Am pus pe facebook astăzi răspunsul la întrebarea rețelei de socilaizare: ,,la ce mă gândesc”. Și am răspuns.
De ce sare Mugur Isărescu atunci când este vorba despre aur MAI SUS decât atunci când este dovedit sicofant al securității sau că și-a tras bonsuri de pensionare FĂRĂ să se pensioneze? Răspunsurile încep să fie mai clare și sunt în proximitatea a două cuvinte: ȘTANȚĂ și POANSON.
În acest context, ar fi legitim ca Parlamentul, decât să vină cu ideea stahanovistă de ,,să ne luăm aurul înapoi” să ceară și să implice Guvernul în desecretizarea rapoartelor SRI/SIE care au stat la baza privatizării frauduloase a deținătorului poansonului – Phoenix Baia Mare pentru doar 111 mii de dolari, rapoarte făcute în proximitatea protocolului din 1998 între SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, protocol în baza căruia fusese numit ca șef al grupului operativ central acest Augustin Lazăr, cel care la rândul lui sare de fund în sus atunci când se pune problema încetării delegărilor (și numirilor fără concurs) ale procurorilor în funcții de conducere.
Trebuie deasemenea desecretizate și rapoartele SRI/SIE și ale grupului operativ central condus de același Augustin Lazăr care au stat la baza vânzării în 1999, către aceiași escroci de la Allied Deals, a societății Elcond Zalău. A stat de șase grupul operativ central? Ideea desecretizării acestor rapoarte pe care o propun și susțin public, mi-a venit în urma unei discuții extrem de documentate privind sistemul Exon-Florio din SUA și revăzând un interviu excepțional cu fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, dl Mark Gitenstein, care a explicat CUM se pot opune State Unite unei vânzări dacă Președintele SUA crede că tranzacția acelui activ strategic reprezintă o amenințare la adresa securității Naționale. Interviul la care mă refer, realizat în anul 2011, îl vedeți aici:
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns