Pregăteşte Traian Băsescu tăierea pensiilor cu 26%?


Mandat : un cuvânt care îi dădea fiori domnului Traian Băsescu atunci când era vorba de dosarul Flota. Doar că între timp, lucrurile s-au schimbat. Domnul Traian Băsescu nu mai este la acel capăt al mandatului. Ci la celălalalt. Domnia sa nu primeşte mandate. Ci dă mandate. Iar cel mai nou exemplu l-a oferit chiar ieri, în cea mai recentă tentativă de a dicta economiei româneşti.

Nu spună că este un lucru rău că Preşedintele dictează economiei româneşti. Spun însă că este un lucru anormal. România are un legislativ, care se ocupă cu adoptarea legilor (Parlamentul), şi o putere executivă, care trebuie să se ocupe cu aplicarea programului de guvernare asumat în faţa Parlamentului, practic de guvernarea economică a ţării. În realitate, lucrurile sunt pe dos. Parlamentul face politică economică (reduce din greşeală TVA-ului la 5%, aiurea, în sensul că este adoptată intempestiv, împotriva vremurilor, necoordonat, şi, aşa cum chiar dânşii au recunoscut, din eroare).Pe de altă parte, executivul, cel care ar trebui să se ocupe de politica economică, a devenit făuritor de legi fie prin mult prea deasa asumare a răspunderii (se pregăteşte încă una, pe educaţie, şi încă una, pe legea salarizării unitare) sau prin ordonanţe de urgenţă. Acestea sunt puterile legislativă şi executivă care se distorsionează luându-şi locul una la alta. Anormal. Sau, cum ar spune prietenii de la The Economist, „România: cum nu trebuie condusă o ţară”.

Doar că grămada cere vârf. Peste Parlament şi Executiv, apare El Comandante. Care dă mandate, indicaţii preţioase despre cum ar trebui să fie procesul economic în România, sau mai nou, se ocupă de contabilitate. Nu spun că e interzis, doar că atunci când dictezi politica economică a unui stat, eşti obligat, moral, să îţi şi asumi şi eşecul ei. Şi, stimate domnule Preşedinte şi dragă Traiane, politica dumneavoastră a eşuat.

Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns. Mă refer la cel mai recent mandat pe care Preşedintele României îl dă miniştrilor şi reprezentanţilor României la Bruxelles. Pe scurt, domnia sa solicită demnitarilor să convingă Bruxelles-ul că distorsionarea imaginii economice a României este strict necesară. Practic, domnia sa solicită nici mai mult nici mai puţin decât ascunderea deficitului bugetului de pensii, prin neraportare.

Pe lung, solicitarea domniei sale sună aşa : „Mandatul demnitarilor români care abordează probleme de stabilitate fiscală la nivel european şi naţional, în discuţiile cu bugetul, este extrem de limpede: să încercăm să scoatem din bugetul de stat deficitul generat de bugetul de pensii.”

Este halucinant. Iată care este de fapt problema : Banii pentru plata pensiilor nu ajung. Din trei motive:

a) până în toamna lui 2007, când bugetul de pensii a fost excedentar (incluzând 4 ani din primul mandat al Preşedintelui), excedentul bugetului de pensii a fost risipit pe aiureli. Nu a fost pus deoparte, ci risipit pe aiureli. După 2007, cu acceptul (promulgările) Preşedintelui, pensiile au fost majorate, asfel încât, bugetul a intrat pe minus. Dacă tot e pe minus, Preşedintele&Co au mai dat o lovitură în 2009 : pensia minimă de 350 de lei (în fapt un ajutor social care nu trebuie plătit din bugetul de pensii), şi indexarea pensiilor cu rata inflaţiei în anul 2009. Aceste măsuri promulgate de Preşedinte au contribuit la majorarea deficitului bugetului de pensii.

b) Pe lângă asta, proasta guvernare economică a condus la pierderea de locuri de muncă mai mult decât ar fi cerut criza şi contracţia dramatică a consumului. Mai puţini salariaţi înseamnă mai puţini contribuabili la bugetul de pensii, deci deficit suplimentar.

c) Tăierea salariilor bugetarilor cu 25% (în fapt, un trimestru de muncă forţată pentru bugetari) a condus la reducerea contribuţiei pentru fondul de pensii cu 25%. Iarăşi, deficit suplimentar

Rezultanta celor 3 măsuri este un deficit şi mai mare al fondului de pensii, care a crescut sub mandatul şi din mandatul domnului Preşedinte. Ce ne spune acum dânsul? Aruncaţi deficitul în cală! 

Ca să înţeleagă şi domnii Ialomiţianu şi Botiş, dau următorul exemplu : un individ câştigă 1000 de EURO pe lună. Doar că 700 de Euro din aceştia se îndreaptă spre rata la bancă. Prin urmare, el are un venit rămas de 300 de EURO. Translatarea în mic a mandatului pe care îl dă domnul Preşedinte sună aşa : individul respectiv se duce la bancă şi solicită încă un credit. Îl întreabă banca : ce venit disponibil ai? Îi răspunde individul: 1000 de EURO. Îi spune banca : nu tati, ce venit disponibil ai? 1000 de EURO. Tati, uite că tu ai deja rate de 700 de EURO, deci rămân 300 de Euro. Nu!!! Banii aia sunt pentru rata la altă bancă, nu îi calculaţi, eu am tot 1000 de Euro. La care banca îi răspunde simplu : ştii ceva? Hai pa!

Pentru că, în fapt, acelaşi este şi mecanismul fondului de pensii. Cât timp el este excedentar, toate bune. Când devine deficitar, statul se obligă să transfere de la bugetul de stat (alte taxe şi impozite, eventual împrumuturi),fonduri către bugetul de pensii. Pentru că, atât bugetul de stat cât şi bugetul de pensii fac parte din bugetul general consolidat. Adică suma tuturor bugetelor din care se scad transferurile între ele.

Confuziile domnului Preşedinte sunt multiple :

Primo : bugetul de pensii nu este inclus în bugetul de stat, ci amândouă sunt incluse în bugetul general consolidat

Secondo : nu poţi scoate deficitul bugetului de pensii din calculul deficitului, pentru că asa ar însemna efectiv, mistificarea deficitului.

Concret : în primele 9 luni ale anului, veniturile curente ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost de 24,058 miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale au fost de 31,926 mliarde de lei. De unde rezultă un deficit de circa 7,87 miliarde de lei. Calculul e mai complicat dar subvenţiile, respectiv banii dislocaţi din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului de pensii pentru primele 9 luni au fost de circa 7,1 miliarde de lei (1,67 miliarde de Euro sau 1,4% din PIB). Până la finalul anului deficitul bugetului de pensii ar putea urca la circa 11 miliarde de lei (2,58 miliarde EURO, sau 2,15% din PIB).

Ce vrea Traian Băsescu? Ca procentul ăsta să nu fie recunoscut la deficit, şi prin urmare, dacă România va încheia anul acesta cu un deficit de 7,5% din PIB (peste ţinta agreată cu FMI), noi să raportăm un deficit de 5,35% din PIB. Sub ţintă. Doar că, Preşedintele sau autorităţile nu păcălesc pe nimeni din următoare motive :

I) deficit = datorie. Că datoria apare în bugetul de stat sau în bugetul de pensii, ea rămâne datorie. Şi trebuie finanţată. Prin împrumuturi. Prin urmare, România se duce la investitori în continuare să finanţeze 7,5% din PIB şi nu 5,35%

II) Au mai încercat să păcălească Eurostat-ul. Doar că Eurostat-ul s-a prins. Aveţi aici exemplul cel mai recent în care ne-au găsit un deficit ascuns de 0,3% din PIB

III) Contabilitatea europeană urmăreşte angajamentele de cheltuieli. Prin urmare, că angjamentul este din bugetul de stat, sau din bugetul de pensii, nu interesează pe nimeni. Angajamentul rămâne angajament….

 …. doar dacă, Preşedintele României nu pregăteşte cumva, pe şest, naţionalizarea unei părţi din bugetul de pensii sau nerecunoaşterea plăţii datoriilor. Mecanismul nu este nou, preşedintele a dat mandat după acelaşi tipar şi în cazul naţionalizării unui sfert salariile bugetarilor. Mecanismul sună aşa :

 1. Scoatem bugetul de pensii din bugetul general consolidat (nu din bugetul de stat… hello!!!!)

2. Observăm că bugetul de pensii este deficitar

3. În numele crizei decidem să plătim pensii de câţi bani avem, prin urmare plătim pensii la nivelul încasărilor, fără subvenţii, adică circa 32 de miliarde de lei. Repet, potrivit estimărilor mele, factura cu pensiile ar urma să urce anul acesta la circa 43 de miliarde de lei. În condiţii de echilibru, ar fi bani doar pentru plata a 74% din pensie.

Iar întrebarea legitimă care se naşte de aici este următoarea : pregăteşte Traian Băsescu reducerea tuturor pensiilor cu 26%? Pentru că, din mecanismul anti-european, distorsionator, pe care îl mandatează şi care a avut un precedent în tăierea salariilor, mie cam asa îmi rezultă. O nouă naţionalizare. A doua în mai puţin de 6 luni, dintr-o lungă serie care ar putea urma. Peste asta se adaugă inflaţia, care mai taie şi ea circa 10 procente din puterea de cumpărare a pensionarilor.

Îmi pasă de pensionari. Şi mai mult îmi pasă însă de salariaţii activi. Iar precedentul a fost creat. Statul căruia îi dictează Traian Băsescu poate de pe o zi pe alta să majoreze TVA-ul. Poate de pe o zi pe alta să taie salarii cu 25% (în timp ce cheltuielile clientelare sunt păstrate). Poate de pe o zi pe alta să nu mai recunoască datoriile către creditori (cazul stimulentelor de la ministerul de finanţe în fapt partea a doua a salariului, dorite a fi neplătite chiar fără notificare). Şi mie nu îmi place un astfel de stat : discreţionar, incompetent, indiferent şi incapabil să vadă criza chiar când e în mijlocul ei. Este statul domnilor Băsescu, Boc, Cocoş, al doamnelor Udrea, Ridzi, Anastase. Un stat capturat.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , , ,

5 răspunsuri

  1. Buna ziua

    Imi permit sa fac o mica paranteza vizazi de problema impozitarii. Nu am o educatie economica si pana nu demult credeam cu tarie ca impozitarea progresiva inseamna egalitate de sanse si putere competitiva pentru antreprenorii locali. Am privit sceptic cota unica din 2005 si tot sceptic sunt cu privire la micsorarea cotei pana la 10%. Recent insa am inceput sa citesc „Economia intr-o lectie” de Henry Hazlitt si am inceput sa vad problema impozitarii din alta perspectiva. Cred totusi ca autorul face abuz de niste ipoteze „perfecte” si nu stiu daca acesta este rationamentul si cauza vehicularii zvonului cu taxa de 10%. As vrea sa imi clarificati niste lucruri: sunt bune sau nu sunt bune impozitele si unde greseste sau are dreptate Hazlitt? Multumesc.

    • E o intrebare complexa. Dumneavoastra ce ati prefera? Cota unica de 16% si nici un kilometru de autostrada sau 20, sau 25% si cate 100 de km de autostrada pe an? Si seringi in spitale? Si educatie mai perfromanta? Sigur ca nu impozitele rezolva totul ci gestionarea eficienta a incasarilor plus cheltuieli rationale. Chiar si in cazul ipotezelor perfecte, taxele nu se platesc singure…. 100 de lei lasati dinspre impozite spre populatie nu se intoarce decat in mica masura la buget (iar intr-o societate de consum, cum e a noastra, masura este chiar si mai mica). Ca sa raspund pe scurt : da, impozitele sunt bune atata timp cat genereaza servicii echivalente. Cu stima, Radu Soviani

  2. Radule, ce-i atata isterie in tara cu reducerea pensiilor si a salariilor?

    Tara trebuie tratata ca o firma: produci, ai incasari, ai bani – platesti bine; nu produci, nu incasezi, nu ai bani – platesti prost.

    Si eu cand am avut bani in firma am lansat niste proiecte de dezvoltare care au esuat toate, papandu-mi marele profit operational din anii 2004-2008.

    Acum incasez mult mai putin, nu am lichiditate si platesc angajatii mai prost.
    Pentru ei e OK deoarece in jur nu exista alta alternativa.

    De ce n-ar fi OK si pentru pensionari sau bugetari? Au cumva alta alternativa?

    • pentru „mircea”-esuatul”: nu mai trancani, falimentarule, nu ai capacitatea de discuta excelenta si lucida analiza a dlui Soviani ! Se pare, insa, ca te bantuie isteria tipica portolacheilor, slugoi la marele alcoolist din dealul cotrocenilor ! Alternativa exista: sa se duca la dreaqu toata banda bocisto-cocoso-udrista cu supremul fals-ales, cu tot !

      • @ Hingherul:

        Dragul meu, in anumite privinte suntem de aceeasi parte a baricadei.

        Insa eu sunt privat, nu bugetar si de aceea ii dispretuiesc atat pe „asistati” cat si pe „felcerii”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: