”Dacă Președintele nu promulgă bugetul și îl retrimite în Parlament, se blochează țara”. Este o declarație care te șochează atunci când vine din partea purtătorului de cuvânt al unui guvern, oricare guvern ar fi el și oricare ar fi purtătorul de cuvânt. Nu numai că expresia în sine este o enormitate din punct de vedere economic, dar, scuzați-mi sinceritatea, este și o mare minciună.

Am explicat luni seară, la Realitatea TV, ce se întâmplă tehnic daca bugetul pentru 2014 nu este adoptat de către Parlament și promulgat de președinte. Este simplu: în cazul în care bugetul pentru 2013 nu este aprobat, până la aprobarea lui, în fiecare lună, bugetul alocat este bugetul anului  2013 împrățit la 12 luni. Adică 1/12. personal nu cred că nu va fi adoptat și promulgat decât dacă guvernul, repet, guvernul și nu Președintele va acționa în acest sens. Președintele are atributul să retrimită o singură dată o lege pentru reexaminare. Parlamentul are opțiunea în secunda 2 să adopte din nou legea, cu modificări nesubstanțiale, iar Președintele va trebui să semneze ca primarul.

Din păcate, necunoașterea legii pensiilor nu mai reprezintă o excepție, ci pare să fie regula. Primul exemplu care îmi vine în minte, este declarația premierului din data de 28 octombrie 2013: „Avem un spaţiu de creştere atât a pensiilor, cât şi a salariilor, important este să vedem exact în ce fel folosim acest spaţiu fiscal. Din punctul meu de vedere – şi este şi cel al ministrului de Finanţe – nu mărim toate salariile şi pensiile cu 3 virgulă ceva la sută, ci încercăm să ne adresăm celor cu venituri mici şi unor categorii speciale, fie că vorbim de medici rezidenţi sau de profesori debutanţi, pentru că, altfel, cei care au deja salarii şi pensii mari nu o să simtă foarte mult cei 3,75%, dar dacă mergem ţintit pe anumite categorii, creşterea va fi mai semnificativă”.

Evident, în condițiile în care există o lege în vigoare (legea 263/2010 privind sistemul unitar al pensiilor), care spune clar ”valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent”, a spune că majorezi diferențiat punctul de pensie nu demonstrează decât 2 lucruri: necunoașterea legii sau dorința de a modifica legea astfel încât să fie cum vrei tu.

”A fost o eroare a mea”

Doar o zi mai târziu, în 29 octombrie, premierul a spus clar și răspicat că se încadrează în prima situație: ””A fost o eroare a mea, în sensul în care eu mă refeream la indexarea salariilor şi am spus din greşeală şi de pensii. Doamna ministru Câmpeanu m-a sunat imediat şi mi-a reamintit că avem o decizie a Curţii Constituţionale: pensiile sunt bazate pe contribuţii şi nu poţi să le opreşti să le îngheţi pe cele mai mari şi să le creşti doar pe cele mici. Deci, pensiile vor creşte toate cu acel 3,76%”

Scuzați-mi teama bazată inclusiv pe experiența menționată mai sus, dar, în același context a spune că ”dacă Președintele nu promulgă bugetul, nu vom putea majora pensiile cu 3,76% de la 1 ianuarie”, intră, din punctul meu de vedere, în aceeași categorie: o eroare care ar trebui urgent rectificată. Voi explica imediat de ce, dar înainte, pașii acestei erori (și comentariile mele în paranteză)

Pasul 1: Președintele spune la finalul săptămânii trecute că nu e de acord cu majorarea accizelor la carburanți (cu cei 7 eurocenți pe litru), și că se gândește să retrimită bugetul în Parlament și chiar să sesizeze Curtea Constituțională. (posibil)

Pasul 2: Premierul spune că dacă Președintele nu promulgă bugetul până la 1 ianuarie, domnia sa nu va mai putea să majoreze pensiile cu 3,76% de la 1 ianuarie (eronat, din punctul de vedere al economistului)

Pasul 3: În loc să se corecteze, premierul îl trimite pe purtătorul de cuvânt al guvernului, care transmite public că ”Dacă președintele nu promulgă bugetul, se blochează țara (halucinant)

Pasul 4: Premierul încearcă să își ”salveze” purtătorul de cuvânt, declarând miercuri, 27 noiembrie că ”Am văzut că unii ori nu înţelegeau, ori se făceau că nu înţelegeau. Eu nu am spus că nu plătesc pensiile de la 1 ianuarie. Sigur că le plătesc. Nu plătesc pensiile mărite dacă nu am noul buget, adică nu pot să le măresc. Nu pot să măresc salariul minim. Nu pot să măresc salariile pentru rezidenţi. Nu că nu le plătesc deoc. sunt convins că orice om cu capul pe umeri a înţeles foarte clar ce am vrut să spun” (eronat de două ori).

De la a nu achita o majorarea de 3,76% pentru pensii (care de altfel nu este pusă în imposibilitate de o nepromulgare a bugetului – voi demonstra, și până la ”se blochează țara” este o diferență ENORMĂ. Din prestațiile publice ale miniștrilor din cabinet și ale comunicatorilor, mi-e teamă că domul Ponta se referă chiar la dânșii. Chiar la cei care interpretează o astfel de situație drept ”se blochează țara”.

Acum, de ce în fapt se pot plăti pensiile indexate, chiar dacă nu este bugetul promulgat:

Argumentul este extrem de simplu chiar și pentru un economist ca mine, care am studiat doar bazele dreptului: există o lege în vigoare. Legea la care fac referire, din nou, este legea 263/2010, care spune așa:

Deci, nepromulgarea legii bugetului NU ANULEAZĂ obligația statului/guvernului de a respecta toate celelalte legi ale României. Aici, după umila mea părere de economist, interpretează eronat premierul, așa cum a făcut și în 28 octombrie 2013.

Premierul nu poate invoca:

a) că nu poate respecta legea pensiilor pentru că nu s-a adoptat bugetul. Ar fi la fel de stupid ca și când ar spune că ministerul de finanțe nu poate plăti ratele scadente în ianuarie la împrumuturi (adică incapacitate de plată a României) pentru că nu a promulgat Președintele legea bugetului. În cazul nepromulgării, bugetul lunar reprezintă 1/12 din bugetul anual, iar dacă banii nu ajung pentru tot ceea ce vrea guvernul în luna respectivă, este simplu: prioritizează. Și prioritate au legile în vigoare, în fața dorințelor domnului Vicepremier Dragnea de a ”regenera urban municipiile sau de a moderniza statul românesc”. Evident că dorințele domnului Dragnea, care ar fi lăudabile dacă ar respecta programul de guvernare (”toate investițiile care se pot face din bani europeni se vor face din bani europeni”), pălesc în fața obligației de a respecta legea – inclusiv indexarea pensiilor. Adică, chiar și la 1/12 din buget, obligația guvernului este să modernizeze mai puțin spre deloc satul și să plătească ceea ce trebuie să achite, prin lege. Legile în vigoare au prioritate în fața demersurilor de genul ”investim pentru pacea mondială”.

b) deasemenea, premierul nu poate invoca că a douasprezecea parte din bugetul anul nu îi ajunge ca să indexeze pensiile (ceea ce a făcut și vineri și miercuri). Din trei motive (deși oricare dintre ele este suficient)

1. legea trebuie respectată

2. și cu buget aprobat și fără buget aprobat, bugetul de pensii este pe deficit. Oricum în interiorul fiecărei luni există transferuri (de la bugetul de stat), iar ele ar trebui cel mult majorate cu 3,76%. Dar nu e cazul, din al treilea motiv:

3. Anul 2013 a fost unul mai special: cunoașteți că, printr-o impertinență imposibil de acceptat, guvernul Boc a ”confiscat” 5,5% din valoarea  pensiilor, ca și contribuții pentru asigurări de sănătate (prevederea ar fi trebuit aplicată doar pentru pensiile care depășesc 740 de lei, primii 740 de lei fiind exceptați). Într-o măsură salutară la acel moment, în primul guvern Ponta, miniștrii economici au decis să restituie suma respectivă, eșalonat. Eșalonarea s-a făcut așa (și vedeți Comunicat finalizare restituire CASS al Casei Naționale de Pensii). Potrivit comunicatului, între septembrie 2012 și septembrie 2013, s-au restituit lună de lună cei 5,5% confiscați abuziv de Boc&Co.

Facem un calcul?

* 5,5% din 740 de lei, înseamnă că lună de lună, până în septembrie, pensionarii au recuperat 40,7 lei. Prin urmare, bugetul de pensii a fost mai mare cu 40,7 lei pentru fiecare pensie, în fiecare lună în 2013, iar din octombrie 2013, a revenit strict la valoarea pensiei. Spre exemplu, pensia medie în trimestrul II a fost de 807 lei/lună.

* un al doilea calcul: majorarea pensiei medii de la 807 lei, cu 3,76%, ar înseamna că pensia medie ar ajunge la 837 de lei. Adică, în fapt, pe medie, pensia s-ar majora cu 30 de lei.

* un al treilea calcul arată chiar și celor parușatați ca purtători de cuvânt ai oricărui guvern, mai degrabă înclinați către propangandă și mai puțin către respectarea poziției, că 40,7 lei este strict mai mare decât 30 de lei. Prin urmare, ”în spațiul bugetar”, pentru că nu se mai achită în următoarele 9 luni, în fiecare lună, diferența de restituit, de 40,7 lei, un buget similar cu acesta își permite să plătească indexarea de 30 de lei, ba chiar mai și rămâne cu 10 lei. E destul de clar? E destul de clar că și dacă se va merge pe 1/12 din buget, sunt bani pentru plata indexată a pensiilor? Am făcut acest calcul doar pentru a demonstra ”spațiul fiscal” deși calculul nu este necesar, întrucât, repet, pensiile trebuie indexate pentru că AȘA SPUNE LEGEA!

Nu mi-aș fi pierdut o oră din viață ca să scriu acest articol și nici dumneavoastră nu v-aș fi răpit 10 minute din timp ca să îl citiți, dacă nu mi s-ar părea extrem de grav că de aproape o săptămână mesajul guvernamental (direct sau prin portavoce) este profund eronat, în ceea ce privește tehnica bugetară. Scriu toate aceste lucruri strict în calitate de cetățean și de economist, pentru că, din păcate, ascultând mesajele legate de buget, am sentimentul că lucrurile nu sunt clare nici pentru cei care iau decizii. În privința deciziilor economice, care sunt transmise contribuabililor și industriei, mediului de afaceri,  celor care crează/mențin locuri de muncă și contribuie la diversele bugete, efectiv nu e loc de bălăcăreală politică. Sunt tentat să vă spun care au fost opiniile din partea mediului de afaceri (bancheri, antreprenori, oameni cultivați din punct de vedere economic) pe care le-am strâns miercuri seara, la evenimentul aniversar al Ziarului Financiar. Sunt tentat, dar nu o fac. Vă puteți da seama în ce direcție au fost făcute, și inclusiv opiniile lor m-au convins să scriu aceste gânduri.

Deja e momentul ca guvernul să preia un mesaj coerent. Poate chiar motivele pe care le-am expus care arată că dacă bugetul nu va fi promulgat de președinte, efectiv, pe termen scurt, nu se întâmplă nimic. Iar guvernul, a cărui treabă ar trebui să fie zi de zi prioritizarea eficientă a cheltuirii banului public, și care este susținut de o majoritate parlamentară, are opțiunea  să retrimită bugetul la Președinție, în caz că Traian Băsescu îl respinge. Și să își treacă bugetul, cel mai târziu la 15 ianuarie.

Vulnerabilitaea nu este aici. Vulnerabilitatea constă însă în modul în care o ”taxă specială pentru autostrăzi” NU MAI EXISTĂ (deși a fost anunțată în urmă cu mai puțin de o lună) și a fost INTRODUSĂ în acciză. Astfel, nemaifiind taxă specială (care s-ar duce strict la autostrăzi), s-a creat culoarul pentru ”modernizarea satului românesc” pe care o dorește domnul Dragnea. Din acciză, banii nu se mai duc la drumuri ci oriunde dorește un ministru sau altul. Voi scrie despre asta mâine. Și despre declarația zilei/lunii/anului – cea a domnului Voinea care ne explică că prețurile la carburanți trebuie majorate, ca să prevenim deflația. HALUCINANT

Categorii:Editoriale, Stiri, The Money Show

Etichete:basescu, buget, palada, pensii, Ponta, rectificare, salarii