Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță. Episodul I – Oameni din Arad.


În interes public. Ancheta pe care încep să o public astăzi și care va continua în zilele următoare are un unic scop: interesul public. Interesul general al societății de a cunoaște cum un cetățean român (de data aceasta magistrat) care respectă legea, ajunge să facă obiectul preocupărilor și acțiunilor unui grup de interese apt să determine în cele din urmă pedepsirea judecătorului prin excluderea din magistratură. Această investigație vine și în interesul instituțiilor în care astfel de persoane funcționează, instituții interesate la rândul lor să își identifice propriile vulnerabilități și să la amputeze – nu să le tolereze.

De aceea această anchetă este inclusiv în interesul instituțiilor în care funcționează persoanele implicate determinant în excluderea din magistratură a judecătorului Coțofană, instituții cheie ale statului de drept și care trebuie să funcționeze ireproșabil pentru ca România să nu mai facă obiectul vreunui mecanism de verificare: sancționând doar ceea ce este de sancționat și netolerând în vreun fel făcăturile. Apreciem faptul că inclusiv CSM, Inspecția Judiciară, ICCJ și toate instituțiile cărora le-am adresat întrebări au răspuns (mai bine sau mai rău) întrebărilor adresate de noi pentru a pune reflectoarele pe ceea ce funcționează și mai ales pe ceea ce nu funcționează în sistemul judiciar, așa cum reiese din investigarea cazului Coțofană.

Această anchetă (cea mai îndelungată din cele realizate de mine până acum, în 18 ani de presă) nu vizează instituții în sine. Ci pune reflectorul pe grupuri de interese prezumtiv legitime, pe faptele celor care sunt sau aderă la grupuri, pe funcționarea lor prin funcționari din instituții precum Baroul Arad, Judecătoria sau Tribunalul Arad, Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii sau în vreun serviciu special. Persoanele despre care voi vorbi în această anchetă sunt persoane publice, care ocupă funcții publice iar activitatea lor este de interes public, punerea reflectorului asupra lor fiind doar o consecință a propriilor fapte făcute folosindu-și funcția publică.

Această anchetă nu dorește în niciun fel să afecteze independența justiției, fiind chiar in interesul ei și al adevărului, ci să releve de fapt factori care sunt apți să afecteze de facto independența justiției. Aceasta investigație are în vedere faptul că în orice breaslă (inclusiv a noastră, a jurnaliștilor) există ceea ce pentru prima dată am numit ,,lichele și oameni fără căpătâi’’ cu ocazia propriilor analize în cazul Hexipharma (referindu-mă la protectori  ai afacerii Hexipharma din vecinătatea SRI/SIE)  și pornind de la acest postulat nu pot exclude nicicum că inclusiv în instituții cheie ale statului de drept pot exista ,,lichele și oameni fără căpătâi’’. Deși un postulat nu mai trebuie demonstrat, aduc în sprijinul afirmației male că există hotărâri definitive de condamnare inclusiv pentru procurori/judecători sau pentru foști/actuali ofițeri/agenți ai serviciilor de informații. Nu mai vorbesc de avocați.

În proximitatea publicării acestei investigații a apărut și motivarea ICCJ în cazul Berbeceanu, care relevă comportamentul de lichele și oameni fără căpătâi al doi procurori și a unui ofițer de poliție judiciară care au luat împreună 13 ani pentru ca i-au înscenat fapte nereale lui Traian Berbeceanu pentru a îl îndepărta de la șefia BCCO: ,,Este demonstrat dincolo de orice îndoială că inculpații au știut că Traian Berbeceanu este o persoană nevinovată, dar au denaturat adevărul ca să îl îndepărteze de la șefia BCCO’’ spun magistrații ICCJ în motivare.

Nu știu dacă în cazul Laviniei Coțofană ancheta penală asupra grupului de interese va demonstra similar dar pot să vă spun că, jurnalistic, studiind documentele, întrebând și analizând răspunsurile eu mi-am format o convingere similară cu cea a instanței din cazul Berbeceanu și anume că dincolo de orice îndoială membrii grupului au știut că Lavina Coțofană este o persoană nevinovată de săvârșirea de acte disciplinare, dar au denaturat adevărul pentru a o exclude din magistratură.

Până la clarificarea multor aspecte care de abia acum încolo urmează să fie clarificate, pe deplin, râmâne știrea: Lavinia Coțofană este primul judecător exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță. 

De aici sunt doar 2 posibilități: fie instanța de recurs va da dreptate grupului apt să acționeze, să falsifice probe și să inducă în eroare instituțiile statului de drept pentru a îi livra Laviniei Coțofană ,,exact ce i-am dorit, pantofi de lac și vată în nas’’ (citat din motivarea în cazul Berbeceanu), fie nu va da dreptate acestui grup judecând altfel decât au judecat inspectori din cadrul Inspecției Judiciare și secția de judecători a CSM (în majoritate strânsă) care au decis excluderea din magistratură a judecătoarei Coțofană spre satisfacția grupului.

Nu există decât alb și negru în această premieră. Grupul a dorit ca judecătorul Lavinia Coțofană să fie sancționat și exclus din magistratură pentru orice motiv, dar raportul Inspecției Judiciare adoptat cu majoritate strânsă de secția de judecători CSM a ales ,,reaua-credință’’ constând în ,,graba’’ cu care a sesizat Parchetul în privința infracțiunilor comise în fața judecătorului, de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției de judecător.  În această etapă, grupul a obținut exact ceea ce și-a dorit, ba poate chiar mai mult decât și-a dorit (și vom vedea de ce). Dacă decizia rămâne de excludere, Lavinia Coțofană este îndepărtată pe viață din poziția de magistrat.

Cine este judecătorul Lavinia Coțofană

În 9 august 2016, la Antena 3 (VIDEO), nu faptul că Lavinia Coțofană a lucrat în SRI din 2001 până în octombrie 2012 mi-a atras în primul rând atenția (deși acest lucru m-a făcut curios). După demisia din SRI și trecerea în rezervă în octombrie 2012, Lavinia Coțofană a absolvit în iulie 2014 Institutul Național al Magistraturii (INM) și a funcționat apoi până în 19 ianuarie 2016 ca judecător stagiar la judecătoria Oradea , dar detașat la judecătoria Arad pentru un an, până în septembrie 2015. Începând cu data de 20 ianuarie 2016 a devenit judecător definitiv la Arad.

Faptul care mi-a atras însă atenția asupra cazului Coțofană, în 9 august 2016, este acela că până la acel moment nu mai auzisem de un magistrat care să fi sesizat, prin încheiere Parchetul asupra infracțiunilor de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției de judecător. Cu alte cuvinte, despre indicii privind fapte penale, comise în instanță.

După 2 întrebări și 2 răspunsuri, care mi s-au părut sincere, am tras concluzia că doamna Coțofană nu poate fi parte a ,,câmpului tactic’’. Din punctul meu de vedere judecătorii care sunt parte a câmpului tactic sunt instruiți contra-informativ și de cele mai multe ori ei cred că reușesc să își ascundă calitățile de agent/ofițer acoperit, chiar și prin fals în declarații, mizând că la momentul în care riscă să fie ,,descoperiți’’, vor fi extrași de același mecanism apt să îi infiltreze (despre asta, într-o investigație viitoare în care voi arată cum un judecător cu tată general a fost extras și cum a fost extras).

Evoluția ulterioară a cazului Coțofană îmi limitează la maxim vreo tangență a domniei sale cu câmpul tactic ,,legiferat’’ prin protocoale secrete care adaugă la lege: un judecător parte a acestui câmp, ar fi fost exclus din magistratură, de la prima ,,abatere’’ și pentru că și-a îndeplinit obligația legală?

Sunt convins că sunt și alți magistrați care au procedat și vor proceda corect atunci când sesizează infracțiuni de care iau la cunoștință, dar, interesul meu primordial fiind jurnalismul economic, până la acest caz, nu am investigat.

Mă voi apleca într-o investigație viitoare asupra cazului Camelia Bogdan despre care am aflat ulterior interesului meu pentru cazul judecătorului Coțofană că a sesizat organelor penale suspiciunile de spălare de bani în cazul Silver Mountain-BCR. Am ferma convingere că dacă vreun papă din România ar fi putut să determine excluderea din magistatură a Cameliei Bogdan pentru acest lucru, ar fi făcut-o invocând un alt motiv și nu punând reflectorul pe ceea ce în sine vor să ascundă.

Până atunci însă judecătorul Lavinia Coțofană este primul judecător din România care a fost exclus din magistratură pentru ,,graba’’ cu care a sesizat Parchetul, acționând conform Legii, care stipulează expres: ,, de îndată’’ (Art. 267, Cod Penal): ,,Funcționarul public, care luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă’’.

,,Graba’’ – apreciere pentru excludere versus ,,de îndată’’ – obligație legală, imperativă.

În 20 ianuarie 2016, Lavinia Coțofană ajunge judecător definitiv la Judecătoria Arad, de la Judecătoria Oradea. Aradul nu decide instituirea unui complet nou ci îi repartizează Laviniei Coțofană un complet deja existent, al celui care acum este Vicepreședintele Judecătoriei Arad – George Bogdan (detașat la acel moment).

Este importantă această precizare pentru a înțelege faptul că începând din 20 ianuarie 2016 Lavinia Coțofană are contact pentru prima dată cu dosarele vechiului complet, care stabilise și ordinea  ședințelor următoare: 25 ianuarie 2016, în februarie pentru 1,8, 15, 22, 29  și chiar pentru începutul lunii martie 2016. Ședințele fiind stabilite la fel ca și termenele pentru dosare, din 20 ianuarie 2016 Lavinia Coțofană începe să studieze dosarele care aveau termenele deja programate (25 ianuarie, 1 și 8 februarie 2016 etc.). Pentru termenele stabilite cauzele erau ,,intrate pe fond’’ ceea ce a necesitat studiul în avans al dosarelor pentru a nu amâna cauzele, ne-a spus judecătorul Coțofană.

Judecătoria Arad, cu puțin timp înaintea ședinței din 1 februarie 2016.

Pentru prima ședință de judecată  după numirea definitivă ca judecător la Arad – ședința din 25 ianuarie 2016, studiind dosarele în avans pentru a nu le amâna, Lavinia Coțofană constată nereguli în dosare raportate la legea avocaturii pe care le învederează Președintelui Judecătoriei Arad – Flavius Bradin. Suntem mai împăciuitori la Arad – este sensul răspunsului Președintelui Judecătoriei, conform a ceea ce ne-a declarat Lavinia Coțofană.

Dar studiind dosarele pentru ședința din 1 februarie 2016, Lavinia Coțofană observă că în cazul a 3 dosare cu termen la acea dată nu există delegații de asistență judiciară pentru avocații desemnați din oficiu, care urmau să fie plătiți din fonduri publice pentru a reprezenta părțile.

În locul a trei delegații de asistență judiciară la dosarele cu termen 1 februarie 2016 era altceva:

,,În ședința din 1 februarie 2016 erau trei astfel de delegații extrajudiciare. Înainte de ședință am discutat despre ele cu Flavius Bradin (n.r. Președinte Judecătoria Arad), Nicoleta Cozma – Președinta de atunci și de acum a Secției I Civile și Alin Gherga – Prodecanul Baroului Arad). Am discutat și cu doamna Smaranda Stepan, Președintele Secției Civile a Judecătoriei Arad (acum la Tribunalul Timiș) care mi-a spus că a semnalat și ea problema încă din 2013  și să discutăm la proxima ședință de învățământ (ședințele sunt săptămânale). Flavius Bradin a amânat până i s-au cerut explicații de CSM’’ (n.r..martie 2016, detalii în episodul următor al investigației), ne-a declarat Lavinia Coțofană.

În urma observării delegațiilor de asistență extrajudiciară Lavinia Coțofană îl informează pe Flavius Bradin – Președintele Judecătoriei Arad că se gândește să sesizeze Ministerul Public raportat la indiciile observate în condițiile în care la dosar nu există dovada incuviințării ajutorului public de către o instanță, nu există dovada verificării de către instanță a condițiilor de acordare a banilor publici destinați ajutorului judiciar și nu există nici măcar o cerere pentru ajutor public judiciar. Potrivit Laviniei Coțofană, reacția lui Flavius Bradin a fost: ,,fă-te că nu vezi, dacă nu dispui virarea banilor, nu e abuz în serviciu’’. 

Starea de fapt a acestor afirmații poate fi verificată imediat de către Inspecția Judiciară prin simpla consultare a dosarelor judecate de magistratul Flavius Bradin, consultare din care va reieși fără dubiu dacă domnul Bradin a acceptat delegații de asistență extra-judiciară în cazurile în care i-au fost repartizate și s-a făcut că nu le vede, nedispunând virarea banilor și opinând că astfel nu este abuz în serviciu, deși a acceptat reprerezentarea pe ,,extra-judiciare’’.

Cele 3 delegații. Baroul Arad se substituie vădit nelegal instanței judecătorești. În ce scop?

Delegațiile de asistență extrajudicară erau semnate de decanul Baroului Arad (Cristian Alunaru) pentru reprezentare convențională a unei părți în fața instanței de către avocați de la Baroul Arad, ceea ce îi ridică suspiciuni Laviniei Coțofană raportat la faptul că legea prevede expres că asistența în fața instanțelor pentru cei care solicită ajutor public judiciar se poate face numai printr-o delegație de asistență judiciară ce nu poate fi emisă în cazurile în care plata avocatului este suportată din fonduri publice decât în urma unei încuviințări a instanței (care verifică riguros condiițile de acordare a ajutorului public) și nu în urma unei încuviințări a Baroului, care în acest fel, s-ar substitui instanței de judecată.

În mod evident Baroul nu îndeplinește condițiile de imparțialitate și independență atâta timp cât este interesat să își plătească membrii (inclusiv din fonduri publice) iar o parte din fondurile publice alocate pentru ajutorul public judiciar ajung inclusiv la Barou.

De ce chestiunea delegațiilor de asistență extra-judiciară este esențială:

Pe scurt, pentru că: (i) ajutorul public judiciar este acordat, conform legii doar de către o instanță de judecată, în urma unor riguroase verificări privind îndeplinirea condiiților de acordare și doar pentru asistență judiciară (în fața instanțelor); (ii) ajutorul public judiciar se acordă din bani publici; (iii) acordarea ajutorului public judiciar unor persoane care nu îndeplinesc condițiile, limitează posibilitatea de acordare a ajutorului public persoanelor care îndeplinesc condițiile, întrucât sursa de finanțare – banul public – nu este nelimitată dar și deturnează fondurile de la destinația lor legitimă (persoane care fac dovada că nu au posibilități) (iv) acordarea ajutorului public judiciar de către altcineva decât o instanță de judecată încalcă încalcă legea dar și legea fundamentală – Constituția României, reprezentând în opinia mea o privatizare a actului de justiție (verificarea condițiilor de acordare ar face o instituție privată, care primește bani în urma deciziei).

Mai pe larg, pentru reprezentarea justițiabililor în fața instanțelor pe baza fondurilor obținute prin ajutor public judiciar, este necesară o delegație de asistență judiciară (și nu extra-judiciară, care are alte scopuri și alt obiect decât asistența judiciară, așa cum îi spune și numele), care nu poate fi emisă decât în urma deciziei unei instanțe de judecată, după parcurgerea unui traseu riguros.

Potrivit Legii, pașii care trebuie îndepliniți pentru acordarea ajutorului public judiciar sunt următorii:

  1. Cerere din partea justițiabilului pentru acordarea ajutorului din bani publici, adresată unei instanțe;
  2. Motivarea de către instanță, după verificarea inclusiv a condițiilor de venit, dacă se îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului public judiciar, din bani publici;
  3. Adresă emisă de către instanță după încheierea prin care acordă ajutorul public, către Barou, pentru a desemna un avocat din oficiu, plătit din bani publici;
  4. În baza adresei și a încheierii instanței, baroul emite o delegație de asistență judiciară pentru un avocat din oficiu, în urma căreia avocatul reprezintă din oficiu titlularul cererii iar serviciile lui sunt plătite din bani publici;

Este atât de simplu și este singura cale de acordare a ajutorului public judiciar prevăzută de lege. În mod evident opinez că orice alte considerații ale unor grupuri de interese legitime (precum barourile) ar adăuga la lege, ceea ce este inacceptabil, iar grupul de interes legitim ajunge deja să urmărească un scop patrimonial, satisfăcut din bani publici, fără verificările făcute de instanță.

,,Făbricuța de bani’’ de la Arad, care scurtcircuitează legea, este scurtcircuitată de Lavinia Coțofană: ,,ne-ai prins, ne-am oprit’’.

Baroul, reprezentând în primul rând intersele avocaților săi, este evident că dacă produce o astfel de scurtcircuitare nelegală o face profund subiectiv (în interesul său și al membrilor săi de a încasa bani publici), încălcând (scurtcircuitând) legea și chiar neconstituțional.

În documentarea acestui caz, cunoscând că Deciziile Curții Constituționale ale României (dar și considerentele) sunt general obligatorii iar respectarea lor este o caracteristică a statului de drept am încercat să găsesc dezlegarea unor cauze similare, acolo unde legea prevede expres că atribuțiile unei instanțe nu pot fi luate de către niciun alt organism/funcționar membru al unui organism. Și am găsit. Așa cum am găsit în numeroase decizii ale Curții Constituționale faptul că adăugarea la lege este interzisă.

Subiectivismul baroului poate fi exprimat și în limbaj constituțional: baroul nu dispune de imperium – atribut care caracterizează numai judecătorul, pentru a da o hotărâre în baza căreia să dispună încuviințarea ajutorului public judiciar și nu beneficiază de atributele de imparțialitate și independență specifice numai instanțelor judecătorești.

Cu alte cuvinte, nici legal nici Constituțional nu este de competența baroului de a dispune el însuși încuviințarea ajutorului public judiciar, acesta putând acorda asistență judiciară pe bani publici doar în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În mod evident, activitatea unei instanțe nu poate fi nici delegată nici privatizată.

Acționând altfel, prin încălcarea legii, baroul își crează subiectiv și cu știință posibilitatea ca bani publici destinați apărării persoanelor fără posibilitatea financiară de a angaja un apărător, să ajungă la avocați care apără pe bani publici persoane care AU posibilitatea să își angajeze avocați, contrar legii, alimentând-se din bani publici fără încuviințarea instanței.

Cu alte cuvinte, o făbricuță de bani. După acest prim episod al investigației, veți vedea cum la practica nelegală a baroului achesează persoane din Judecătoria Arad care vor să creeze CSM-ului, gradual, senzația că: (i) este o practică la nivelul întregii Judecătorii și Tribunalului Arad; (ii) Este o practică la nivelul întregii țări; (iii) o sancționare a unei astfel de practici ar crea mari probleme întregului sistem judiciar din România.

Realitatea constatată cu tardivitate programată de către Inspecția Judiciară este că nici măcar la nivelul întregii Judecătorii și Tribunal Arad nu este aceasta o practică, ci doar la câteva complete de la Arad, care s-au arătat dispuse să achite onorarii din bani publici, fără încuviințarea unei instanțe de acordare a ajutorului public judiciar, încălcând legea. Acțiunea/inacțiunea lor alimentează ,,făbricuța de bani de la Arad’’. Ori acțiunile Laviniei Coțofană sunt de natură să scurtcircuiteze făbricuța, ba mai mult, să conducă la răspunderea penală a celor care au creat circuitul nelegal al banilor publici.

Scurtcircuitul. Ședința de judecată din 1 februarie 2016 și sesizarea Parchetului.

Primul dosar. Avocatul se prezintă cu o delegație de asistență ,,extra-judiciară’’. Conform legii, Lavinia Coțofană invocă din oficiu ,,excepția lipsei calității de reprezentant’’ și acordă termen pentru a nu prejudicia justițiabilul, termen în care avocatul urma să facă dovada calității de reprezentant.

Ajunge la ordine al doilea dosar în care avocatul avea atașată deja tot o delegație ,,extra-judiciară’’. Avocatul învederează instanța că între timp a fost chemat la etajul 2 al Judecătoriei (unde se află un birou al Baroului Arad) și i-a fost dată o altă delegație pentru reprezentare, de data aceasta, intitulată judiciară.

Întrucât noua delegație avea același număr și aceiași dată cu cea aflată deja la dosar și întrucât nu exista o încuviințare a instanței pentru asistența judiciară, judecătorul Lavinia Coțofană constată falsul comis în fața sa. Constată indiciile temeinice pentru comiterea unor infracțiuni (abuz în serviciu, tentativă de deturnare de fonduri și fals comis în ședința de judecată) și dispune prin încheierea de ședință conform Art. 267 Cod Penal sesizarea Ministerului Public, informând părțile și avocații în sală.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Extras din încheiere de ședință din 1.02.2016:

,,Având în vedere că delegația avocatei Ponta Slavoica depusă în ședința de astăzi, cea intitulată Delegație pentru asistență extrajudiciară a fost emisă astăzi 01.02.2016, deși data inserată în cuprinsul acesteia este 17.08.2015, instanța constată existența unor suspiciuni rezonabile privind comiterea infracțiunii de fals intelectual prevăzut de art. 321 Cod Penal. Totodată, întrucât această delegație a fost emisă fără a exista vreo Încheiere a instanței competente pentru acordarea ajutorului public judiciar, instanța constată că prin sus-menționata delegație, Decanul Baroului Arad ,,transformă’’ asistența extrajudiciară în asistență judiciară, solicitând astfel onorarii necuvenite, existând astfel suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri’’ menționează Lavinia Coțofană în încheierea de ședință și dispune sesizarea Parchetului.

În aceiași dată, Lavinia Coțofană sesizează inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii și toate instituțiile care au ca obiect verificarea privind modul cheltuirii banului public în privința a ceea ce a constat în ședința de judecată respectiv modul prin care onorariile necuvenite ajung să fie decontate din bani publici (CSM, Ministerul Justiției, UNBR, Curtea de Conturi)

Al treilea dosar, a treia delegație de asistență extra-judiciară fără vreo încuviințare a instanței pentru ajutorul public judiciar. Instanța acordă termen în data de 8 februarie 2016 pentru ca avocatul să facă dovada reprezentării legale, moment în care mai este depusă o delegație, de data aceasta judiciară, cu același număr și aceiași dată ca delegația precedentă (extrajudiciară) și tot fără vreo încuviințare a instanței.

La termenul din 8 februrie 2016: ,,conform solicitărilor instanței, reprezentanta reclamantului arată că secretariatul Baroului Arad, respectiv doamna Norina Bojin a informat-o că la data de 11.08.2015 programul s-a defectat, eliberând delegații sub titlul de ‘’delegații de asistență extrajudiciară’’ însă trebuiau numite delegații de asistență judiciară’’ (la dosar nu există vreo încuviințare a instanței pentru acordarea ajutorului public judiciar)

,,Având în vedere susținerea avocatei Sas Mariana că delegația depusă în ședința de astăzi (08.02.2016) a fost emisă ulterior termenului din data de 01.02.2016, deși data inserată în cuprinsul acesteia este 11.08.2015, instanța constată existența unor suspiciuni rezonabile pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual. Totodată, întrucât această delegație a fost emisă fără a exista vreo Încheiere a instanței competente pentru acordarea ajutorului public judiciar, instanța constată că prin sus-menționata delegație, Decanul Baroului Arad ,,transformă’’ asistența extrajudiciară în asistență judiciară, solicitând astfel onorarii necuvenite, existând astfel suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri’’.

Instanța dispune și în 8 februarie ,,sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara pentru a efectua verficări’’.

Tentativele de mușamalizare: ,,Ne-ai prins, ne-am oprit’’. Nu ai vrea să promovezi de la Judecătorie la Tribunalul Arad? Sau să judeci doar până joi, pe un salariu mai mare? Trei urmări:

Potrivit Laviniei Coțofană, după sesizarea Parchetului, într-o primă fază, Baroul Arad a încercat mușamalizarea cazului. ,,Ne-ai prins, ne-am oprit’’, i-a declarat prodecanul Baroului Arad, Alin Gherga în timp ce de la nivelul Judecătoriei Arad i se făceau sugestii privind promovarea de la Judecătorie la Tribunalul Arad sau altele. Lavinia Coțofană ne-a declarat că după sesizarea Parchetului, Președintele Judecătoriei Arad (Flavius Bradin) și vicepreședintele actual (George Bogdan, de la care a preluat completul) i-au propus delegarea la Judecătoria Chișineu Criș, explicându-i avantajele: poate judeca cauze penale, câștigă aproape dublu (sporuri datorită delegării), volumul de muncă e mai mic și vinerea nu trebuie să vină la muncă.

Simultan, Președintele Judecătoriei Arad, Flavius Bradin, îi oferă un birou Laviniei Coțofană (altul decât cel rămas în urma eliberării de către titularul completului pe care l-a preluat în 20 ianuarie Lavinia Coțofană și solicitat de aceasta). Așa cum veți putea vedea în episodul următor, biroul oferit era ideal pentru supravegherea tehnică, fără mandat, a judecătorului Coțofană.

Răspunsurile oferite de Baroul Arad le vom publica în episodul următor al investigației, atunci când vom publica și răspunsurile la întrebările noastre oferite de Judecătoria Arad/Tribunalul Arad.

A închide ochii la falsurile comise în fața sa ar fi însemnat ca Lavinia Coțofană să comită propria infracțiune, aceea de omisiune a sesizării – prevăzută de Art. 267 Cod Penal: ,,Funcționarul public, care luând cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă’’.

Lavinia Coțofană nu achesează în vreun fel la mușamalizarea cazurilor de acordare nelegală a ajutorului public judiciar având ca efect deturnarea de bani publici (sesizase deja toate instituțiile cu rol de verificare) și nici la sugestiile de ,,promovare’’, ceea ce are trei urmări:

a)  La termenele ulterioare în dosarele care au făcut obiectul sesizării, mușamalizarea este demarată unilateral de către Barou/avocați: situația unor justițiabili se îmbunătățește brusc – nemifiind nevoie de ajutor public judiciar care să fie cerut și încuviințat de instanță sau avocatul încercă se renunțe la cerere, deși nu avea mandat pentru renunțare din partea justițiabilului, în scopul probabil de a pretinde ulterior că, prin încălcarea legii nu a existat totuși un prejudiciu;

b)  Întrucât strategia baroului de a emite delegații de asistență ,,judiciară’’ (fără vreo încuviințare a instanței), antedatate, pentru a le înlocui pe cele aflate deja la dosar nu conduce decât la sesizarea Parchetului, baroul/avocații schimbă ,,strategia’’: șterg pur și simplu prin hașurare cuvântul ,,extra’’ de pe delegația deja depusă la dosar. Spre exemplu:

c) Lavinia Coțofană continuă să sesizeze Parchetul și celelalte instituții în privința celorlalte cazuri de fals de care ia la cunoștință în exercitarea funcției, conform Legii.

Spre exemplu delegația de asistență extra-judiciară nr. 88/10.09.2015, care arată că avocatul desemnat în cauză Pascal Amalia Maria încasează două onorarii pentru aceiași cauză.  Avocatul este și ,,consilier al Baroului Arad, având atribuții de aprobare a raportului justificativ care se depune la Tribunalul Arad privind asistența judiciară’’. Cu alte cuvinte, avocatul în cauză este apt să își aprobe două onorarii pentru a fi decontate din bani publici, fără să existe vreo încuviințare a instanței pentru ajutor public judiciar.

Finalul primului episod al investigației:

Pe parcursul acestei investigații am întrebat-o pe doamna Coțofană dacă nu s-a temut de vreo înscenare (cazul Berbeceanu dar și altele sunt de notorietate publică) și cum a acționat pentru a se proteja.

Răspunsul a fost: ,,da, m-am gândit la o înscenare după ce mi s-a sugerat că dacă nu mă potolesc va fi sesizată Inspecția Judiciară, motiv pentru care în data de 03.03.2016 am sesizat eu Inspecția Judiciară referitor la presiunile exercitate de domnul Bradin’’ (n.r. Flavius Bradin era Președintele Judecătoriei Arad).

În sesizarea din 3 martie 2016, pe care am consultat-o, Lavinia Coțofană învederează într-adevăr Inspecției Judiciare faptul că domnul Bradin a afirmat că: ,,a avut și el astfel de delegații în dosare și că le-a ignorat, ceea ce puteam să fac și eu în loc să sesizez Ministerul Public’’ și că ,,toate aceste atitudini îmi dau convingerea rezonabilă că sunt adoptate doar pentru acuzarea mea și obținerea eventuală a unei sancțiuni disciplinare, în speranța de a se acoperi realele probleme sesizate de mine’’.

Concluziile primului episod:

  1. În exercitarea funcției de judecător la Judecătoria Arad, Lavina Coțofană sesizează indiciile privind încălcarea legii în privința acordării ajutorului public judiciar;
  2. Conducerea Judecătoriei îi sugerează să închidă ochii la nereguli și îi sugerează și cum, în caz contrar sugerându-i-se că va fi sancționată
  3. Sub semnătura decanului Baroului Arad, Baroul Arad emite documente antedatate pentru a mușamaliza neregulile;
  4. Lavinia Coțofană observă falsul comis în fața sa și sesizează Ministerul Public pentru verificarea suspiciunilor rezonabile privind falsul intelectual, abuzul în serviciu și deturnarea de fonduri;
  5. Lavinia Coțofană sesizează în 1 februarie 2016 neregulile observate tuturor instituțiilor cu atribuții și rol în verificarea modului de cheltuire a banului public: Parchetul, CSM, Ministerul Justiției, UNBR, Curtea de Conturi.
  6. După sesizarea din 1 februarie 2016, practica de la câteva complete de la Judecătoria Arad și Tribunalul Arad, încetează, contrar afirmațiilor depuse ulterior sub jurământ în fața Inspecției Judiciare de către decanul Baroului Arad, că această practică a continuat și după 1 februarie 2016. Tot ulterior, în cercetările făcute de Inspecția Judiciară și tot sub jurământ, avocatul Paul Doina (titularul delegației hașurate) va susține că delegația care avea ‘’extra’’ hașurat (delegația 116) era judiciară și că Lavinia Coțofană, de rea-credință susține că nu era judiciară.
  7. Cu ,,tardivitate programată’’, în 24.11.2016, după excluderea din magistratură a Laviniei Coțofană, secția de judecători a CSM constată că situația sesizată de Lavinia Coțofană este singulară la nivelul întregii țări, respectiv a fost contrară practicii tuturor celorlalte instanțe, instanțe care nu sunt de acord cu ,,interpretarea’’ legii de la Arad. Inspecția Judiciară a sesizat CSM această problemă și a dispus monitorizarea Judecătoriei Arad și Tribunalului Arad, deși fusese învederată din vara anului 2016, doar după ce secția de judecători a decis excluderea Laviniei Coțofană.
  8. Într-o primă etapă, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii sesizează Parchetul în privința neregulilor semnalate de Lavinia Coțofană. Așa cum vom arată în episodele următoare, secția de judecători a CSM va sfârși prin a decide, cu majoritate strânsă și printr-un complet care își schimbă greu explicabil componența (veți vedea explicațiile Inspecției Judiciare și CSM în episodul următor), excluderea din magistratură a Laviniei Coțofană pentru graba cu care a sesizat Parchetul (subliniem, inclusiv CSM a sesizat în primă instanță Parchetul). În prezent, organele de cercetare penală au început urmărirea penală ,,in personam’’ pentru persoane care fac obiectul sesizărilor Laviniei Coțofană.

În episodul următor al investigației veți putea vedea cum și mai ales de ce a fost adusă la îndeplinire amenințarea de care Inspecția Judiciară fusese informată, amenințare care a avut ca scop obținerea unei abateri disciplinare pentru Lavinia Coțofană. Grupului de la Arad i se alătură oameni de la București.

Despre cum ,,s-a autosesizat’’ un inspector al Inspecției Judiciare la mai mult de o lună după sesizarea Laviniei Coțofană, tot în episodul următor.

Despre cum a schimbat candidatura depusă de Lavinia Coțofană pentru un mandat de membru CSM concluzia anunțată de clasare a ,,auto-sesizării’’.

Veți citi în episodul următor despre cum grupul de interese de la Arad format din avocați membrii ai Baroului la care a aderat cel puțin un inspector al Inspecției Judiciare – care și-a deturnat propria concluzie de clasare a ,,auto-sesizării’’ și cel puțin un alt magistrat, au fost apți să conducă prin mijloace care fac deja obiectul cercetării penale ,,in personam’’ la o decizia în premieră: excluderea din magistratură a unui judecător care a respectat legea, pentru că a respectat legea.

Lavinia Coțofană a ignorat sugestia pe care o parafrazez sub forma ,,ce se înâmplă la Arad, rămâne la Arad’’, ba mai mult, și-a depus candidatura în vara anului 2016 pentru un mandat în CSM. A fost acest element tragăciul care a potențat acțiunile grupului de la Arad?

Ar putea exista și suspiciunea că  sesizarea judecătorului Coțofană a deranjat și SRI-ul local având în vedere că pentru SRI Arad nu era în regulă faptul că nu a știut/ nu a sesizat respectivele infracțiuni care aveau ca efect deturnarea de bani publici?

Totul, în episoadele următoare ale investigației:

Episodul II – Oameni din București. Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță.

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , , , , , , , , , ,

3 răspunsuri

  1. Din primul interviu la tv. ne_am facut o solida impresie asupra L.C.

Trackback-uri

  1. Amănunte halucinante despre cazul judecătoarei Lavina Coţofană. Acţiunea mafiotă a unui grup de interese, demascată de un jurnalist – ȘTIRI ZILNIC
  2. Dezvăluiri de mare anvergură! Noi informații în cazul judecătoarei excluse din magistratură fiindcă a aplicat Legea - Bugetul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: