De ce creșterea economica de 5,7% este o inventie si de ce tușește Mugur Isărescu.


Acest articol este încă un ,,atentat” al meu la adresa Statisticii. În acest moment, când nu știm contribuția fiecărui sector la fomarea PIB-ului din primul trimestru, în principal mă pot pronunța pe dimensiunea creșterii economice anuntate (+5,7% Trimestrul I 2017 fata de Trimestrul I 2016) în raport cu bunul simț și elementele de unicitate ale primului trimestru din acest an. În viziunea altora voi ,,atenta” din nou la statistică.

Încerc să găsesc răspunsul la o întrebare, pornind de la cifra anuntata de INS: în acest moment, cincivirgulasaptelasuta este cel care a avut nevoie de Sorin Grindeanu ca sa se nasca sau Guvernul Grindeanu are nevoie disperata de cincivirgulasapte la suta pentru a pretexta ca bugetul sau nu este autist?

Răspunsul scurt: NU și DA. Cu alte cuvinte, creșterea de Cincivirgulasaptelasuta nu este o realizare a lui Grindeanu ci în sine o invenție, o rezolvare sau ,,realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci”. Cincivirgulasaptelasuta a surprins pe toată lumea, anunțul creșterii făcut de către INS prezentând categoric noutate și progres față de stadiul cunoscut până la anunț.

  1. Mai pe larg, răspunsul NU:

Cincivirgulasaptelasuta NU a avut nevoie de guvernul Grindeanu pentru a se naște. Am spus încă de la începtul anunțării acestei guvern că vorbim despre 27 de miniștrii care nu se înțeleg ce culoare are o portocală. Primele o sută și ceva de zile mi-au dat dreptate în totalitate: ordonanța 13, tenativa de albire a banilor nejustificați prin impozitare cu 0-16% (sugerată de ,,Vâlcovi”), prostia de impozit pe gospodării care ar fi creat o criză fiscală chiar mai mare decât cea în care ne aflăm deja, cu consecințe asupra stabilității financiare naționale (sugerată tot de ,,Vâlcovi”), legea salarizării unitare care de la ,,dublăm salariile pentru toată lumea” a ajuns la variante greu de desțălenit și care sunt de natură să demonstreză că politica salarială și mai ales cea fiscală pe care se bazeazp guvernul pentru asta este cea a ,,chelnerului de bacșișuri mici”.

Cincivirgulasaptelasuta a avut nevoie de iresponsabilitatea tehnocraților care au condus economia României pe drumul pe care o asezase Ponta – criza bugetară.

Într-o perioadă în care ciclul de creștere economică pornit după recesiunea încheiată în 2012 se apropia de domolire și de majorare semnificativă a dezechilibrelor structurale, guvernul tehnocrat a făcut cheltuieli irespnsabile. Nu mă refer la întreg trimestrul IV al anului 2016 (deși pot) ci la ultimele zile înainte ca guvernul Cioloș să moară, la fel ca și ideea de ,,specialiști” care a înlocuit nedemn sensul de ,,oportuniști” în asocierea forțată cu ideea de ,,tehnocrat”. 

Despre iresponsabilitatea bugetară și cheltuielile netransparente ale tehnocrațiilor din ultimele zile de boală ați aflat pentru prima oară de la mine, în decembrie 2016, atunci când am avertizat și realitatea mi-a dat dreptate, că în ultimele zile de mandat, tehnocrații au cheltuit netransparent și pe datorie peste un miliard de Euro. În fapt, deficitul bugetar s-a majorat de la 5,5 miliarde de lei la sfârșitul lui noiembrie 2016 până la 18,3 miliarde de lei la finalul anului. În octombrie 2016, deficitul bugetar era 1,3 miliarde de lei. Într-o singură luna, datoria publică și deficitul bugetar s-a majorat cu 13 miliarde de lei, cu alte cuvinte cu aproape 3 miliarde de Euro. Deci numai în 2 luni, guvernul tehnocrat a majorat deficitul public de 14 ori.

În termeni tehnici, a cheltui în plus față de venituri 3 miliarde de Euro într-o singură lună (majoritatea sumelor între Crăciun și Revelion când Iohannis refuza să o numească pe Shaiddeh premier doar pentru a lăsa în continuare pixul în mâna lui Cioloș), se numește stimul fiscal.

Adaug: întrucât majoritatea cheltuielilor pe datorie s-au făcut în decembrie prin încredințare directă și fără transparență, stimulul fiscal a fost NENECESAR pentru economie și probabil strict necesar doar pentru cei care se prăgăteau pentru 4 ani de opoziție.

În termeni de înțeles general, stimulul fiscal nenecesar în ultimele zile din 2016, înseamnă gaz peste foc. Revenind la economie, stimulul fiscal din ultimele 2 luni ale lui 2016, a reprezentat 3% din PIB 2016 (metodologia ESA) și de natură să ne trimită în curând în procedură de deficit excesiv.

În mod evident o astfel de infuzie de bani publici, chiar și nenecesară, se răsfrânge asupra creșterii economice. Pe termen scurt, apare o flamă, care îmi aduce aminte de orele de chimie din școala generală când ne îngrămădeam să dăm foc la magneziu. După care se stinge.

În dimensionarea PIB intră și impozitele nete pe produs și consumul. Deci primul efect pe termen scurt este ca mai multe impozite să se întoarcă la buget (dezechibrat pe termen lung prin acest stimul fiscal nenecesar), ceea ce se vede imediat în primul trimestru de după stimul. Nu intru acum în mai multe detalii ci când vom avea compunerea PIB pe trimestrul I 2017.

Sorin Grindeanu a interpretat această flamă fix ca un neghiob și a folosit într-un alt sens cuvântul ,,invenție”. Neghiobia o văd din postura în care s-a pus (și nu e pentru prima oară) de a își aroga un merit pentru dezechilibrele pe care le critică.

Teoretic, Grindeanu este produsul partidului din care face parte PSD dar odată ajuns premier prin SMS demonstrează o apetență deosebită pentru a își alege consilieri din vecinătatea SRI. Nimic rău în asta.

Doar că, în calitate de premier, a susținut ancheta parlamentară declanșată de propriul partid privind modul în care tehnocrații au tocat bani publici în ultimele săptămâni săptămâni de mandat, iar SRI nu putea să nu aibă ca preocupare modul în care guvernul României, prin achiziții dorite de corvete și prin altele, cheltuie banul public, fără transparență.

SRI  se informează despre mersul economiei permanent și din surse verificate în prealabil (îmi aduc aminte declarațiile lui Cristian Sima din interviul luat din Islanda, în care a afirmat că împreună cu Cătălin Predoiu și cu Daniel Dăianu îl vizitau pe Florian Coldea, pentru a lămuri SRI-ul ,,cum e criza Euro, a datoriilor suverane”, etc).

Deci SRI nu are cum să nu știe, măcar și pentru faptul că poate verifica informațiile pe care le obține în calitate de al doilea contributor al NATO și prin  accesul la oameni care sunt cam peste tot la vârful administrației publice, inclusiv în BNR sau ASF. 

Daniel Dăianu este membru al Consiliului de Administrație al BNR la fel ca si Mugur Isărescu. Isărescu îmi recunoștea tușind în februarie 2012, atunci când nu se cunoaștea la nivel public faptul că dânsul este Manole, o colaborare instituțională cu serviciile secrete.

Desigur, abia acum sunt în măsură să decriptez ,,tușitul” lui Mugur Isărescu la întrebarea mea de colaborare din februarie 2012 (fișierul VIDEO de mai jos, secunda 54), și nu mă sfiesc să susțin că acest ,,tușit” este unul din momentele neprețuite pe care le-am obținut, ca jurnalist.

Lăsându-l pe Mugur Isărescu să tușească în continuare, susțin că atât SRI cât și SIE știu de stimulul economic nenecesar (și care sunt beneficiarii reali), nu numai pentru că SRI ar fi trebuit să facă deja rapoarte către beneficiarii legali privind modul în care au fost cheltuiți banii publici de către tehnocrați dar și pentru că, potrivit legii, poate să fi convins persoane din CA al BNR precum Manole, Dăianu sau de ce nu, Liviu Voinea, să le transmită la prima mână informații despre starea economiei. Înainte de 1989 dar nu numai, problema ar fi fost mai complicată dacă Manole ar fi transmis nu ceea ce gândește el (divorturi) ci ceea ce gândește vreun ofițer de legătură care este mai mult sau mai putin competent simultan în politica monetară și anulări de doctorate.

Este obligația legală a SRI să culeagă aceste date și rămâne la latitudinea SRI dacă, în cazul foarte proabil în care printre informațiile pe care le-a cules de la persoane din BNR să se strecoare și informări despre divorțuri sau ce mănâncă diplomații și mai ales ce beau, să le dea pe acestea la CNSAS pentru a fi publicate, dar să analizeze esențialul: cum merge economia.

Deci dacă SRI știe cum merge economia, știe și Grindeanu. Mi-e greu să cred că domnul Sorin Grindeanu care și-a ales consilier cel puțin un general SRI primește note scrise despre divorțuri, transportul din Drumul Taberei sau despre fotbal. Deși, cu scuzele de rigoare, din notele pe care le primește cam atât pare să rețină el: cât e scorul.

,,România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Să ştiţi că de aici plec în evaluarea pe care o fac. (…) Monitorizez constant activitatea miniştrilor care fac parte din cabinet. (…) Avem datele oficiale furnizate de către INS, sunt lucruri bune. Şi, dacă îmi permiteţi, o comparaţie cu fotbalul, nu ştiu dacă cineva face schimbări în minutul 15, când conduci cu 3-0. Cam aşa suntem în momentul ăsta” a zis Grindeanu.

2. Mai pe larg, răspunsul DA (la întrebarea Guvernul Grindeanu are nevoie disperata de cincivirgulasapte la suta pentru a pretexta ca bugetul sau nu este autist)

Am dat acest răspuns parțial în postarea mea de ieri de facebook: ,,Grindeanu trebuie sa stie ca desi din punct de vedere tehnic si autogolurile sunt tot goluri si sunt retinute statistic ca fiind marcate de gazda, in fapt autogolurile te trimit afara. Si trebuie sa stie ca scorul tocmai s-a majorat de la 3-0 la 4-0, tot prin autogol. In timp de economia „duduie” in cifre si in capul lui Grindeanu, leul s-a depreciat astazi pana la cel mai scazut nivel din ultimii 4,5 ani. Un Euro valoreaza azi 4,57 lei. Este doar o chestiune de putin timp pana cand scorul lui Grindeanu se va duce la 5-0 sau mai sus, in functie si de cat timp va mai face echipa cu Viorel Stefan si Olgutza Vasilescu. Pentru ca, intr-adevar, pana azi la pranz, scorul era 3-0. Doar ca Grindeanu era cel cu zero. Cele 3 goluri au fost de fapt autogoluri. Primul autogol: ordonanta 13. Al doilea autogol: tentativa de albire a sumelor nejustificate, prin Cod Fiscal. Al treilea autogol: ideea tampita cu impozitul pe gospodarii care nu poate fi decuplata de autogolul 2. Si asta numai in 15 minute. E drept ca guvernul Grindeanu marcheaza, dar exclusiv in propria poarta. Si cred ca orice antrenor normal la cap cand vede 3-4 autogoluri in 15 minute, e obligat sa il trimita pe tuse.”

De aceea răspunsul lui Grindeanu naște mai multe întrebări decât existau inițial: A monitorizat activitatea miniștrilor din cabinetul său și când a dat Ordonanța 13? A monitorizat activitatea miniștrilor din cabinetul său și când a pus în pericol stabilitatea financiară a României prin proiectul de impozit pe gospodării, care prin amputarea singurei surse certe și constante de venit a bugetului – reținerea la sursă, cumulat că scăderea generalizată a impozitelor, crea cel mai mare ,,autogol” la buget? A monitorizat activitatea miniștrilor din cabinetul său și atunci când au formulat proiectul de albire a sumelor nejustificate prin impozitarea cu 0-16%? A monitorizat activitatea miniștrilor săi și când lucrau la proiectul legii salarizării unitare, de natură ca pentru prima dată în 100 de ani să creeze în România certitudinea faptului că generația care urmează o va duce mai prost decât generația prezentă?

Grindeanu zice că da. Și zice că aceste autogoluri sunt de fapt ,,goluri” pe care le-a marcat în 15 minute. Și toate bazându-se pe o creștere economică inventată. Ceea ce îi permite lui Grindeanu să își inventeze la rândul lui o performanță bazată pe dezechilibrul structural continuat de tehnocrați și declanșat în guvernarea Ponta.

Grindeanu își inventează performanța (o proprie creație artistică) pentru că își caută și își alege ideile și argumentele adecvate în discursul citat, respectiv ideile și temele corespunzătoare în creația sa artistică (performanța miniștrilor ,,monitorizați constant”).

Totul bazându-se pe cincivirgulasaptelasuta.

Iar despre cinvirgulășaptelasută nu am vreo reținere majoră a spune că este o cifră inventată.

Cu riscul de mi se spune din nou că ,,atentez” la informația statistică.

Așa cum îmi spunea institutul național de statistică în martie 2012:

,,Nerespectarea condiţiei de corectitudine în comentarea unor informaţii statistice, fie şi fără rea voinţă, poate aduce serioase prejudicii nu numai credibilităţii instituţiei, cât şi societăţii în ansamblu, ea transformându-se, astfel, într-un factor inhibitor la nivelul economiei naţionale, putând vorbi în asemenea condiţii de un veritabil atentat la încrederea în statistică. 

Un asemenea exemplu este, în opinia noastră, emisiunea The Money Show din 14.03.2012, consacrată analizei datelor privind estimarea şi dinamica Produsului Intern Brut  în anul 2011.

Emisiunea a demonstrat, dincolo de dorinţa sau nu a realizatorului său, că la peste douăzeci de ani de la intrarea României într-un alt sistem de valori, inclusiv sub aspectul metodologiilor statistice, încă nu se cunosc, sau nu sunt înţelese, aspecte fundamentale legate de procedura de revizuire a conturilor naţionale, de sursele de date şi metodele de estimare utilizate pentru fiecare variantă a celui mai important indicator statistic.”

Concret, în emisiunea din 14 martie 2012, demonstram că cifrele comunicate de statistică privind creșterea economică sunt false. Ceea ce pentru INS era ,,un exemplu de atentat la atentat la încrederea în datele statisticii”.

Nu au trecut decât 10 luni de la ,,atentatul meu” până când, în ianuarie 2013, premierul de atunci, Victor Ponta, îl schimba de șeful INS, declarând: ,,Am aflat că la sfârșitul anului, aproape de Revelion, acum mi s-a confirmat, ca o greșeală de calcul a Institutului Național de Statistică privind Produsul Intern Brut în 2011-2012, o greșeala care înseamnă 20 de miliarde de lei la PIB în plus, calculate inițial și reduse acum, înseamnă implicit la deficit cheltuieli mai mici cu aproape un miliard de lei”.

Și tot atunci, în 6 ianuarie 2013, îmi marcam victoria de a fi fost primul jurnalist care am semnalat falsificarea PIB-ului de către raportările INS, chiar dacă fusesem acuzat de ,,atentat”.

6 ianuarie 2013: ,,Am semnalat modul in care Institutul National de Statistica actioneaza la comanda politica inca din 14 martie 2012. Si anume faptul ca Institutul National de Statistica a raportat un PIB umflat rau pentru anul 2011. Adica, daca in noiembrie prognoza de PIB 2011 era de 547 de miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie – 60 de zile mai tarziu – PIB-ul a crescut miraculos la 578 de miliarde de lei. Din pix. Scopul? La un PIB mai mare, veniturile bugetare cresc (PIB-ul reprezinta suma bunurilor si serviciilor realizate intr-o economie in termen de un an). Cu cat bunurile si serviciile sunt mai valoroase, cu atat taxele incasate pe bunuri valoroase sunt mai mari si prin urmare apare un plus de venituri (fictiv) care poate fi distribuit (cert) prin cheltuieli. Doar ca atat timp cat veniturile sunt fictive, pe baza lor nu se pot face cheltuieli certe decat intr-un singur mod: nu prin acoperire de venituri ci prin majorarea deficitului bugetar (valoarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri bugetare). Practic o minciuna.”

Și da, în acest moment, cu riscul de a fi acuzat din nou că atentez la ,,încrederea în datele statistice” și pe baza faptului că atunci, în 2012,  am avut dreptate, pot afirma legtim: PIB-ul aferent trimestrului I 2017 a fost umflat. O parte în urma stimului economic nenecesar, și o parte ca în 2012.

Am semnalat porcariile din raportarile statistice inca din 14 martie… Mi s-a spus ca ATENTEZ la datele statistice

Desigur, spre deosebire de efectul în creșterea economică imediat a stimului economic nenecesar, demonstrarea faptului că un jurnalist are dreptate durează mai mult timp. Din martie 2012 până în ianuarie 2013 au fost necesare 10 luni. În funcție de implicații și protecțiile de care beneficiază făptașii, timpul se comprimă sau se extinde, dar adevărul nu poate fi ascuns în ceea ce privește găinăriile.

Spre exemplu:

a) Din 20 ianuarie 2015 (data la care am semnalat cauzele viitoarei crizei RCA Parlamentului României) până în octombrie 2016  au fost necesare 21 de luni pentru ca Parlamentul să constate, prin comisiile economice reunite, că Mișu Negrițoiu este responsabil pentru criza RCA prin mesajele transmise în piața asigurărilor care au permis societăților de asigurare să majoreze nesustenabil tarifele RCA, la îndemnul lui Mișu Negrițoiu.

b) Din octombrie 2016 până în 11 mai 2017, au fost necesare 7 (sapte) luni pentru ca Plenul Parlamentului să îl revoce pe Mișu Negrițoiu pe baza Raportului care era gata din octombrie 2017;

c) Din 11 mai 2017 până ieri, 18 mai 2017, au mai fost necesare doar șapte zile pentru ca și Consiliul Concurenței să transmită că asigurătorii s-au înțeles la preț (și este doar o chestiune de interpretare sau de acoperire dacă Consiliul Concurenței va recunoaște rolul lui Mișu Negrițoiu de catalizator al acestei înțelegeri la preț).

,, Suspectăm o coordonare între companiile de asigurări. Dacă se confirmă, vom aplica amenzi foarte mari. Faptul că într-un moment de instabilitate în piaţă unele companii puneau tarife foarte mari fiindcă probabil nu doreau să aibă acel tip de clienţi nu înseamnă că automat era vorba despre un cartel. Suspectăm că au schimbat informații privind prețurile la care comercializau unele produse și astfel își coordonau comportamentul”, a spus ieri Bogdan Chirițoiu – Președintele Consilului Concurenței.

Despre cartelizarea asigurătorilor sub protecția lui Mișu Negrițoiu, Parlamentul a fost informat încă din 20 ianuarie 2015, de către mine (vedeți extrasul de mai jos).

,,Coordonarea” de care vorbește Consiliul Concurenței acum este cea la care a stat de șase Mișu Negrițoiu.

Coordonarea cartelului de către Mișu Negrițoiu, supraveghetor, a devenit evidentă pentru oricine în 24 decembrie 2015 atunci când Mișu Negrițoiu a semnat un protocol cu reprezentanții societăților de asigurări și ai transportatorilor, ca majorarea tarifelor  RCA, să fie ,,atenuată” dar nu mai mare de 50% față de 30 iunie 2015. În fapt, o invitație a asigurătorilor la cartelizare pentru astfel încât orice majorare de până la 50% să aibă girul personal al lui Mișu Negrițoiu. sau cum ar spune Consiliul Concurenței ,,Suspectăm că au schimbat informații privind prețurile la care comercializau unele produse și astfel își coordonau comportamentul

Eu cred că, Consiliul Concurenței nu poate omite rolul activ al lui Mișu Negrițoiu în cartelizarea pieței asigurărilor și nu va putea omite că rolul activ al lui Mișu Negrițoiu a fost ca ,,majorarea să nu depășescă 50% față de nivelul de la 30 iunie 2015”. Asta este MAMA cartelurilor în economie: cel în care supraveghetorul stă de șase și este cooptat, instituțional.

Concluzia întregului material de azi: 

Mai devreme sau mai târziu, făptașii sunt în măsură să răspundă. ,,Este doar o chestiune de timp până reflectorul va fi pus asupra lor”. Iar timpii de aprindere ai reflectorului, s-au redus dramatic.

A fost nevoie de câteva luni pentru ca falsificarea PIB-ului din 2012 să fie relevată public. A fost nevoie de numai 7 zile de la revocarea lui Mișu Negrițoiu și pierderea majoritară a protecției sale pentru ca în sfârșit Consiliul Concurenței să vorbească public despre înțelegerea la prețuri între asigurători. Iar în privința creșterii economice inventate și folosite prin invenție de Sorin Grindeanu, pentru trimestrul I 2017, va fi o chestiune de 2-3 trimestre până când se va dovedi că performanță mimată pe baza unor dezechilibre (în fapt prezentarea mediocrității drept excelență), se va întoarce împotriva lui.

Problema reală este însă alta: dacă Grindeanu ia decizii bazându-se pe creșteri inventate.

Pentru că dacă face asta, va intra în istorie: este primul ministru al României din ultima sută de ani care favorizează decisiv situația în care, pentru prima dată în ultima sută de ani, creează premisele pentru ca generatia următoare să o ducă MULT MAI PROST decât generația actuală. Iar despre asta ați citit și văzut prima oară aici:

Probabil cel mai bun interviu al meu, vreodata.

 

 

 

 

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , , , , , , , , ,

4 răspunsuri

  1. Te ai dat peste cap să inventezi ilogic_ul din economia României, cu titlu de cel mai bun articol. Revin_o și spune clar , de ce economia crește și leul scade. Nu trebuie sa ai studii economice sa ți dai seama de paradoxul produs de aberațiile voastre. Aștept un răspuns logic coerent.
    Mulțumesc!

    • ???. În 3 randuri, lucruri de neinteles si intrebari pertinente. ,,titlu de cel mai bun articol”? ,,aberatiile voastre”? paradox produs de aberatiile voastre? Care ,,voastre”. Leul se depreciaza pentru ca este o marfa in exces acum in conditiile in care economia a fost supra-stimulata nenecesar, prin politici fiscale. de aceea economia creste (suprastimulat) si de aceea leul scade (in exces).

      • Prin urmare sa ne asteptam ca BNR sa creasca dobanzile ca sa mentina un leu stabil sau leul va continua sa se deprecieze fara ca BNR sa faca ceva in acest sens?

Trackback-uri

  1. Populism cu un scop clar: castigarea convingatoare a viitoarelor alegeri « Motanul Incaltat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: