,,Nu mai vreau ca Romania să participe la banchetul Europei din poziția de chelner” (Valcov, februarie 2015). Cu cine a mai semnat contracte Valcov.


Ca ministru al finanțelor (după ce anterior a fost ministru al bugetului în locul lui Liviu Voinea, care i-a lăsat locul după ce s-a autopropus în poziția de viceguvernator BNR), domnul Darius Vâlcov mi-a atras atenția prin declarațiile ,,patriotice” de paradă, care mi-au adus aminte de pateticul ,,nu ne vindem țara” al anilor ’90 – slogan inventat și lansat public de indivizi care, prin atitudinea lor, nu doreau în fapt decât să majoreze valoarea șpăgilor pentru privatizarea pe nimic a tot: de la resurse naturale până la întreprinderi.

Pe domnul Vâlcov l-a lovit patriotismul de paradă în luna februarie 2015. Atunci a făcut o serie de declarații care, în opinia mea, îl plasau fie în postura de matofit, fie în postura de om fără căpătâi. Reiau acele declarații (în contextul în care DNA a deschis un nou dosar în care domnul Vâlcov este cercetat pentru șpagă).

* ,,Foarte probabil acordul cu FMI nu se mai prelungește. Am depășit de mult timp stadiul în care să vină profesorul și să ne arate unde e tabla și unde e ușa” (18 februarie 2015);

* ,, Nu mai vreau ca România să participe la banchetul Europei din poziția de chelner” (27 februarie 2015).

Ce făcea domnul Vâlcov exact în momentul în care făcea aceste declarații?

Potrivit procurorilor DNA, finaliza o șpagă de 1,7 milioane de lei. Extras din comunicatul DNA, în privința celui de-al treilea dosar penal al lui Vâlcov:

În primăvara anului 2014, anterior semnării în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din două localități din județul Olt, suspectul Vâlcov Darius Bogdan i-a pretins unui om de afaceri (denunțător în cauză), prin intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA, ce urmau a fi încasate de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri, în urma încheierii contractului cu S.C. COMPANIA DE APĂ OLT S.A., respectiv 1.700.000 lei. Banii au fost pretinși în schimbul intervenţiei suspectului Vâlcov Darius Bogdan pe lângă factori de decizie din cadrul S.C. COMPANIA DE APĂ OLT S.A., astfel încât societatea pe care o reprezenta denunțătorul să încheie acel contract şi să primească banii la timp.
Ulterior, suspectul Vâlcov Darius Bogdan a primit de la omul de afaceri, prin intermediari,  suma de 1.700.000 lei, în două tranșe (în luna septembrie 2014 și în luna februarie 2015).”

Zis și făcut. Așadar, dacă acuzațiile procurorilor sunt adevărate, în timp ce făcea acele declarații, domnul Valcov își asigura, prin manopere frauduloase, personal, poziția de non-chelner al Europei și de participant la banchet. A mai văzut cineva chelneri cu Picasso-uri?

Concret, procurorii susțin că în luna februarie 2015, domnul Vâlcov, lua a doua tranșă (nu de la FMI 🙂 ) ci din șpagă. Pentru ce să îl mai fi lăsat premierul Ponta câteva zile să mai fie ministru al finanțelor (după ce și-a depus demisia)?  Vă reamintesc declarația din 15 martie a lui Ponta:

Screen Shot 2015-06-04 at 12.13.28 AM

Cum să mai lași câteva zile un individ cercetat pentru corupție (care luase o nouă tranșă de șpagă cu mai puțin de o lună înainte) să finalizeze codul fiscal? De fapt, ce aștepta Victor Ponta să finalizeze Vâlcov?

Fotografia de mai jos este realizată în 9 februarie 2015. Nu mi-e clar din comunicatul DNA dacă Valcov ar fi luat deja restul de spaga din cei 1,7 milioane de lei, sau urma sa o faca.

Screen Shot 2015-06-04 at 2.04.51 AM

Vă reamintesc că Darius Vâlcov a fost (cu o pauză de 3 luni) primar al Municipiului Slatina între 2004 – decembrie 2012. În 2012 a devenit senator PSD (iar faptele pentru care Vâlcov este cercetat în acest nou dosar care au legătură cu administrația publică din județul Olt, au fost inițiate în mandatul de senator (primăvara anului 2014), și au fost finalizate în mandatul de ministru al finanțelor. Între timp, din august 2014 până în decembrie 2014, i-a fost succesor lui Liviu Voinea, ca ministru al bugetului. Din moment ce 10% pare să fi fost regula zeciurii – șpăgii la Valcov în parohie (în primul dosar penal este anchetat tot pentru o șpagă de 10%), mă pot întreba dacă și alte societăți au câștigat contracte cu Primăria Slatina tot prin zeciuire? Sau prin altfel de influențe? Și cine sunt beneficiarii?

Iată câteva exemple de contracte câștigate în parohia lui Valcov. O documentare mai amplă poate să ajungă la concluzia că în principal câteva firme erau agreate pentru câștigarea acestor licitatații. Unele se repetă obsesiv și mă întreb: pe ce criterii câștigau aceste firme licitațiile? Cum au ajuns să dețină părți în fiecare din această licitație?

Spre exemplu, proiectul ,,Reabilitare și extindere clădiri – Colegiul Național Agricol Carol I (2009) a costat 2 milioane de Euro. O reabilitate. Detalii aici:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_3341.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.22.19

Un alt exemplu: Reabilitate străzi zona Colegiului Național Agricol Carol I. Un proiect de 5,1 milioane lei, firmele implicate, mai jos:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_1112.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.24.40

Un alt exemplu: Extinderea infrastructurii de transport la nivelul municipiul Slatina (companiile implicate sunt la final). 5,1 milioane de lei. Detalii aici:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_1113.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.25.39

Un alt exemplu:  Sistem supraveghere Video centru istoric municipiul Slatina:  1,48 milioane de lei. Detalii despre firmele implicate, mai jos:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_112.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.27.28

Un alt exemplu: Reabilitare și extindere clădiri și rețea de canalizare – Liceul cu program sportiv, municipiul Slatina, Județul Olt: 6,47 milioane lei. Companiile câștigătoare sunt la link-ul următor (la final):

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_3342.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.28.12

Un alt exemplu: Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică – 2,94 milioane lei. Detalii aici:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_1121.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.28.59

Un alt exemplu: Reabilitare spații verzi: 15,85 milioane de lei. Detalii aici (cu firmele la final):

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_114.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.29.44

Un alt exemplu: Altă reabilitare de spații verzi: 10,33 milioane lei. Detalii aici:

http://www.primariaslatina.ro/rezumat_proiect_116.html

Screen Shot 2015-11-09 at 20.30.31

Mai sus am enumarat  contracte  de peste 50 de milioane de lei. O constanță a acestor contracte este repetarea obsesivă în lista de contractanți a doar câteva cateva companii. Oare ce le recomanda pe aceste companii și de cine erau/sunt ele deținute (cine sunt acționarii) de reușeau să fie ,,sufletul petrecerii” la fiecare contract mai serios al Primăriei Slatina, condusă de Darius Vâlcov?

Să își fi început domnul Vâlcov activitatea prezumtiv legitimă dar presupus infracțională doar când a devenit senator iar ca primar să nu fi favorizat dânsul chiar nici o firmă? Răspunsurile nu sunt greu de aflat, iar insistența procurorilor care au refuzat intenția lui Vâlcov de a semna un acord de recunoaștere a vinovației (în martie 2015) se dovedește salutară. Dacă ar fi semnat acel acord, poate că nu s-ar fi ajuns și la acest al treilea dosar penal, investigat de DNA, tot în urma unui denunț (http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=6354). Și la al patrulea, al cincilea, etc.

 

 

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: