Surpriza! In Romania, FMI si-a pregatit propria centura de siguranta in timp ce priveste cu ingaduinta nationalizarile din Romania.


… iar centura de siguranta a Romanilor seamana tot mai mult cu o camasa de forta. Sa explic.

L-am intrebat luni, la conferinta de presa de la incheierea misiunii FMI, pe domnul Jeffrey Franks, urmatoarea chestiune: daca este de acord cu decizia guvernului si a parlamentului Romaniei de a amana pana in 2016 aplicarea unor decizii definitive, irevocabile si executorii ale instantelor, ce pun statul in postura sa returneze circa 8 miliarde de lei unor categorii de bugetari carora le-a fost retinute diverse sume, nelegal. Raspunsul il vedeti mai jos:

Raspunsul este cel putin halucinant: in conditiile in care guvernul se plange ca nu are bani, Fondul, prin vocea domnului Franks pare de acord cu neplata acestor sume. Si intrucat un proverb romanesc suna asa: ” ce tie nu iti place, altuia nu ii face”, l-am mai intrebat pe domnul Franks daca ar fi de acord ca acelasi guvern, motivand cu aceleasi scuze (ca e criza si nu are bani), sa nu plateasca la scadenta sumele care trebuie returnate din acordul de imprumut de 12,95 miliarde de Euro, incheiat de Romania cu Fondul in martie 2009.

Concret, anii 2012 si 2013 reperzinta scadente importante pentru retunarea catre FMI a 6,3 miliarde de Euro din cele 12 miliarde trase din acord (circa 1,7 miliarde Euro in 2012 si circa 4,6 miliarde Euro in 2013). Suma reprezinta cam 1,5% din PIB in 2012 si cam 3,5% din PIB in 2013.

Raspunsul mi-a confirmat ca Fondul si-a tras propria centura de siguranta: daca statul roman nu va reusi sa plateasca sumele la scadenta, FMI este dispus sa refinanteze aceste sume, contra unor dobanzi, avand un plan B. Planul B este ca acordul de tip precaut sa fie activat, in cazul in care Romania nu are de unde sa plateasca inapoi acele sume impresionante.

Pe scurt, situatia suna asa: daca statul roman nu vrea sa plateasca datoriile catre proprii cetateni, nu este nicio problema. Dobanzi si penalitati nu exista, iar inflatia va rade in scurt timp o mare parte din sumele datorate. Ceea ce ma surprinde este cum fondul agreaza o astfel de situatie. In cazul propriu, Fondul isi asigura un randament superior celor de pe pietele internationale, prin activarea acordului de tip precaut. FMI isi va recupera banii cu varf si indesat, in timp ce este de acord ca statul roman sa nu dea doi bani pe deciziile justitiei din Romania.

Pe lung, ceea ce face guvernul prin nerespectarea deciziilor instantelor este echivalentul nationalizarilor: confisca acum si se angajeaza sa returneze, la un moment dat, arbitrar, in conditii uniltarale, neagreate de creditori, o suma care va reprezenta mult mai putin decat suma confiscata si dispusa a fi returnata de catre instante.

Precendentul este periculos, iar pasivitatea cu care FMI priveste aceasta actiune ma face sa banuiesc o anumita cardasie. Ar fi FMI de acord ca in Romania statul sa confiste active ale afacerilor? Ce semnal transmite FMI legat de mediul de afaceri tolerand o astfel de atitudine? Ce semnal transmite Fondul in conditiile in care este de acord cu cheltuielile discretionare prin programul de 4 miliarde de Euro gestionat de doamna Udrea dar nu condamna nerespectarea deciziilor instantelor?

Raman la prima parere: o cardasie suspecta, neeconomica si extrem de periculoasa.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , ,

7 răspunsuri

  1. Contribuabilii sunt „pulimea”, FMI este jmenaru’. Ce nu se înţelege de aici? 🙂
    Este evident ca FMI isi va scoate banii cu vârf şi îndesat, la fel cum o va face şi din Grecia.

    Pe mine mă uimeşte cum se vorbeşte într-una de „evaziune fiscală”, când statul în sine o practică la greu, dacă e să privim problema din celălalt cap al mesei (plăţile către salariaţi). Peste tot se pare că e aceiaşi situaţie: se taie mai mult sau mai puţin abuziv din bani, se recâştigă aceşti bani în instanţă, când e cu returnatul … „afară plouă”. Deciziile instanţelor judecătoreşti au ajuns să valoreze… 2 bani (la propriu).

    Nu-mi fac însă probleme ca nu vom plăti datoriile către FMI. Îmi fac doar probleme că, sub o formă sau alta, nu vom mai scăpa de FMI în deceniile care vin.

  2. FMI, FMI… e plina lumea de nebune,
    Cine v-a mai adus pe lume?

    Barbati, barbatzi… sunteti toti niste-ncordati,
    Nu stitzi decat sa va-mbatati.

    Na, ca nu mai stiu cum le canta Margineanu. Pe scurt: de ce fac barbatii bani? Ca le trebuie la FMI.

  3. Bineinteles ca ne lasa FMI-ul cu banii si a si luat in calcul acesta posibilitate(ca sa nu zicem ca isi doreste asta si influenteaza politicile guvernamentale) deoarece pentru acei bani se platesc dobanzi. E ca in cazul bancilor care-ti acorda o reesalonare a creditului pentru ca, daca faci calculul, tot ea e in castig; are banii plasati si produce ca rezultat al acestui fapt, o bonitate/o dobanda care daca nu i-ar fi avut imprumutati n-ar avea-o.
    In ceea ce priveste arieratele consider ca ar trebui platite de guvern printr-o marire a masei monetare; chiar daca asta ar insemna o contributie a intregii natiuni pentru achitarea facturii pentru ca asta s-ar traduce prin inflatie. Totusi, trebuie sa rationam ca imprumutul guvernului este platit tot de populatie si daca e sa le punem in balanta vom concluziona ca aceasta este varianta mai buna dintre doua rele. Deci trebuie platite arieratele pentru ca aceste perturba mediul privat; singurul care produce plus valoare in economia de piata . . .

    Daca aveti alte pareri vis-a-vis de aceaste probleme va rog sa vi le exprimati. Doar prin analiza unei multitudini de ratiuni putem segrega componentele esentiale ale unei problematici complexe . . . . . . . Va multumes

  4. PS. v-a murit IT-stul la The Momey Show ? Eu nu pot tot timpu sa vad emisiune in direct + ca-mi conferea mobilitate stiind ca o pot viziona pe site. Sper sa remediati acesta situatie. Multumesc

  5. Nu ne ramane decat sa apelam la curtile de justitie europene. Justitia romana este un caine docil, care poate sa latre, dar nu musca si nu poate rupe lantul.

  6. S-a inchis site BROKERUL ZILEI ???

  7. Domnule Radu Soviani,
    In expresia dvs. „este echivalentul nationalizarilor” ati gresit termenul! NU este vorba de nationalizare, ci de etatizare. Nationalizarea este ceva dat in folosul natiunii, asa cum s-a facut in vremea nationalizarilor din anii 1945-1950, in Romania, sau cum s-a facut, ulterior, in Libia, Iran, Irak, de exemplu – cind au fost confiscate proprietatile companiilor transnationale luate prin frauda de la popoarele respective.
    Acum, statul roman nu se mai suprapune peste natiunea romana, ci o exploateaza la indicatiile asasinilor internationali, de tipul institutional ca Banca Mondiala, F.M.I., sau ca George Soros, Frank Timis, ca persoane private, dar care nu sunt decit agenti ai respectivelor institutii internationale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: