Deflatie: Mugur Isarescu si Vergil Voineagu au inceput sa castige luptele cu inflatia!


Pe mine chiar nu mă mai surprind major datele venite dinspre Institutul Național de Statistică. Poate că îi surpind pe cei de la Eurostat, care, din câte cunosc, au eliminat rezervele exprimate în cazul deficitelor calculate de către Marea Britanie, dar le păstrează încă în ceea ce privește cifrele comunicate de România. Dar nici chiar eu nu pot să nu mă declar exuberant de faptul că Mugur Isărescu și Vergil Voineagu au început să îi dea în cap inflației, să o bage în sac. Azi cu roșiile, mâine cu cartofi mai ieftini, cine știe, poate poimâine prin prețul biletelor de avion.

Evident, mă refer la datele pentru luna iunie, publicate astazi de INS. Concret, iată ce a anunțat INS:

a) în luna iunie, prețurile au scăzut cu 0,29% față de luna mai. Scăderea a fost generată de ieftinirea alimentelor, cu 1,34%, compusă cu scumpirea mărfurilor nealimentare, cu 0,19%, și scumpirea serviciilor cu 0,68%. Rezultatul a fost o scădere în luna iunie a prețurilor cu 0,29%

b) din iulie 2010 până în iunie 2011, rata anuală a inflației a fost de 7,93%, în scădere semnificativă față de precedenta rată anualizată, de 8,4%

c) prețurile de consum s-au scumpit în primele 6 luni ale anului cu 2,75%. Atenție, după primele 5 luni, inflația era de 3,05%, peste ținta stabilită de BNR pentru întreg anul.

Prin urmare, prin cifrele comunicate astăzi, INS arată două lucruri:

1. Că prețurile mai și scad în România, în special când este nevoie, și voi detalia asta

2. Că analistii financiari-bancari din Romania din sunt aruncați în derizoriu de către INS, care pe de altă parte, alături de Ministerul de Finanțe, este controlat la sânge de Eurostat, pe suspiciuni de necinste, și voi detalia și asta.

Punctul 1. Prețurile mai și scad în România, în special când este nevoie. Am subliniat, aici și la TV, o dimensiune extrem de interesantă a FMI: după capturarea politicii fiscale (pe motiv de neperformanță), Fondul capturează și politica monetară a României (aici pot fi date multe motive, de alegeți dumneavoastră). Intenția este clară: în cel mai recent comunicat, FMI a anunțat că România va fi nevoită să întărească politica monetară pentru ca să atingem ținta de inflație din anul 2012. Și cum FMI este cel mai mare creditor instituțional al României iar BNR&Guvernul nu au reușit vreodată să vină cu politici mai bine, ceea ce spune FMI se va întâmpla. Declarația a apărut după ce inflația țintită de Isărescu&Co pentru 2011, de 3%, a fost depășită după numai 5 luni, ea cifrându-se la 3,05%. Și asta fără șocuri externe majore(petrolul s-a întors acolo unde era el), fără majorare de TVA sau de cotă unică de multe procente, ci pur și simplu, pentru că asta generează economia României: creștere ioc și inflație mare. Cunoașteți părarea mea că oricum inflația este subevaluată în statistici, dar, rămâne un fapt: în 5 luni, România a avut inflație cât ar fi vrut BNR în 12.

Moment în care vine anunțul FMI. Moment în care și inflația, coboară pentru o scurtă perioadă de timp, sub ținta BNR.  Cine spunea că România nu poate readuce inflația în țintă???

În mod curios, chiar la începutul lunii iulie, Guvernatorul BNR ne vorbea cum va dovedi istoria că păstrarea ratei de dobândă la 6,25% se va dovedi benefică. Pentru mine a fost evident atunci și este mai evident acum că guvernatorul bănuia/știa cam ce fel de date va anunța azi INS. Și s-a gândit să o anunțe ca pe o mare victorie a politicii monetare. Categoric, dacă politica monetară ar fi o armă în lupta cu roșiile/cartofii, ar fi o victorie. Altfel, este doar o întâmplare. Pentru că ceea ce a tras în jos prețurile comunicate de statistică în luna iunie, sunt chiar roșiile/cartofii: roșiile s-au ieftinit la sta tistică cu 10% iar cartofii cu 12%. Din păcate, nu grație politicii monetare. Ci pur și simplu, pentru că e vară.

Deci, concluzionez punctul 1: din punct de vedere al imaginii, BNR avea nevoie să spună că la jumătatea anului, inflația în 6 luni este sub țintă, iar vârful inflației anuale să fie decretat cel din luna mai, de 8,4%. Grație evoluției roșiilor și cartofilor, așa cum a fost ea calculată, poate face asta. Rămâne întreg anul 2011 ca un nou an cu țintă de inflație ratată( al 6-lea, din șapte încercări, alături de 2005, 2007, 2008, 2009, 2010). Ceea ce nu va face ca România să nu își piardă și suveranitatea politicii monetare, pentru simplul motiv că nu a știut ce să facă cu ea.

Punctul 2. Vă reamintesc cifrele comunicate astăzi: în luna iunie, prețurile au scăzut cu 0,3%, iar inflația anualizată, în ultimele 12 luni, a scăzut de la 8,4% la 7,9%. Asta în timp ce consensul pieței era de majorare a prețurilor cu 0,2% (deci o diferență de jumătate de procent față de realitate), și o creștere a inflației anualizate de la 8,4% la 8,5%, spre deosebire de cifra anunțată:7,93%. Mă întreb pe ce date își fac analiștii prognozele, dacă nu au reușit să vadă o diferență de 0,5 puncte procentuale într-o inflație de 2,75%. Probabil că stelele au fost de partea INS-ului iar sorții de partea BNR-ului de această dată. Dar aș fi curios să știu și eu ce preț la roșii ia în calcul INS, atunci când eu văd în piață la Amzei kilogramul vândut cu 3 lei iar în piață la Avrig, județul Sibiu, kilogramul vândut cu 1,9 lei.

Concluzionez: nu cred în inflația de 2,75% în primele 6 luni ale anului. Ea este o inflație raportată, pierderile de putere de cumpărare sunt semnificativ mai mari. Iar inflația din luna iunie, de -0,3%, ne spune așa: ceea ce cumpăram cu un salariu net de 2000 de lei la sfârșitul lunii mai, putem cumpăra acum cu un salariu net de 1994 de lei. Puteam cumpăra cu 6 lei mai multe bunuri și servicii la finalul lunii iunie decât la sfârșitul lunii mai. Sau, puteam cumpăra cu un litru de benzină mai mult în iunie decât în mai. Asta da eficiență a politicilor economice! Măsurată în roșii, deflația din iunie aduce un plus de 3 roșii pentru pensionarii medii, de 5 roșii pentru salariații cu câștigul mediu net pe economie, și de la 7 roșii în sus pentru performerii salariali ai economiei. A, să nu uit, o parte din roșiile astea sunt date înapoi la rate, pentru cu Euro s-a scumpit în iunie 2,3%, față de o ieftinire a prețurilor cu 0,29%.



Categorii:Stiri

Etichete:, , , , ,

3 răspunsuri

  1. Datele prezentate imi aduc aminte de datele prezentate de acelasi institut (banuiesc ca e acelasi, nu am nici un chef sa caut) pe vremea comunistilor. Doar minciuni si ‘dovezi temeinice’ ale supraproductiei la hectar.

    Cine merge 3 zile pe strada in lumea reala, fara sa fie atent la minciunile propagandistilor vede ca o ducem tot mai rau. Si nu o spun eu ca si ccumparator (de rosii, cartofi sau hartie de buda) ci toti vanzatorii (orice ar vinde ei**)

    **exceptie – vanzatorii minciunilor; ei sunt platiti de noi si ma intreb de ce ii platim.

  2. Cum a reusit pretul la produse alimentare sa scada cand eu vad (exemplu de amator ca nu ma prea ocup cu aprovizionarea) un litru de ulei care pe la inceputul anului era 5 lei acum bate spre 6 si chiar peste (asta inseamna +20%)

    Zahar tot asa, daca mai gasesti sub 5 lei te inchini cu doua maini.

    Majoritatea facturilor sunt in €. E de ajuns un 4.30 in ziua de facturare si din start avem crestere (tendinta poate fi si inversa e adevarat, dar economia nu se simte in viata reala datorita altor costuri pe cand scumpirea ca naiba)

    Si inca nu s-a umblat la pretul gazului si gigacalorie. Inca, mai e timp pana in toamna.

  3. Cu siguranta, climatul economic instabil ne face adesea sa ajungem la concluzii dintre cele mai contradictorii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: