Cea mai scumpă dedicație: de la BNR, pentru finanțe, fără număr


De la Scumpișor pentru toți colegii din Spiru… de la Bagheera pentru toți cei care ascultă Uniplus sau de la Codruța Florescu pentru toți cei îndrăgostiți de rock… Aceste dedicații se făceau în urmă cu 20 de ani. Aveau două calități principale: erau sincere și erau amuzante.Vremea lor a trecut.

Acum vorbim despre dedicații pe picior mare, de genul: de la Botiș pentru coana Ligia – 500.000 de Euro, de la Ridzi pentru toți băieții de 650.000 de Euro, de la buget pentru asfaltatori – fără număr. Și așa mai departe. Diferența între aceste dedicații și cea despre care voi scrie acum este că primele sunt penale, efecte ale unor fapte de corupție, iar a doua este efectul incompetenței tolerate în numele stabilității economice.

Concret, în ședința de politică monetară din 31 martie 2011, BNR surprindea piața luând o decizie neașteptată: reducerea rezervelor minime obligatorii de la 25 la 20% pentru valută. Pe scurt, mecanismul este așa: din fiecare 100 de EURO atrasă ca depozit de la populație/companii, băncile erau obligate să depună la BNR 25 de EURO. Pentru cei 25 de Euro, BNR plătea o dobândă destul de apropiată de nivelul ratei EURIBOR, dar mai mică decât EURIBOR: 0,79% pe an. În urma deciziei din 31 martie, începând cu 24 aprilie, băncile erau obligate să țină la BNR doar 20 de EURO din fiecare sută atrasă. Diferența? La dispoziția băncilor.

Am scris atunci că prin această mutare, BNR aruncă în piață un miliard de EURO, cu două posibile destinații, în această ordine:

a)      Un viitor ”club loan”, adică statul, care face pe viteazul că nu mai accesează bani de la FMI, se va repezi spre acest miliard pentru a acoperi cheltuieli nesusținute de venituri (buget nerealist)

b)      Stimularea creditării.

Acum, este evident că prima decizie a fost cea urmărită de mutarea BNR: acoperirea necesarului de finanțare al statului român. Adică o dedicație de la Mugur Isărescu pentru Gigi Ialmițianu. La începutul acestei săptămâni, această primă variantă a fost confirmată. Imediat după data de 24 aprilie, când miliardul de la BNR a ajuns în piață, finanțele au anunțat că vor să împrumute 600 de milioane de EURO, prin titluri de stat denominate în valută. Anumiți analiști susțineau că statul nu va reuși să atragă cele 600 de milioane de EURO. Eu am susținut că întreg miliardul de la BNR se va duce la ministerul de finanțe. Cum ar fi fost ca finanțele să primească doar jumătate din dedicație?

Suma? Aproape 940 de milioane de Euro au fost atrase de stat, în condițiile unor oferte făcute de bănci de 1,2 miliarde. Prețul? Aproape de 4,9%.

Și aici apare dedicația. Țineți minte: banii ăștia sunt cei eliberați din rezervă. Pentru un miliard de Euro plasat un an în rezervele BNR, băncile încasau anual 7,9 milioane de EURO. Acum, același miliard a fost pus la dispoziția ministerului de finanțe. Noul preț? 4,89% pe an. Adică, pentru miliardul atras de la bănci, statul plătește anual aproape 50 de milioane de EURO. Pentru aceeași sumă plasată, randamentul băncilor se majorează din pix, de la 7,9 la aproape 50 de milioane de EURO. O dedicație care costă suplimentar aproape 40 de milioane de EURO. Cea mai scumpă dedicație.

În ce context apare dedicația? În contextul în care autoritățile ne spun cu vârf și îndesat că România este privită mai sigur decât niciodată. Că CDS-urile (prima de risc pentru România) au scăzut spre 200 de puncte, ceea ce ar putea conduce la dobânzi de 3-4%  în cazul în care vitejii de la finanțe s-ar împrumuta pe piețele externe. Însă acesta este doar un calcul matematic. Este evident că percepția de risc pentru România este bună doar atâta timp cât finanțele nu se duc să testeze piața. Dacă ar fi putut să se împrumute pe piețele externe la 3-4%, de ce a plătit România aproape 5%? Două posibile explicații

a)      Cei care se ocupă de finanțarea datoriei publice a României sunt niște proști. Refuz să cred varianta asta. Îi cred mai degrabă corupți, în niciun caz proști

b)      Povestea cu CDS-urile este doar una de adormit copii în cazul României. Dacă ar fi ieșit acum pe piața externă, finanțele s-ar fi împrumutat la 6-7%. Deci mai scump. Deci percepția mai bună este doar un bla-bla.

Acum, poziția BNR, așa cum mi-a fost explicată de viceguvernatorul Cristian Popa, în emisiunea The Money Show de joi: nu e nici un fel de dedicație. Rezerva minimă obligatorie este prea mare, iar în perspectiva adoptării EURO, ea trebuie adusă la nivelul altor state (3-5%). Pot crede această variantă dacă aș fi convins că este iminentă aderarea României la EURO. Din păcate, nu este. Iar termenul de 1 ianuarie 2015, care presupune încă de peste un an și jumătate îndeplinirea criteriilor de convergență zi de zi, până la 1 ianuarie 2015, este totalmente nerealist. După Schengen, România va rata și obiectivul aderării la zona Euro.

Un al doilea motiv ar fi stimularea creditării, așa cum scriam și în 31 martie. Cade și acesta, la rândul lui din două motive: banii au fost atrași exclusiv de ministerul de finanțe care se aglomerează astfel pe resurse, intrând în concurență cu sectorul privat și limitând scăderea dobânzilor. Al doilea motiv: o presupusă stimulare a creditării în valută – efect teoretic al reducerii RMO la valută, nu ar avea de ce să fie însoțită de mesaje puternice ale Băncii Centrale, cum că dorește limitarea creditării în valută. Cu alte cuvinte, dacă vrei să stingi focul, nu pui gaz peste foc.

Prin urmare, mișcarea de politică monetară nu se dovedește decât o mare și scumpă dedicație. O finanțare prin ”combinație”, nu prin metode de piață. Și totodată certitudinea faptului că organismele internaționale au mari incertitudini privind soliditatea construcției bugetare în anul 2011. Și că deficitul nu va fi nicidecum 4,4%, ci undeva între 5 și 6%, dacă lucrurile nu vor derapa mai mult. Și prin această finanțare ”la combinație”, creditorii României se asigură că își vor primi banii înapoi. Atât și nimic mai mult. Costul combinației? Mai mare. Și asta se adaugă la deficit. Adică finanțare din taxe și impozite majorate în viitor.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , ,

3 răspunsuri

  1. Faptul ca BNR – alias Isarescu – este in cardasie cu Basescu, Boc si suita portocalie nu mai este o noutate si nu cred ca mai mira pe nimeni. Intrebarea este de ce o face???. Nu cred ca se pregateste pentru intrarea in zona Euro!!! Isarescu este suficient de meserias,ca sa nu lase tarat intr-o aventura care ne-ar arunca in haos in mai putin de 6 luni de zile. Desi la starea natiunii de acuma, nu stiu daca ar mai conta. Banuiesc insa ca isi pregateste cartile – la intelegere cu Basescu – pentru o miscare viitoare cu care sa surprinda pe cei,,multi si limitati,, care astazi acorda o doza de incredere nejustificat de mare lui Isarescu, de 52%. De data aceasta, Basescu isi alege locomotiva care sa-l tracteze si care sa-in asigure in continuitate imunitate, pentru ca altfel va avea in viitor mari probleme. El si multi altii. Daca acceptam aceasta ipoteza, inseamna ca guvernatorul a dat cu mucii in fasole, si Basescu nu este cel care sa nu profite de ocazie. Si sa santajeze in mod grobian asa cum a mai facut-o, si nu odata. Si sa nu uitam ca totusi Isarescu – ca bancher – este intr-o oarecare lagatura cu cei 5000 – chiar daca astazi, vortexul schimbarilor economice, care a cuprins aceasta lume globalizata – dupa parerea mea – nu este controlata si generata de catre acestia. Sau, Isarescu, poate fi doar evreul care astazi – in aceasta conjunctura econiomico-financiara internationala foarte putin previzibila – alege raul cel mai mic, si chiar daca pierde, prefera sa o faca acasa unde , in viitor mai poate exercita presiuni asupra finantelor externe. Viitorul ne va confirma aceste ipoteze, sau altele. Cu stima ing Valeanu

  2. Buna ziua, domnule Soviani ma numesc Costea Daniel, sunt administratorul unei societati comerciale infiintata in anul 1993. Va urmaresc eminsiunile cu mult interes si v-am vazut un om bataios care incearca sa corecteze lucrurile gresite din tara asta. Am dorinta de a purta o discutie cu dumneavoastra intr-o problema legata de dificultatile in obtinerea si accesarea fondurilor europene pe care societatea mea le intampina. Sper ca prin informarea dumneavoastra cu privire la cazul mea, des intalnit la IMM-urile care doresc sa lucreze cu fonduri europene, cineva s-ar putea sesiza si intr-un final sa aduca pe un fagas normal birocratia acestor resurse.

    Daca aveti amabilitatea v-as ruga sa ma contactati la numarul de telefon: 0744.302.048 Costea Daniel

  3. Buna ziua.
    Cred ca merita sa aflam resorturile intime ale deciziei bnr de a micsora RMO. Asa cum scrieti, e putin probabil ca romanii sa fie platiti in euro din 2015. Cat de mult conteaza scaderea numarului de credite, deci si a profitului bancilor, in luarea acestei decizii si cum duce analiza cauzelor scaderii profitului bancherilor la descoperirea cailor alternative de a scoate bani din buzunarul tuturor, fara a prezenta asta la tv? Cred ca ar fi de interes sa aflam si modul prin care dl ialomitianu a fost determinat sa intre pe piata imediat ce banii din bnr au ajuns la bancheri. Credeti ca mecanismul prezentat de dvs este descoperit, calculat si impus de bnr sau bnr se supune altor conditionari – fie legate de mentinerea sistemului politic mafiot fie de marii jucatori financiari, care, suntem convinsi, au metode de a convinge pe oricine ca profitul firmelor lor garanteaza ca tara va trai bine intr-un viitor „previzibil”, intr-o societate „noua”, intr-o lume „dreapta”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: