 3,5% în 2016, de la 1,85% în prezent, iar datoria publica va creste de la aproape 40% din PIB la 42,5% din PIB).
Prin acest set de politici, BNR încurajează reducerea în continuare a dobânzilor la depozite pentru populație și companii.
Prin acest set de politici, BNR dă un nou semnal al reducerii dobânzilor la credite. Ca întotdeauna principalul beneficiar va fi statul (care va avea nevoie brusca de mai multi lei, în urma golului de venituri creat prin reducerea TVA).
Prin acest set de politici, BNR lasa bancilor comerciale la dispozitie, peste 2,7 miliarde de lei (prin reducerea rezervelor minime obligatorii). În principal, banii aceștia se vor duce, în opinia mea, pentru creditarea statului.
Cred ca BNR va motiva setul de deciziii surpriza prin cateva argumente:
– inflatia e mica si va fi si mai mica (prin reducerea TVA la alimente), ceea ce impune reducerea ratei de dobanda
– ne pregatim, nu-i asa, pentru aderarea la Euro (nu stim cand), si de aceea trebuie sa reducem rezervele minime obligatorii (scriam despre acest lucru la inceputul saptamanii)
– trebuie sa existe o convergenta cu zona Euro inclusiv la nivelul dobanzilor, si de aceea a fost redusa aceasta dobanda.
Din punctul meu de vedere, toate aceste argumente erau valide în cazul în care nu exista aventura fiscala guvernamentala, prin modificarea codului fiscal. Cum însă această aventură există, în opinia mea, asistăm la o politică prin care BNR pune gaz peste foc, punând peste banii din piata pe care i-ar lasa guvernul, și mai multi bani. Practic, leul are motive să băltească suplimentar în piață. Iar balta de lei, nu conduce în final decât la depreciere de curs.
Mă rog, eu nu știu tôt ce știe BNR și nu am cifrele lor în față. BNR s-ar putea să știe (sau sa fi primit promisiuni ferme), ca de la 1 ianuarie 2016 TVA-ul general nu va mai fi redus de la 24% la 20%, iar guvernul a va scalda cumva politic pentru a nu continua in aventura economica.
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un comentariu