,,Toate aceste atitudini îmi dau convingerea rezonabilă că sunt adoptate doar pentru acuzarea mea și obținerea eventuală a unei sancțiuni disciplinare, în speranța de a acoperi realele probleme sesizate de mine’’, scria Inspecției Judiciare judecătorul Lavinia Coțofană în data de 3 martie 2016.

Sesizarea Inspecției Judiciare din 3 martie 2016 cu temerea magistratului privind posibile înscenări a survenit după ce, începând cu 1 februarie 2016, judecătorul Coțofană sesizase tutoror instituțiilor cu rol în verificarea cheltuirii banului public (Parchetul General, CSM, Ministerul Justiției, Curtea de Conturi și chiar UNBR) indiciile privind încălcarea legii în privința acordării ajutorului public judiciar, de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției de judecător.

Este important să subliniem că, în urma sesizărilor Laviniei Coțofană, într-o primă instanță inclusiv CSM a informat Ministerul Public asupra celor descoperite de magistratul de la Arad. La fel au făcut Ministerul Justiției și Curtea de Conturi. UNBR a pretins la același moment, că a făcut la fel.

Toți cei care au fost astfel sesizați simultan cu Parchetul de către Lavinia Coțofană asupra neregulilor cu bani publici de la Arad îi dau astfel dreptate magistratului pentru sesizarea ,,de îndată’’, conform Legii, a Ministerului Public, sesizând și ei.

Suspiciunile privind o posibilă înscenare în urma neregulilor sesizate

În 3 martie 2016, Lavinia Coțofană sesizează și Inspecția Judiciară după ce conducerea Judecătoriei i-a sugerat să închidă ochii la nereguli și i-a sugerat și cum (,,fă-te că nu vezi, dacă nu dispui virarea banilor, nu e abuz în serviciu’’), în caz contrar, sugerându-i-se de aceiași conducere că va fi sancționată (primul episod).

În plus: ,,Ne-ai prins, ne-am oprit’’, i-a spus Laviniei Coțofană și prodecanul Baroului Arad – Alin Gherga, iar Președintele Judecătoriei Arad, Flavius Bradin, împreună că vicepreședintele actual al Judecătoriei, George Bogdan, i-au propus chiar delegarea la Judecătoria Chișineu Criș, explicându-i avantajele: poate judeca cauze penale, câștigă aproape dublu(sporuri datorită delegării), volumul de muncă e mai mic și vinerea nu trebuie să vină la muncă. A ,,închide ochii’’ însemna comiterea de către Lavinia Coțofană a propriei infracțiuni, pedepsite de Art. 267 Cod Penal – omisiunea sesizării, infracțiune pentru care inclusiv judecătorii sunt pasibili de închisoare, dacă nu sesizează ,,de îndată’’ Ministerul Public. Prin urmare, în 3 martie 2016, Lavinia Coțofană sesizează Inspecția Judiciară:

Prin urmare, învederând Inspecției Judiciare – garantul imparțialității și independenței magistraților – suspiciunile și elementele că i se pregătește o înscenare, Lavinia Coțofană continuă să sesizeze Ministerul Public în privința indiciilor infracțiunilor de care ia act, în fiecare dosar judecat de ea în instanță și în fiecare dosar în care a fost mandatată de conducerea Judecătoriei. Indiciile se referă la fals, tentativă de deturnare a banilor publici, abuz în serviciu și reprezintă instrumente dolosive ale ,,făbricuței de bani’’ de la Arad.

Pe baza documentelor consultate, investigația ajunge la concluzia că după data de 1 februarie 2016, ,,făbricuța de bani’’ își mută atenția dinspre scurtcircitarea în continuare a legii spre mușamalizarea faptelor trecute, contrar afirmațiilor depuse ulterior sub jurământ de decanul Baroului Arad în fața CSM, cum că această practică a continuat și după 1 februarie 2016. 

Aflată sub reflectorul Parchetului, practica de la Arad contrară tuturor instanțelor din țară încetează, așa cum, cu tardivitate programată prin diseminarea rezultatului după excluderea magistratului Lavinia Coțofană, Inspecția Judiciară confirmă acest lucru: delegațiile extrajudiciare s-au folosit doar la Arad și în nicio altă instanță din țară, iar aceste fapte pot reprezenta o ,,vulnerabilitate’’ (Hotărârea CSM nr. 1628):

La Arad, începând cu 1 februarie 2016, nicio altă delegație de asistență extrajudiciară care să se substituie nelegal sau prin fals unei delegații de asistențe judiciare obținută în mod real nu mai este emisă. Dar în cazul dosarelor aflate deja pe rol, grupul de interese de la Arad continuă să aibă o problemă cu acordarea ajutorului public judiciar de către Barou, nelegală, fără o încuviințare a instanței de judecată și fără cereri verificate de către instanță ale justițiabililor.

Ședința de judecată din 7 martie 2016 (la 4 zile după sesizarea suspiciunilor de înscenare)

Până la această ședință, Lavinia Coțofană sesizase deja Ministerul Public începând cu 1 februarie 2016, conform legii pentru a verifica toate cazurile de care a luat act în exercitarea funcției de judecător și care reprezentau indicii privind săvârșirea unor infracțiuni (inclusiv fals comis în fața instanței) (sesizările – în primul episod al investigației).

La termenul din 7 martie 2016 dintr-un nou dosar, Lavinia Coțofană observă că un avocat al Baroului Arad, doamna Paul Doina, are depus la dosar un document sub semnătura decanului Baroului Arad (Cristian Alunaru) cum că ,,are dreptul’’ să reprezinte în fața instanței justițiabilul. Documentul de la dosar îl vedeți mai jos: în fapt o delegație de asistență extra-judiciară, în care este hașurat cuvântul ,,extra’’. Falsificarea este aici diferită față de cazurile precedente. Dacă în ultimele 6 săptămâni Baroul încercase să mușamalizeze încălcarea legii emițând ulterior și atendatat dar cu același număr și aceiași dată ca și delegațiile extra-judiciare, delgații de asistență judiciară (în mod nelegal, fără încuviințarea instanței) în scopul de a mușamaliza primele acte contrare legii, falsificarea fizică prin hașurare a fost probabil strategia de nu se expune unor noi falsuri în fața instanței, care nu ar fi rămas nesesizate Ministerului Public (așa cum s-a înâmplat din 1 februarie).

Reamintesc faptul că legea prevede expres că asistența în fața instanțelor pentru cei care solicită ajutor public judiciar se poate face numai printr-o delegație de asistență JUDICIARĂ ce nu poate fi emisă în cazul în care plata avocatului este suportată din fonduri publice DECÂT în urma unei încuviințări a instanței de judecată (care verifică riguros condițiile de acordare a ajutorului public judiciar), și nu în urma unei încuviințări a baroului, care în acest fel s-ar substitui nelegal și cointeresat instanței de judecată.

La termenul din 7 martie 2016, instanța constată că avocatul Paul Doina nu s-a prezentat și nu a învederat instanței un motiv pentru absența sa. Instanța fiind obligată să verifice din oficiu calitatea de reprezentant al părții și având în vedere absența, acordă, conform legii, un termen scurt (o săptămână) pentru ca avocatul să facă dovada calității de reprezentant, sens în care, conform legii, o citează pe Paul Doina.

Ședința de judecată din 14 martie 2016

Nici la acest termen Paul Doina – avocat în Baroul Arad nu se prezintă și nici nu învederează instanței vreun motiv pentru neprezentare.

În fața instanței, justițiabilul ,,reprezentat’’ de Paul Doina susține că avocatul nu se va mai prezenta după ce i-a comunicat că ,,nu are de ce’’.

Pentru că la dosarul cauzei era delegația hașurată, instanța verifică din oficiu delegația de asistență extra-judiciară nr. 116/23.11.2015 și constată că documentul, vizibil denaturat și alterat nu este o delegație de asistență judiciară întrucât la dosar nu se regăsește nicio cerere de ajutor public judiciar și nici o încuviințare a acestuia.

Mai mult, partea din proces învederează instanței că are venituri de 1.400 de lei astfel încât nu se încadra în condițiile de acordare a ajutorului public judiciar.

,,Întrucât am admis excepția lipsei calității de reprezentant a doamnei Paul Doina am dispus audierea sa ca martor. Am considerat necesar să procedez astfel având în vedere acea delegație de la dosar și în special susținerile reclamantei din dosar – justițiabilul pentru reprezentarea căruia fusese emisă respectiva delegație. Am procedat astfel având în vedere interesul superior al justițiabilului, pentru a stabili dacă își poate însuși actele efectuate la dosar, pentru a evita anularea acțiunii: dacă cererea nu era redactată de către un reprezentant convențional desemnat legal, cererea era anulată, în detrimentul justițiabilului’’, ne-a declarat Lavinia Coțofană.

Pentru că Paul Doina, desemnată sub semnătura decanului Baroului Arad, nu s-a prezentat la acel termen și având în vedere susținerile părții, Lavinia Coțofană admite excepția lipsei calității de reprezentant și  dispune aducerea cu mandat a martorului Paul Doina, conform legii, pentru a lămuri situația valabilității cererii, în interesul justițiabilului: este sau nu valabilă cererea?

Ca și în celelalte cazuri, Lavinia Coțofană sesizează prin încheiere Parchetul pentru verificarea suspiciunilor rezonabile rezultate din încercarea de reprezentare printr-o delegație de asistență extra-judiciară și denaturarea probei și stabilește termen pentru continuarea procesului în data de 11.04.2016, dată la care martorul Paul Doina urma să fie adus cu mandat, neprezentându-se la termenele anteriorare și netransmițând instanței niciun motiv pentru neprezentare. Este important de precizat că prevederile legale permiteau aducerea cu mandat a martorului chiar și în data de 14.03.2016.

Într-un alt dosar, avocatul apare și dispare

Strategia de mușamalizare capată noi valențe în aceiași dată, de 14.03.2016.  Într-un alt dosar la același termen, justițiabilul nu este prezent ci este ,,reprezentat’’ în baza delegației de asistență extrajudiciară nr.73/17.07.2015 de avocatul baroului Arad, Vezeteu Dorina.

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității de reprezentant, citează justițiabilul (reprezentat la acel moment doar de avocat prezent) pentru data de 4 aprilie 2016 pentru a cunoaște dacă ,,își însușește cererea’’.

Brusc, în ședința de judecată (după apelarea cauzei, dar înainte de finalizarea dezbaterilor), apare justițiabilul, care arată că a fost contactat de avocat că nu se mai prezintă, după ce instanța a apreciat necesar să sesizeze Parchetul constatând existența unor indicii rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de deturnare de fonduri și abuz în serviciu.

Așa cum investigația a arătat, începând cu 1 februarie 2016, avocați ai baroului Arad au comis fals în fața instanței pentru a putea pretinde (nereal) că delegațiile de asistență extra-judiciară sunt de fapt delegații de asistență judiciară.

Acesta este probabil și motivul pentru care avocatul din primul caz, Paul Doina, nu s-a prezentat nici la termenul din 7 martie nici la cel din 14 martie, iar avocatul din al doilea dosar cu termen 14 martie, după aflarea sesizării Parchetului, vrea să renunțe la caz.

Ședința de judecată din 11.04.2016

Paul Doina se prezintă la termenul de judecată din 11.04.2016 în care este audiată ca martor. Instanța îi explică de ce este audiată ca martor iar avocatul îi atrage atenția că este în robă.

Stenogramă din ședința de judecată din 11.04.2016

Instanța: ,,Eu nu dispun aducerea cu mandat a avocatului, eu am dispus aducerea cu mandat a martorului care nu s-a prezentat’’ (…)

Paul Doina: ,,Nu pot să fiu martor! Deci am calitate de avocat’’

Instanța: ,,Nu am citat avocatul. Nu vă audiez cu privire la familie. Cu privire la modul în care ați ajuns să fiți desemnată apărător al doamnei’’

Paul Doina: ,,Dar nu face obiectul dosarului’’

Instanța: ,,Face obiectul dosarului. Eu am dispus audierea dumneavoastră ca martor, nu sunteți în calitate de avocat, eu am admis excepția lipsei calității de reprezentant’’.

Reamintim că în data de 14.03.2016, avocatul Paul Doina i-a comunicat justițiabilului că nu se mai prezintă ,,că nu are de ce’’, și tot la acel termen instanța a dispus  aducerea cu mandat a martorului Paul Doina, conform legii, pentru a lămuri situația: dacă reprezintă sau nu reprezintă justițiabilul în dosar, întrucât dacă cererea nu era redactată de către un reprezentant convențional desemnat legal, cererea era anulată, în detrimentul justițiabilului.

Faptele și din celălalt dosar din 14.03.2016 arată că că una dintre strategiile avocaților din Baroul Arad, după sesizarea Ministerului Public din 1 februarie 2016, probabil la sugestia Baroului, a fost să nu se mai prezinte în instanțele în care ,,reprezentau’’ justițiabilii, după sesizarea Ministerului Public, pentru a mușamaliza falsa reprezentare în instanță în temeiul asistențelor extrajudiciare.

Citată ca martor pentru a lămuri dacă reprezintă sau nu justițiabilul, în ședința de judecată din 11.04.2016, avocatul Paul Doina, referitor la delegația transformată prin hașurare în ,,judiciară’’, neexistând o delegație de asistență judiciară în urma unei încuviințări a instanței,  declară că:

,,Am fost sunată de la secretariat, eu consider că delegația este de asistență judiciară. Recunosc că am depus delegația în absența încuviințării instanței întrucât bănuiesc că aceasta este practica de ani de zile. Doresc să îmi retrag această afirmație. (…) Mie personal nu mi-a fost comunicată nici de către Barou nici de către instanță, mai precis de nimeni vreo încheiere a instanței de acordare a ajutorului public judiciar, în baza căreia Baroul Arad să fi desemnat avocat din oficiu’’.

Ulterior, sub jurământ în fața secției de judecători a CSM, Paul Doina admite că judecătorul Lavinia Coțofană nu i-a cerut ,,să dea roba jos’’ și tot atunci susține în continuare că delegația hașurată este de asistență judiciară. Afirmația minicinoasă este însă preluată de decanul Baroului Arad, Cristian Alunaru, tot sub jurământ, care susține contrariul a ceea ce, sub jurământ, Paul Doina a admis că nu s-a întâmplat – episodul cu roba.

,,Faptul că ,,aș fi dat roba jos” de pe doamna Paul Doina este una din mistificările făcute cu știința că sunt false ale domnului decan al Baroului Arad, Alunaru Cristian, susținute (știind că sunt false) atât în fața Inspecției Judiciare cât și în fața Secției de judecători a C.S.M. De altfel, față de domnul Alunaru Cristian și doamna Paul Doina Ministerul Public a dispus continuarea urmăririi penale in personam pentru mai multe infracțiuni, inclusiv mărturie mincinoasă, comise împotriva subsemnatei’’, ne-a declarat Lavinia Coțofană care  ne-a mai spus că: ,,Doamna Paul Doina a mințit Secția de Judecători că delegația hașurată era una judiciară și a susținut că reaua mea credință rezultă din faptul că și o citez pe dumneaei ”până în anul de grație 2016 nu a întâlnit judecător preocupat de banul public”.

Este relevantă pentru investigație și în interes public relatarea situației reale din ședințele de judecată din 7 și 14 martie 2016 respectiv 11 aprilie 2016 întrucât aceste elemente au reprezentat pretextul pentru ca ,,oameni de la București’’ să îmbrățișeze susținerile grupului de interese de la Arad pentru a declanșa cercetarea disciplinară a judecătorului Lavinia Coțofană.

Și mai relevant este că după ce au servit acest pretext, ,,oameni de la Arad’’ vor folosi circuitul creat de pretext pentru a obține, prin alte probe falsificate, ceea ce și-au dorit: sancționarea Laviniei Coțofană în scopul decredibilizării ei în condițiile în care investigația Parchetului avansează în cercetarea abuzului în serviciu, tentativei de deturnare de fonduri și falsului comis în fața instanței.

Oameni de la București se întâlnesc cu oameni de la Arad.

Prin sesizarea Laviniei Coțofană adresată Inspecției Judiciare în 3 martie 2016, magistratul arăta că are temerea unei posibile înscenării în urma sesizării Ministerului Public asupra indiciilor de infracțiuni observate în exercitarea funcției publice de judecăor.

Pe de altă parte, sesizarea adresată Inspecției Judiciare mai arată ceva, în legătură cu afirmațiile făcute (chiar în 3 martie) de Președintele Judecătoriei Arad, referitoare la acțiunile completului condus de Lavinia Coțofană în legătură cu un avocat despre care Președintele Judecătoriei îi spusese în trecut că ,,îl simpatiza’’:

,,Astăzi, data prezentei, afirmațiile domnului judecător Bradin Virgiliu îmi crează impresia că ar putea fi de natură în a imixtiona în activitatea mea de judecător, încercând să creeze aparența vreunui conflict al meu cu acest avocat, încercând să forțeze o eventuală abținere a mea. Consider că afirmațiile domnului judecător Bradin Virgiliu Flavius, făcute astăzi, ar putea fi interpretate ca forme de ,,angajament’’ al domniei sale, într-o și pentru o cauză ce se află în stare de judecată la completul M20 a cărui titulară sunt.’’

Potrivit susținerilor Laviniei Coțofană, Bogdan Ionescu este avocatul ,,simpatizat’’ de Președintele Judecătoriei, Flavius Bradin. În cauzele în care Bogdan Ionescu ca avocat s-a întâlnit ca reprezentant al unor părți cu Lavinia Coțofană (ca judecător), Bogdan Ionescu a formulat 9 cereri de recuzare, toate fiind respinse. Forțarea de către Flavius Bradin a ,,abținerii’’ judecătoarei Coțofană ar fi însemnat ca avocatul Ionescu să obțină ceea ce își dorea și ceea ce nu a obținut de 9 ori (cererile de recuzare sunt soluționate de un alt complet).

Inspecția Judiciară nu îi va oferi vreodată vreun răspuns Laviniei Coțofană la sesizarea (din 3 martie 2016) privind temerea/iminența unei înscenări în urma sesizării Ministerului Public și în privința percepției de imixtiune a Președintelui Judecătoriei (Flavius Bradin) în activitatea sa de judecător.

Inspecția judiciară îi va oferi însă Laviniei Coțofană mai mult decât atat: toate elementele pentru a avea ferma convingere că înscenarea a fost pusă în operă și că nu ar fi putut fi pusă în operă fără contribuția unui inspector ,,autosesizat’’, care avea și calitatea de ,,avocat’’ și care și-a repartizat singur, după o discuție cu decanul Baroului Arad, încălcând repartizarea aleatorie a cauzelor,  orice verificare prezentă și viitoare a Laviniei Coțofană.

ZIUA de 8 aprilie 2016: Parchetul Curții de Apel Timiș nu clasează sesizările judecătoarei Coțofană. Din contră, dispune declinarea către DNA.

Din documentele pe care le-am consultat pentru această investigație rezultă următoarele concluzii intermediare:

1. acordarea de ajutor public judiciar fără încuviințarea unei instanțe este ilegală și reprezentarea în baza unei delegații de asistență extrajudiciară, în fața instanței, este deasemenea contrară legii, de natură să creeze avantaje materiale pentru Barou și avocați ai baroului;
2. la practica nelegală a baroului achesează persoane din judecătoria Arad, care vor să creeze CSM-ului gradual senzația că: (i) este o practică la nivelul întregii Judecătorii și Tribunalului Arad; (ii) este o practică la nivelul întregii țări; (iii) o sancționare a unei astfel de practici ar crea mari probleme întregului sistem judiciar din România. În realitate, practica este ,,singulară” și ,,contrară tuturor instanțelor din țară”.
3. în mod complet neadevărat, decanul Baroului Arad, Cristian Alunaru, susține sub jurământ în fața secției de judecători a CSM că practica de la Arad a continuat și după 1 februarie 2016 (data primei sesizări a judecătorului Coțofană) și că delegațiile falsificate în fața instanței erau ,,judiciare’’. Nu am reușit să verificăm suplimentar până la acest moment din cauza barierei de comunicare impuse de Baroul Arad care a refuzat să răspundă la întrebările noastre (detalii în episodul următor, motivele sunt fascinante) dacă Decanul Baroului Arad, domnul Cristian Alunaru, a susținut în 25 februarie 2016, în fața a peste 250 de avocați, în adunarea generală a Baroului Arad că: ,,de 8 ani facem asta’’ (încasare de onorarii fără încuviințarea instanței pentru ajutor public judiciar)
4. am numit ,,tardivitate programată’’ (până după excluderea judecătorului Coțofană) Hotărârea CSM 1628/24.11.2016 în care se reține că ,,practica’’ de la Arad sesizată de judecătorul Lavinia Coțofană (delegații de asistență extrajudiciară folosite în procedura judiciară fără a exista cerere de acordare a ajutorului public judiciar) este un fapt singular, practica de la Arad fiind contrară tuturor celorlalte instanțe din țară și neavând corespondent în legislație.
5. În fiecare dosar judecat în care lua la cunoștință de posibile infracțiuni, în exercitarea funcției publice de judecător, Lavinia Coțofană a sesizat începând cu 1 februarie 2016, indiciile privind încălcarea legii cu consecința cheltuirii nelegale a banilor publici. La fel cum, conform legii și tot în exercitarea funcției publice de magistrat, după ce prin Ordinul Colegiului de Conducere al Judecătoriei Arad a fost desemnat judecătorul care se ocupă de practica de casare (prin ordin de serviciu semnat de Președintele Judecătoriei – Flavius Bradin), a sesizat Parchetul atunci când a văzut repetate aceleași nereguli grave la lege nereguli pe care le sesizase încă din 1 februarie 2016. O altfel de acțiune reprezenta infracțiunea de omisiune a sesizării în exercitarea mandatului și funcției publice, infracțiune pedepsită cu închisoare (Art. 267 Cod Penal)

Având în vedere cele de mai sus opinez că aceste concluzii intermediare și în special prima nu puteau fi străine încă de la început grupului de interese de la Arad, cel care a transformat delegațiile extrajudiciare emise nelegal pentru reprezentare a unor justițiabili din sumele publice destinate ajutor public judiciar, prin decizii la nivelul Judecătoriei și Tribunalului Arad (câteva complete care fie nu au văzut, fie nu au vrut să vadă), într-o ,,făbricuță de bani’’.

Și pentru Baroul Arad – grup de interese prezumtiv legitim (dar și pentru susținătorii grupului), ziua de 8 aprilie 2016 generează emoții: prin fax transmis la Judecătoria Arad adresat judecătorului Lavinia Coțofană – fax care ajunge inițial la Grefierul Șef, Parchetul Curții de Apel Timiș informează că sesizările judecătoarei Lavinia Coțofană au fost declinate la DNA în data de 7 aprilie 2016.

Dacă grupul spera într-o clasare pe baza susținerilor că ,,este o practică la nivelul întregii țări’’, faxul din 8 aprilie 2016 este de natură să spulbere această speranță, simultan cu declinarea cauzei către DNA.

Nu vreau să se înțeleagă sub nicio formă cu Parchetele de pe lângă Curțile de Apel sunt privite mai lipsite de emoții de către prezumtivi infractori dar am convingerea fermă că prezumtivii infractori au motive suplimentare să se teamă de procurorii DNA vis-a-vis de orice alt Parchet în principal de celeritatea recunoscută public și pârghiile puse la dispoziția DNA în mod expres pentru combaterea corupției.

Nu am toate elementele să afirm că neclasarea cazului de către Parchetul Curții de Apel Timiș și declinarea la DNA a creat emoții mari și grupului de la Arad, dar faptele arată că după data de 8 aprilie 2016, acțiunile grupului se intensifică într-o manieră fără precedent manipulând tehnici nemaîntâlnite.

Omul de la București care se autosesizează, în premieră, pe holuri. 

În proximitatea declinării către DNA a dosarului penal, la Judecătoria și Tribunalul Arad se afla o echipă a Inspecției Judiciare. Nu pentru a investiga sesizarea din 3 martie 2016 a Laviniei Coțofană ci în urma unei delegații de rutină. Între 6 și 11 aprilie 2016, echipa Inspecției Judiciare verifică Judecătoria Arad. Nici vorbă de vreo audiere a Laviniei Coțofană.

În 12 aprilie 2016, echipa de inspectori a Inspecției Judiciare, condusă de inspectorul ,,avocat’’ Dantes Marcovici continuă delegația la Tribunalul Arad.

În 13 aprilie 2016, inspectorul ,,avocat’’ Dantes Marcovici acordă o audiență decanului Baroului Arad, la cererea acestuia (Cristian Alunaru). Faptele decanului Alunaru făceau obiectul investigației PCAT declinată deja la DNA în urma sesizărilor indiciilor săvărșirii infracțiunilor de tentativă de deturnare de fonduri publice, abuz în serviciu și fals observate și sesizate, conform legii, de Lavinia Coțofană începând cu 1 februarie 2016.

Este momentul în care Decanul Baroului Arad reușește să îl capaciteze pe inspectorul Dantes Marcovici povestindu-i că judecătorul Lavinia Coțofană ,,a adus cu mandat un avocat’’, referindu-se la ședința din 11 aprilie 2016 (sintetizată mai sus). În acest fel decanul Alunaru îl convinge pe inspectorul Marcovici să se autosesizeze.

În 14 aprilie 2016, inspectorul Marcovici se ,,autosesizează’’.

Ce spune Inspecția Judiciară

Am întrebat Inspecția Judiciară: ,,În privința autosesizării inspecției judiciare în cazul Coțofană, se precizează că la data de ,,13.04.2016, în realizarea obiectivelor controlului, în cursul efectuării verificărilor directe la Tribunalul …., domnul M1, decanul Baroului…., a solicitat să poarte o discuție cu echipa de inspectori …. și a semnalat o problemă punctuală…. iar prin referatul din 14.04.2016, constantându-se că există indicii privind posibila săvârșire de abateri disciplinare, s-a propus sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare’’. Vă rog să îmi comunicați, în ultimii 3 ani, de câte ori în controalele inspecției judiciare, în urma discuțiilor cu persoane din afara Tribunalelor verificate, s-au inițiat autosesizări ale Inspecției Judiciare.

Răspunsul primit de noi în cadrul investigației, în data de 14 martie 2017 este umătorul:

,,Inspecția Judiciară nu deține o evidență a sesizărilor din oficiu dispuse ca urmare a discuțiilor purtate cu persoane din afara instanțelor’’.

Răspunsul oferit, pe baza experienței mele de jurnalist îl pot interpreta în felul următor: niciodată în ultimii 3 ani Inspecția Judiciară nu s-a sesizat din oficiu ca urmare a discuțiilor purtate cu persoane din afara instanțelor. 

Această interpretare o consider legitimă și singura probabilă întrucât: (i) dacă ar fi existat și alte autosesizări pe holuri decât minim una semnalată de noi, ne-ar fi fost comunicat numărul lor; (ii) este inacceptabil din punct de vedere al transparenței Inspecției Judiciare – organismul independent care verifică faptele și conduita judecătorilor și care realizează un raport anual să nu aibă evidența a două elemente esențiale în cerecătările făcute: cum a demarat cercetările și de ce a demarat cercetările; (iii) chiar dacă nu ar fi existat această evidență, din 22 februarie 2017 (când am adresat un prim set de întrebări CSM, redirecționat în parte către Inspecția Judiciară) și până în 14 martie 2017 (data răspunsului), Inspecția Judiciară ar fi avut timpul necesar pentru a oferi informația de în interes public a numărului de autosesizări ca urmare a discuțiilor purtate cu persoane din afara instanțelor.

Până când Inspecția Judiciară va aduce clarificări suplimentare nu am alte elemente decât să susțin că autosesizarea de pe holuri a Inspectorului Dantes Marcovici în urma audienței acordate decanului Baroului Arad (care are calitatea de ,,suspect’’ atribuită de organele de cercetare penală în urma sesizărilor Laviniei Coțofană), este singura astfel de autosesizare cel puțin din ultimii 3 ani. Nu îndrăznesc să spun că pentru prima dată în istorie deși investigația în cazul Coțofană arată lucruri nemaiîntâlnite în istoria cercetărilor disciplinare și un final fără precedent: excluderea din magistratură a unui judecător care a sesizat Parchetul pentru infracțiunile comise în fața sa, în instanță.

Revenind, audiența din 13 aprilie 2016, o premieră în ultimii 3 ani ca autosesizare a Inspecției Judiciare, are succesul dorit de cel care a fost în măsură să solicite această audiență și să o și primească:

,,Prin referatul din 14.04.2016, constatându-se că există indicii privind posibila săvârșire de abateri disciplinare, s-a propus sesizarea din oficiu a Inspecției Judiciare’’ se arată în documentele publice ale IJ și CSM consultate de noi. ,,Problema punctuală’’ la care face referire documentul este cea învederată de decanul Baroului Arad lui Dantes Marcovici și anume că Lavinia Coțofană ,,a adus cu mandat un avocat’’.

Fac precizarea extrem de importantă că, în ceea ce a urmat, această acuzație ca motivație pentru propunerea de abatere disciplinară, a căzut și este substituită dolosiv, de altele.

Cu alte cuvinte în cercetarea care avea să conducă la excluderea din magistratură a Laviniei Coțofană pentru ,,graba’’ cu care sesizat Ministerul Public în privința indiciilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător, nu a fost dovedit că Lavinia Coțofană a comis vreo abatere disciplinară prin respectarea legii în cazul citării cu mandat a martorului Paul Doina.

Asupra intervalului 14 aprilie 2016 – 1 iulie 2016 și a modului în care inspectori din Inspecția Judiciară au ,,valorificat’’ autosesizarea care nu s-a confirmat, voi reveni detaliat în episodul următor.

Pentru acest moment al investigației este însă important să mai relatez un set de fapte în urma ,,sesizării’’ din oficiu:

Între 29 iunie 2016 și 1 iulie 2016, judecătorul Lavinia Coțofană face obiectul cercetării disciplinare în urma ,,auto-sesizării’’. Îi explică și demonstrează adevărul echipei din care face parte inspectorul Dantes Marcovici, care, din ușă, la finalizarea cerecetării, în data de 1 iulie 2016 îi transmite că în cazul unei clasări a ,,autosesizării’’ nu poate contesta nimeni clasarea.

Cu alte cuvinte, pentru că Inspecția Judiciară s-a sesizat ,,din oficiu’’ și nu în urma unei sesizări a decanului Baroului Arad (care s-ar fi dovedit nereală cum că Lavinia Coțofană ,,a dat roba jos de pe un avocat’’, realitatea demonstrând contrariul), nu avea cine să conteste clasarea. Asta e ceea ce a spus inspectorul Marcovici, potrivit Laviniei Coțofană, careia i-a mai comunicat că va motiva urgent, în 10 zile, că ar motiva mai repede dar de la Arad pleaca la Constanța pentru că au ,,o chestie urâtă între magistrați’’.

Ceea ce nu a spus inspectorul Marcovici, va releva însă investigația: dacă cineva ar vrea să folosească instituția ,,sesizării din oficiu’’ în urma unei discuții de pe holuri pentru ca alte aspecte care pot fi învederate personal să nu fie învederate personal, în scopul falsificării repartizării aleatorii a cauzelor de către Inspecția Judiciară, ar putea obține exact acest efect, al unui inspector dedicat suplimentar audienței de pe holuri și prin ,,autosesizare’’. În jargon juridic cred că termenul folosit este de ,,culoar’’ făcut unui anumit dosar.

,,Autosesizarea’’ naște în acest moment, prin contribuția inclusiv a răspunsului Inspecției Judiciare, mai multe întrebări decât răspunsuri, care vor fi detaliate pe larg în episodul următor al investigației.

1. De ce nu a sesizat personal decanul Baroului Arad Inspecția Judiciară, instituțional, ci a preferat ,,audiența’’ neprocedurală și neuzuală care tot în mod neprocedural și neuzual i-a fost acordată de către inspectorul Marcovici? Un indiciu: domnul Cristian Alunaru are în prezent calitatea de ,,suspect’’ într-un dosar penal. Un al doilea indiciu: sesizarea trebuie făcută de bună-credință, iar sesizarea mincinoasă este sancționată. Domnul Alunaru a pretins în permanență că Lavinia Coțofană ,,a dat roba jos’’ de pe doamna Paul Doina’’, fapt pe care Paul Doina l-a susținut inițial în fața lui Marcovici dar ajunsă sub jurământ la CSM, admite că nu s-a întâmplat așa.
2. De ce nu a sesizat personal judecătorul Flavius Bradin Inspecția Judiciară pentru cercetarea de abateri disciplinare despre ,,nereguli’’ constatate la judecătorul Coțofană nici când Inspecția Judiciară era la Judecătorie (6-11 aprilie 2016) și nici ulterior în numele său? Un prim indiciu relevat deja: încă din 3 martie 2016 Lavinia Coțofană sesizase Inspecția Judiciară în privința unei posibile înscenări pentru a fi pusă în situația de a fi cercetată disciplinar, de către Flavius Bradin, despre care avea percepția că încearcă să imixtioneze în activitatea sa de judecător. Un al doilea indiciu, în episodul următor al investigației, din care veți afla și dacă Președintele de atunci al Judecătoriei Arad, Flavius Bradin, acum judecător la Tribunalul Arad, a spus toate elementele relevante Tribunalului Arad atunci când a obținut, pentru că și-a dorit, poziția de purtător de cuvânt și cvasi-monopolul relației cu mass-media. Monopol folosit pe deplin atunci când era Președintele Tribunalului Arad, împotriva judecătoarei Coțofană, care nu a acceptat sugestia sa: ,,fă-te că nu vezi, dacă nu dispui virarea banilor, nu e abuz în serviciu’’.

Investigația s-ar fi putut încheia aici, în 1 iulie 2016, pentru că:

1. Parchetul Curții de Apel Timiș declinase cauza la DNA, deci era și este de competența organelor penale să stabilească dacă faptele unor persoane din Baroul Arad (și ale unor judecători din Judecătoria și Tribunalul Arad dacă s-au făcut că ,,nu văd’’) sunt de natură să atragă răspunderea penală a făptașilor;
2. Inspecția Judiciară ,,autosesizată’’ se îndrepta spre o soluție de clasare. Acuzația că Lavinia Coțofană ,,a dat roba jos de pe un avocat’’, în fața probelor, a căzut;
3. Cel mai important, după sesizarea din 1 februarie 2016 a Ministerului Public, sesizarea făcută de Lavinia Coțofană conform legii, ,,făbricuța de bani de la Arad’’ a încetat. Baroul Arad nu a mai emis noi delegații de asistență extrajudiciară pentru a pretinde că sunt judiciare și fără încuviințarea instanței. Problema Baroului Arad devenise ,,legitimarea’’ delegațiilor deja emise, fără respectarea legii, aflate la dosare, neprezentarea concertată a avocaților și ,,hașurarea’’ fiind instrumente folosite în acest sens. Sesizările judecătorului Coțofană au avut de îndată efectul de a stopa ceea ce mult ulterior, cu ,,tardivitate programată’’, CSM constata că se întâmpla doar la Arad. Fără respectarea legii;
4. dacă SRI-ul local (la nivelul județului Arad) ar fi putut fi deranjat de faptul că pentru secția județeană nu era în regulă faptul că nu a știut/nu a sesizat respectivele indicii de infracțiuni care aveau ca efect deturnarea de bani publici, ar fi putut să pretindă mai mult sau mai puțin credibil: ,,așa ceva…’’

Doar că lucrurile nu s-au oprit aici.  Și de aici lucrurile iau o amploare fără precedent, în scopul dorit de grupul de la Arad care oferă pretextul oricui ar fi dorit, prin manopere dolosive, de excludere din magistratură a Laviniei Coțofană.

Pentru că investigația remarcă o rapiditate fără precedent și o întoarcere cu 180 de grade a clasării care nu poate fi contestată afirmată de inspectorul Marcovici.

• Judecătorul Lavinia Coțofană decide să candideze pentru un mandat din partea judecătorilor în noul Consiliu Superior al Magistraturii și inștiințează CSM despre candidatură în data de 11 iulie 2016, candidatură aprobată în 12 iulie 2016;
• În 14 iulie 2016, CSM-ul, care știa despre candidatura Laviniei Coțofană de 3 zile, nu mai are niciun pretext să nu vadă ,,făbricuța de bani’’ de la Arad și acțiunea fermă a Laviniei Coțofană în scopul neacoperirii indiciilor de abuz în serviciu, deturnare de bani public și abuz în serviciu. În 14 iulie 2016, Judecătoarea Coțofană își susține în fața Plenului CSM cererea de apărare a reputației profesionale pe  care o făcuse Consiliului față de afirmațiile calomnioase la adresa sa ale decanului Baroului Arad – Cristian Alunaru și ale avocatului Bogdan Ionescu. Lavinia Coțofană înștiințează CSM, în plen, în 14 iulie 2016 ceea ce sesizase în scris încă din 1 februarie 2016: suspiciunile de infracțiuni și obligația legală a judecătorilor de a sesiza Parchetul în privința verificării modului în care pot fi deturnați banii publici prin fals și abuz în serviciu.  Ca și candidat la viitorul CSM, Lavinia Coțofană consideră inacceptabilă ,,omisiunea sesizării’’ indiciilor de infracțiuni și, așa cum arată proiectul de candidat, susține CU TĂRIE o lege a răsunderii magistraților. La nici 24 de ore…
• În data de 15 iulie, la 4 zile DUPĂ depunerea candidaturii ca membru în viitorul CSM care va susține o lege a răspunderii magistraților și a doua zi după ce vechiul CSM, prin înștiințarea în plen, chiar dacă ar vrea să susțină că nu știe în detaliu stiuația de la Arad nu mai poate acest lucru, inspectorul Marcovici își detonează propria concluzie de la Arad a clasării pe care ,,nu are cine să conteste’’ (din 1 iulie 2016) și formulează concluzii  de sancționare a Laviniei Coțofană pentru abateri disciplinare cu una dintre sancțiuni. 

Este important de precizat: în exercitarea acțiunii disciplinare inspectorul Marcovici renunță în fapt la acțiunea pentru care s-a autosesizat din oficiu (,,aducerea cu mandat a unui avocat’’ și ,,darea jos a robei de pe avocat’’) și preia exclusiv acuzațiile lui Flavius Bradin la adresa Laviniei Coțofană, pe care acesta le-a făcut ulterior ,,agățându-se’’ de ,,autosesizare’’.

Pe baza acestor acuzații, inspectorul Marcovici face un al doilea proces verbal de ,,autosesizare’’ din oficiu și își repartizează tot singur cauza. Dacă Flavius Bradin ar fi făcut în nume personal acuzațiile fără să se agațe de prima ,,autosesizare’’ – abandonată, sesizarea ar fi fost distribuită aleator (existând șanse minime spre deloc să ajungă la inspectorul Marcovici), dar mai mult, ar fi confirmat ceea ce Lavinia Coțofană a sesizat Inspecției Judiciare încă din 3 martie 2016: suspiciunea că Flavius Bradin îi pregătește o înscenare în scopul obținerii unei abateri disciplinare. Despre contribuțiile lui Flavius Bradian aduse prin agățarea de ,,autosesizare’’, pe larg, în episodul următor, așa cum reiese din documente.

• În luna octombrie 2016, inspectorul Marcovici devine vehement: cere și obține sancțiunea supremă pentru Lavinia Coțofană – excluderea din magistratură a Laviniei Coțofană pentru ,,graba’’ cu care a sesizat Ministerul Public,  în privința indiciilor de infracțiuni de care, în exercitarea funcției publice, Lavinia Coțofană ia cunoștință și sesizează conform legii ,,de îndată’’

A fost nevoie de numai 4 zile ale lunii iulie pentru ca soluția de ,,clasare pentru că nu are cine să o conteste’’ să fie deturnată în sancționare. Doar 4 zile de la momentul 11 iulie 2016 în care Lavinia Coțofană își depune candidatura la CSM. Ca un element de context: luna iulie 2016 este în plin ,,câmp tactic’’, la fel ca și octombrie 2016 (când Lavinia Coțofană a fost exclusă din magistratură).  Abia după demisia generalului Coldea (februarie 2017), noul director al SRI, Eduard Hellvig anunță denunțarea TUTUROR protocoalelor secrete care adaugă la lege. De curând, un protocol proaspăt devoalat SRI-CSM a fost reinforsat.

Episodul 3 al investigației, pe care îl voi publica în zilele următoare va releva CUM a fost exclusă din magistratură Lavinia Coțofană după turnura pe care a luat-o cercetarea disciplinară în numai 4 zile, în iulie 2016. Cum au fost formate completele, cum s-au schimbat completele, rapiditatea fără precedent a (noului) complet de excludere (doar 2 ședințe), sancțiunea fără precedent. Totul susținut de documente, întrebări și răspunsuri. În curând.

Până atunci, vă invit să recitiți primul episod al investigației: de unde a pornit totul – Cu oameni de la Arad:

Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță. Episodul I – Oameni din Arad.

Categorii:Stiri

Etichete:abuz in serviciu, ancheta, anti-coruptie, coruptie, CSM, dna, excludere din magistratura, Inspectia Judiciara, investigatie, Lavinia Cotofana, Ministerul Justitiei, solicitare dna, Soviani, stiri