TETRIS. Republicat. Sau sa spun RELOADED? :)


Am fost intrebat de mai multe ori care emisiuni (din cele peste 2000 realizate in 14 ani de cariera, peste 5000 de ore in direct etc) mi-au placut cel mai mult. Voi scrie la un moment dat despre asta. Am fost intrebat deasemenea care articole (din cele peste 1000 pe care le-am scris pana in prezent) mi-au placut cel mai mult. Categoric, in primele 5 articole , se regaseste cel de mai jos: TETRIS. A fost publicat la sfarsitul lunii august 2008, in revista Money Express (multumesc Mona Dirtu!). Imi aduc aminte cum mi-a venit si ideea: eram in vacanta, in Portugalia (Algarve – multumesc Sergiu Toader pentru sugestie). Cumparasem un telefon cu cartela locala (cred ca am dat 19 Eur cu tot cu telefon – era scump roamingul pe vremea aceea, si era oportuna o cartela locala). O trompeta de telefon Alcatel (flip-top). Care avea, instalat pe el, jocul Tetris (offf…cat mai jucam Tetris in copilarie pe Cobra mea compatibila ZX Spectrum… :). Si jucam Tetris, pe plaja, 1-2 ore pe zi. Si asa s-a nascut articolul acesta. Daca v-a placut, va invit sa il recititi. Daca nu l-ati citit pana acum, cred ca merita. Ca sa ne reintoarcem in timp, atunci, in sfarsit de august 2008, ai nostri erau cu gura sus si tare: „Romania creste economic de 10 ani cu 5% pe an si va mai creste economic inca 10 ani cu 5% pe an”. Sau… „aceasta criza nu ne va atinge…”. Sau… o multime de bazaconii in contradictie cu realitatea… despre care am avertizat (din nou) in ultimul paragraf al articolului scris in august 2008. Iata si articolul:

TETRIS

1984. Rusia. Alexey Pajitnov, un ingenios programator rus, dezvolta o varianta electronica a celebrului Tetris, ce s-a mentinut inca de la aparitie in topul primelor cinci jocuri din istoria computerelor.

Scopul Tetris: pentru a obtine un scor mare trebuie sa asezi piese geometrice astfel incat, odata “umpluta” o linie, aceasta va disparea. Cat timp “terenul de Tetris” nu se aglomereaza de forme asezate fara sens, castigi puncte. Mergi la nivelul urmator. Cand nu mai poti, jocul se incheie: Game Over. 2005-2008. Romania. S-a schimbat filozofia fiscala. Un nou sistem, considerat novator, a fost introdus: cota unica, ce urma sa contribuie la dezvoltarea celor patru prioritati fundamentale ale economiei romanesti: infrastructura, educatia, sanatatea si agricultura.

Nu mai e nici un secret ca modificarea filozofiei fiscale, care ar fi trebuit sa ajute la recuperarea distantei economice a Romaniei fata de media tarilor UE, a incetinit ritmul veniturilor la buget. Ce s-a intamplat, in aceste conditii, cu prioritatile nationale? Priviti infrastructura: vreo 20 de km de autostrada si o centura la Pitesti. Educatia – noi si noi generatii de “semi-analfabeti”. Sanatatea – vi se pare ca a crescut calitatea serviciilor medicale in conditiile in care bugetul sanatatii a urcat de la vreo 800 mil. euro la cateva miliarde? Dar agricultura? Dupa patru ani de “prioritate guvernamentala”, suntem in prea mare masura meteo-dependenti. Indiferent daca avem o productie record (probabil in 2008) sau mult sub asteptari (anul 2007), cei mai loviti sunt producatorii. In primul caz pretul marfii scade, din pricina supra-ofertei (fara ca asta sa se resimta semnificativ si in preturi). |n cel de-al doilea – agricultorii nu au ce vinde. |n ambele situatii, de cele mai multe ori, cand trag linie, producatorii ies pe rosu.

De ce? Pentru ca executivul a confundat responsabilitatea guvernarii cu hobby-ul unui joc de Tetris. A confundat viziunea economica prin romanescul “merge si asa”. Au sperat – ca de fiecare data cand creeaza cate o gaura in buget, taind banii de la autostrazi si risipindu-i pe cine stie ce – ca va veni vreo forma geometrica, precum la Tetris, care va umple golul si va prelungi jocul.

Si o perioada a functionat. Au taiat incasarile bugetare prin stimul fiscali netintiti spre categoriile si domeniile prioritare. Au ramas cu mai putini bani la buget, ca pondere in PIB. |n aceasta situatie, au provocat cate o forma geometrica pentru a umple golul (majorarea impozitului pe dividende, majorarea impozitului pe dobanzi, majorarea impozitului pe castigurile de capital, majorarea impozitului pentru micro-interprinderi, majorarea impozitelor locale, largirea bazei de impozitare a salariilor). O perioada a functionat. Dar, intocmai ca la Tetris, rezolvarea temporara a unei situatii te duce, in cel mai bun caz, la nivelul urmator. |n care formele vin mai rapid, ai mai putin timp sa le rotesti, ai mai putine posibilitati sa le “vari” in goluri, si cresc sansele de a le aseza aiurea. O perioada a mai venit cate o linie, cate un patrat (o privatizare, un BCR, o Electrica, etc). Banii acestia, care ar fi trebuit sa contribuie la dezvoltarea ulterioara a economiei romanesti, niveland infrastructura si creand surse viitoare profit, s-au dus aiurea. |n loc de forme geometrice prietenoase, au inceput sa vina la tetris-ul economic tot soiul de Z-uri: deficit de cont current, deficit bugetar, inflatie, presiuni salariale, supra-incalzirea economica prin umflarea, fara just temei, a pretului activelor, intr-o natiune neinvatata cu imprumuturile de masa si care a fost inoculata sa creada ca pretul activelor va creste la nesfarsit.

Promisiunea de majorare a pensiilor a fost o veste buna pentru pensionari. |nsa solutia pentru a mai lungi tetris-ul – proiectia de salariu mediu brut luata in calcul de ministrul Vorsganian – s-a dovedit a fi nu doar eronata, ci si mincinoasa. Prin urmare, pensionarilor li s-au platit, luna de luna, mai putini bani decat li s-a promis. |n plus, puterea lor de cumparare a fost afectata de majorari suplimentare de preturi. Dupa calculele mele si in baza realitatilor economice, fiecare punct de pensie a fost vaduvit, in 2008, de aproape 300 de lei. Prin utilizarea proiectiilor nerealiste a celor care stiu cum va fi Romania peste 20 de ani, dar sunt incapabili sa vada efectele de maine ale deciziilor luate de ei azi.

Suntem foarte aproape de finalul Tetrisului. Cresterea economica a ajuns la un varf – aproape 9%. Dar la fel este si viteza Tetrisului. La o super-viteza, capacitatea ta, guvern, de a mai gasi solutii este limitata. Si cand te loveste inflatia, deficitul de cont curent sau scumpirea creditarii, asezi piesele alandala. Efectul? In loc de “next level”, se apropie Game-Over. A meritat?

tetris 2

 

Anunțuri


Categorii:Diverse, Editoriale

Etichete:, , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: