”Un exemplu de atentat la increderea in statistica oficiala” – raspunsul INS la interbarile ridicate in emsiunea The Money Show din 14 martie


Desigur ca reluam subiectul in aceasta seara, la The Money Show. Dar, pana atunci, va rog sa cititi raspunsul pe care Institutul National de Statistica a avut amablitatea sa ni-l ofere, in privinta neconcordantelor statistice:

Iata ce spune statistica sub titlul: Un exemplu de atentat la increderea in statistica oficiala. Cititi pe blog sau in documentul atasat Precizari INS

Statistica oficială a unei ţări este un bun public, statut stipulat ca atare atât prin principiile fundamentale care o guvernează şi sunt recunoscute internaţional, cât şi prin legile naţionale, în cazul României Legea nr 226/2009.

            În ceea ce ne priveşte, datele şi informaţiile pe care le producem ca institut naţional de statistică respectă metodologiile de lucru şi sunt conforme cu standardele internaţionale fiind puse la dispoziţia utilizatorilor interni şi externi, în condiţii de egalitate şi fără discriminare.

Buna funcţionare a statisticii şi îndeplinirea menirii sale sociale sunt condiţionate de profesionalismul lucrătorilor săi şi rigoarea metodelor de calcul, care stau la baza  credibilităţii sale, dar şi de folosirea cu bună credinţă de către utilizatori a datelor şi informaţiilor statistice care sunt puse la dispoziţia publicului.

Desigur, orice informaţie statistică poate fi analizată şi interpretată de cei care o vor folosi pentru fundamentarea propriilor programe şi politici în plan economic şi social, fie aceştia autorităţi publice centrale şi locale, reprezentanţi ai mediilor de afaceri din ţară şi din străinătate şi, desigur, nu în ultimul rând, de analişti din mediul universitar –academic sau  reprezentanţi ai mass-media de specialitate.

Nerespectarea condiţiei de corectitudine în comentarea unor informaţii statistice, fie şi fără rea voinţă, poate aduce serioase prejudicii nu numai credibilităţii instituţiei, cât şi societăţii în ansamblu, ea transformându-se, astfel, într-un factor inhibitor la nivelul economiei naţionale, putând vorbi în asemenea condiţii de un veritabil atentat la încrederea în statistică.

Un asemenea exemplu este, în opinia noastră, emisiunea The Money Show din 14.03.2012, consacrată analizei datelor privind estimarea şi dinamica Produsului Intern Brut  în anul 2011.

Emisiunea a demonstrat, dincolo de dorinţa sau nu a realizatorului său, că la peste douăzeci de ani de la intrarea României într-un alt sistem de valori, inclusiv sub aspectul metodologiilor statistice, încă nu se cunosc, sau nu sunt înţelese, aspecte fundamentale legate de procedura de revizuire a conturilor naţionale, de sursele de date şi metodele de estimare utilizate pentru fiecare variantă a celui mai important indicator statistic.

Toate aceste aspecte sunt descrise pe larg în Metodologia de elaborare a conturilor naţionale nefinanciare din România care a fost postată pe site-ul Institutului Naţional de Statistică încă din anul 2007. Deci, dacă se dorea documentarea se putea face pentru că sursa era la vedere.

Facem precizarea ştiută dar omisă din varii motive, că metodologia internaţională de determinare a PIB-ului este adoptată de toate ţările cu economie de piată. Ea este monitorizată de EUROSTAT şi alte organisme internaţionale iar INS-ul nu a fost notificat că nu ar respecta această metodologie sau că datele transmise de el ar fi necredibile.

Dar să revenim şi să răspundem falselor dileme. În primul rând nu se cunosc diferenţele de conţinut, de mod de calcul şi de sferă de cuprindere dintre datele provizorii, semidefinitive şi definitive.

Referitor la politica naţională şi internaţională de revizuire şi diseminare a PIB-ului anual în metodologia sus-amintită, se prezintă mai jos calendarul de elaborare (inclusiv sursele de date) a variantelor provizorii, semidefinitive şi definitive ale conturilor naţionale anuale.

 

Termenele de realizare

Versiunea

Date disponibile

N+3 luni

(martie)

Provizorie

Contul de producţie, pe patru ramuri de activitate şi PIB total, în preţuri curente şi preţuri constante (preţurile anului anterior). PIB calculat pentru principalele agregate de cheltuieli.

N+12 luni

(decembrie)

Semidefinitivă

Contul de producţie pe 10 ramuri de activitate şi PIB total, în preţuri curente şi preţuri constante precum şi PIB calculat pe principalele agregate de cheltuieli.

N+21 luni

(septembrie)

Definitivă

Tabelul Intrări-Ieşiri în preţuri curente şi constante şi Tabelul conturilor economice integrate

Datele sunt diseminate prin comunicate de presă (varianta provizorie), prin Buletinul statistic lunar, publicaţia anuală de Conturi naţionale, publicaţia “România în cifre” şi Anuarul Statistic al  României (semidefinitive şi definitive).

Astfel, datele revizuite ale PIB pentru anii 2009 (varianta definitivă) şi 2010 (varianta semidefinitivă) au fost încărcate pe SITE-UL INS, în baza de date TEMPO, în luna octombrie, respectiv decembrie 2011. Deasemenea, datele au fost diseminate şi prin intermediul Anuarului Statistic al României, ediţia 2011, publicat de INS în luna decembrie 2011.

În ceea ce priveşte metodele de estimare aplicate la calculul PIB anual, după cum se observă, există diferenţe de la o variantă la alta, determinate, în principal, de sursele de date disponibile la momentul respectiv (calculării şi diseminării).

Varianta provizorie a PIB anual

Sursele de date disponibile sunt cele utilizate şi la estimarea PIB trimestrial-varianta provizorie. Estimarea pricipalelor agregate se bazează pe datele statistice disponibile la momentul calculării precum şi pe informaţiile obţinute din surse administrative. Atunci când informaţia lipseşte, sau nu are periodicitatea necesară, se pot utiliza anumite tehnici de estimare. Printre principalele surse de date se numără:

  • surse de date statistice: indicii producţiei industriale, indicii activităţii de construcţii, indicii preţurilor producţiei industriale, indicii investiţiilor nete, indicii de cost în construcţii, indicii de volum ai cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul şi servicii prestate populaţiei, indicii valorici ai cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi serviciile prestate în principal întreprinderior, statisticile transportului, câştigurile şi numărul salariaţilor, indicii preţurilor de consum, indicii preţurilor producţiei industriale, indicii preţurilor produselor agricole, conturile trimestriale ale agriculturii; ancheta forţei de muncă în gospodării;
  • surse administrative: raportările bugetare lunare (execuţiile bugetare provizorii), furnizate de Ministerul Finanţelor Publice;
  • surse de date financiar-contabile: situaţiile financiare trimestriale ale societăţilor financiare;
    • alte surse: Balanţa de plăţi provizorie elaborată de Banca Naţională a României.

Pentru sectorul societăţilor nefinanciare şi cel al gospodăriilor populaţiei estimarea producţiei în preţurile anului precendent se face, pe ramuri de activitate, prin extrapolarea în volum a valorilor din anul precedent. Estimarea în preţuri curente presupune extrapolarea în preţ a valorilor în preţuri constante deja calculate.

Pentru sectorul administraţii publice (inclusive impozitele şi subvenţiile pe produse) şi cel al societăţilor financiare sunt disponibile date în preţuri curente.

Estimările în preţuri constante se obţin prin deflatarea cu indici de preţ corespunzători.

Varianta semidefinitivă a PIB anual

Sursele de date utilizate la varianta semidefinitivă a conturilor naţionale sunt surse de date definitive, mult mai complete şi detaliate.

Principalele surse de date sunt enumerate mai jos:

  • Surse statistice

–          Ancheta structurală în întreprinderi (ASA);

–          Ancheta bugetelor de familie (ABF);

–          Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO);

–          Conturile Economice pentru Agricultură (CEA);

–          Balanţa produselor agricole;

–          Costul forţei de muncă (S3);

–          Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002;

–          Anchete specifice realizate de către direcţiile de specialitate din INS (privind industria, transporturile, comerţul, construcţiile, servicii etc.);

–          Alte anchete anuale şi infra-anuale disponibile privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comerţ.

  • Surse administrative

–          Execuţia Bugetului general al administraţiilor publice (raportările bugetare), format din: Bugetul administraţiei publice centrale; Bugetele administraţiilor locale; Bugetul securităţii sociale, compus din: Fondul de Şomaj, Fondul asigurărilor de sănătate, Fondul de Securitate Socială.

–          Declaraţiile pe venitul global din activităţile independente, depuse de către întreprinzătorii individuali şi asociaţiile familiale la MFP.

  • Surse contabile şi financiare:

–          Situaţiile financiare ale societăţilor financiare (disponibile de la BNR);

–          Situaţiile financiare ale altor agenţi economici (disponibile de la MFP).

  • Alte surse de date:

–          Balanţa de plăţi externe.

Informaţiile din aceste surse de date permit calcularea directă a principalelor agregate din structura PIB în preţuri curente. Estimările în preţurile anului precedent se fac, în general,  prin deflatare utilizând indici de preţ corespunzători diferitelor tranzacţii.

Varianta definitivă a PIB anual

Sursele de date utilizate la varianta definitivă a conturilor naţionale sunt aceleaşi cu cele de la varianta semidefinitivă. Diferenţa constă în modul de lucru, care este mult mai detaliat şi necesită alocarea unor resurse de timp şi muncă considerabile. El presupune reconcilierea diferitelor surse de date şi echilibrarea tranzacţiilor în cadrul celor două tabele de sinteză prevăzute de SEC95, şi anume:Tabelul intrări-ieşiri; Tabelul conturilor economice integrate.

A. Tabelul intrări-ieşiri (resurse-utilizări) pe ramurile de activitate ale            economiei naţionale, estimări anuale. Echilibrarea acestuia se realizează la nivel de 88 ramuri de activitate X 88 produse, obţinute pe baza clasificării CAEN Rev.1. Tabelul se elaborează atât în preţuri curente cât şi în preţurile anului anterior numai în faza definitivă de estimare a conturilor naţionale. Principalele identităţi contabile urmărite în acest cadru de calcul sunt:

  1. a.     Identitatea pe ramuri de activitate:

 

Producţia = Consum intemediar + Valoarea adăugată brută,

în care:

Valoarea adăugată brută = Remunerarea salariaţilor

 + Impozite pe producţie

   – Subvenţii pe producţie

   + Excedentul brut de exploatare

  1. b.    Identitatea  pe produse:

 

Total resurse = Total utilizări

În acelaşi timp, pentru fiecare produs se verifică următoarea identitate:

 

Producţia + importurile = consumul intermediar

 + consumul final

 + exporturile

 +  formarea brută de capital 

 

Tabelul resurselor şi utilizărilor exprimă fluxurile înregistrate pentru următoarele conturi:

–       contul de bunuri şi servicii

–       contul de producţie

–       contul de exploatare.

Trecerea de la tabelele resurselor şi utilizărilor în preţuri de bază la tabelele în preţuri de achiziţie se face prin:

–       realocarea adaosului comercial;

–       realocarea marjelor de transport ;

–       adăugarea impozitelor nete pe produse

Aceste transformări constituie o etapă fundamentală a procesului de echilibrare şi sunt detaliate în tabele distincte.

B. Tabelul conturilor economice integrate se realizează anual, în preţuri curente, pentru cele şase sectoare instituţionale. Principalele conturi şi subconturi nefinanciare prevăzute de sistemul conturilor naţionale,  sunt următoarele:

–          Contul de bunuri şi servicii (0);

–          Contul de producţie (I);

–          Conturile de distribuire primară a venitului (II.1):

– Contul de exploatare (II.1.1);

– Contul de alocare a veniturilor primare (II.1.2):

– Contul de venit al întreprinderii (II.1.2.1);

– Contul de alocare a altor venituri primare (II.1.2.2);

–          Contul de distribuire secundară a venitului (II.2);

–          Contul de redistribuire a venitului în natură (II.3);

–          Contul de utilizare a venitului (II.4):

– Contul de utilizare a venitului disponibil (II.4.1);

– Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat (II.4.2);

–          Contul de capital (III.1):

– Contul variaţiilor nete datorate economiei şi transferurilor de capital (III.1.1);

– Contul achiziţiilor de active nefinanciare (III.1.2).

Conturile sunt echilibrate cu ajutorul soldurilor contabile. Cele mai importante solduri contabile sunt: valoarea adăugată, excedentul de exploatare, soldul veniturilor primare, venitul disponibil, economia şi capacitatea/necesarul de finanţare, exprimate în valoare brută sau netă.

Datele din cele două tabele sunt reconciliate, pe baza unei analize detaliate a cauzelor ce conduc la diferenţe.

Ce este discrepanţa statistică?

*

*     *

Pe baza celor descrise mai sus este uşor de înţeles că între cele trei variante de PIB există diferenţe, mai mult sau mai puţin semnificative.

Practica demonstreaza că cele mai mari diferenţe se înregistrează între varianta semidefinitivă şi cea provizorie, explicabilă prin schimbarea surselor de date şi, în consecinţă, înlocuirea estimărilor indirecte cu informaţii certe, complete şi definitive.

Spre exemplificare, în tabelul următor sunt prezentate diferenţele dintre diferitele variante ale PIB pentru perioada 2007-2010.

In ceea ce priveşte PIB nominal, se poate observa că majorarea acestuia la varianta semidefinitivă, comparativ cu cea provizorie, s-a situate între 1, 4% pentru anul 2009 şi 2,1% pentru anul 2008. PIB pentru anul 2010 s-a modificat cu 1,7%.

Varianta definitivă, comparativ cu cea semidefinitivă, a adus modificări mult mai mici, cea mai mare fiind pentru anul 2007, de 0,7%.

Se poate uşor observa că revizuirea, în creştere cu 1,7% a PIB nominal pentru anul 2010 a fost chiar mai mică decât în anii 2007şi 2008.

Dinamica PIB a înregistrat modificări cuprinse între -0,3 şi 0,2 puncte procentuale la varianta semidefinitivă si între 0,1 şi 0,5 puncte procentuale pentru varianta definitivă.

Pentru anul 2010, estimările revizuite indică o scădere mai mare a PIB real, de -1.6% comparativ cu cea estimată la varianta provizorie, respectiv de -1,3%.

Creşterea valorică a PIB, exprimat în lei, în anul 2011 faţă de anul precedent, a fost de 110,7%. Acestă creştere se descompune într-o componentă de volum (creşterea reală a PIB) de 102,5% şi o componentă de preţ (deflatorul PIB) de 108,1%.

Pentru PIB, exprimat în Euro pe baza cursului mediu anual, creşterea valorică a fost de 110,0%, creştere care, şi ea, se poate descompune într-o componentă volum (102,5%) şi o componentă preţ (107,3%).

Referitor la cele 8 miliarde de lei în plus, descoperirea şoc pe care a fost centrată întreaga dezbatere din 14 martie 2012, ele sunt rezultatul revizuirii, în luna decembrie anul trecut, a PIB pentru anul de referinţă (anul 2010) de la 513,6 miliarde lei la 522,6 miliarde lei.

Informaţia era disponibilă încă din momentul producerii ei, aşa cum arătam mai sus, conform procedurilor uzuale, atât în baza de date on-line a INS, cât şi în Anuarul Statistic al României, ediţia 2011, pus la dispozitia publicului la sfârşitul anului trecut.

Ca atare, punerea ei în discuţie, ca o descoperire de ultim moment, la trei luni distanţă, pare cel puţin ciudată ştiută fiind promptitudinea cu care  Televiziunea Money Channel preia şi analizează informaţiile statistice.

În altă ordine de idei, trebuie subliniat faptul că, indiferent de moneda în care alegem să exprimăm PIB-ul, creşterea reală a PIB nu se modifică deoarece ea indică cu cât s-a majorat/redus “cantitatea” de produse obţinute într-un an comparativ cu anul precedent.

Indicatorul care se modifică, în acest caz, este deflatorul PIB, acesta fiind influenţat de modificările de curs valutar.

În concluzie, nimic nu este putred în determinarea PIB-ului în România, care se realizează ştiinţific şi printr-un proces laborios şi transparent care, credem noi, n-ar trebui să justifice motive temeinice de neîncredere.Birou presă INS 

Reclame


Categorii:Stiri

Etichete:, , , , ,

34 de răspunsuri

  1. Radu,

    Oamenii astia de la statistica – deja europenizati si/sau inter_nationalizati = globalizati ori inca nu complet – or fi oare constienti de faptul ca:

    1) nemultumirea publica

    – a celor care realmente chiar pricep insemnatatea CUNOASTERII = STIINTEI pentru ca:

    1.1) EI NU TRAIESC NICIODATA LA VOIA INTAMPLARII = DUPA NOROC-GHINION;

    1.2) CI CHIAR APLICA CUNOASTEREA = STIINTA in VIATA LOR ZILNICA –

    este perfect intemeiata ???????

    2) adica ca daca Institutului National de Statistica ii trebuie ATATA AMAR DE TIMP = DE VREME – adica pana la 2 ani inainte = in viitor – ca sa comunice „consumatorilor” datele din cursul unui singur an amarat, pana si ala EXPIRAT;:

    2.1) nu doar ca „consumatorilori” nu le vor mai putea fi de absolut nicio utilitate publica ACESTE DATE INTARZIATE (mai mult ca sigur intentionat = pre_meditat, la fel ca cotatiile de la burse cu iz = duhoare de piete);

    2..2) ci, bineinteles ca „consumatorii” vor avea MARI DILEME = DUBII = INDOIELI, ca aceste „DATE”

    – „ajustate” = smenuite in mod repetat (doar ca astfel sa creasca vanzarea publicatiilor de „specialitate”) –

    ar mai fi intradevar „INFORMATII OFICIALE” ?????

    In Romania pana si CADASTRUL = REGISTRUL DE CARTE FUNCIARA cred ca a depasit suprafata – teritoriul statului – asa ca ce sa ne mai miram de Institutul National de Statistica ca:

    1) nu stie nici macar numarul exact al contribuabililor;
    2) daramite sa mai aprecieze corect – si in timp util – nivelul – deci si garantia – contributiilor acestora !

  2. Radu,

    Eu am foarte mari indoieli asupra faptului, ca in statele cu adevarat civilizate:

    1) PIB-ul DEFINITIV AFERENT UNUI AN CALENDARISTIC EXPIRAT, ar putea fi aflat ABIA DUPA 2 ANI CALENDARISTICI EXPIRATI;

    2) in loc de, cel tarziu pana jumatatea anului imediat urmator ????????

    Oricum am da-o, oricum am intoarce-o Romania e de rasul oamenilor civilizati, pentru ca:

    1) dupa ce ca muncim atat de putin comparatv cu alte popoare ??????

    2) cum dreaqului de noua romanilor ne-o trebui DUBLUL PANA LA TRIPLUL DE TIMP, ca sa socotim EXACT = PRECIS cacatul – national – pe care l-am realizat ???????

  3. Radu,

    Eu nici macar in ziua de astazi – la peste 2 decenii de la Re=volta din Decembrie 1989 – nu pot ca sa AFLU CAT DATOREZ si SA SI PLATESC PRIN VIRAMENT BANCAR = ONLINE, impozitul pe proprietatea agricola din comuna Magura judetul Teleorman, ci:

    trebuie sa platesc suplimentar benzina – si sa consum si timp si mai pretios – pentru a parcurge in acest scop (pe drumuri cu circulatie de cacat) 200 de kilomtri dus-intors din Bucuresti.

  4. …. asa ca, CE sa-mi comunice mie „autoritatile” din Romania, astfel incat eu sa le pot lua IN SERIOS ?

  5. Comunicatul sau dreptul la replica al INS este mult prea lung in comparatie cu castigul pe care l-ar fi avut daca interveneau in direct in seara de 14 martie si ar fi clarificat pe loc, in doua minute, unde se gasesc datele revizuite ale PIB-ului pentru anul 2010. O cheltuiala de resurse de-a lungul a patru zile ca vorbeasca despre „atentat”, „putred”, „necunoastere”. O reactie disproportionata fata de o confruntare de idei, cu cifre, din care toti ar avea de castigat daca o accepta. Nu am reusit sa gasesc textul integral sa pot vedea si tabelele comparative despre care se vorbeste in final. De aceea, ce sa inteleg, ca, spre deosebire de anii anteriori, cand revizuirea aducea modificari ale indicelui de volum, in 2011 el a ramas neschimbat (102,5%) si s-a numai modificat deflatorul ? Interesant, dar oare de ce?

  6. Ce „statistica” mai e aia in care PIB-ul:

    1) iti ia mai mult sa-l CALCULEZI si sa-l COMUNICI ?????;

    2) decat sa-l FACI ??????:

  7. Radu Soviani, ora 23:52, Realitatea:
    S-au dus cu totii la fund.
    Nu doar pe Titanic, ci si pe Costa Concordia, as corecta eu. De capitan stim sigur…; aialalti nu cred ca stateau degeaba.

  8. Stimate domnule Dan Ghergut,

    Pentru ca v-am vazut un om serios, imi permit sa va adresez doua cuvinte visavis de dilema Dvs. cu privire la nivelul aparent exagerat al deflatorului, si anume.

    daca ati studia evolutia din ultimii 20 de ani a indicelui preturilor de consum cu ajutorul unei metodologii de pro_gnoza si pre_viziune inventate de mine (care poarta denumirea de Analiza Statisticoi-Matematica-Grafica) ati putea constata intradevar faptul ca:

    1) inflatia o fi fost ea – tintita – in (s)cadere libera CA MEDIE;

    2) dar: CA VARI_ABILITATE POTENTIALA (adica probabila) ea este (permanent = curent) IMENSA, adica de MINIM 2 cifre, numai ca nivelul acesta al VARI_ABILITATII (bineinteles consecinta dar si cauza a ne_reformarii – in_adaptabilitatii = dez_integrarii – economiei in toti acesti 20 de ani) este MASCAT = ASCUNS prin „AJUSTARE”, adica prin metodologia a carei denumire ne_academica este intitulata: SMEN !

    Metodologia de pro_gnoza si pre_viziune pe care am invenbtat-o si denumit-o ASMG 4D Gauss-Fourier-Fisher-Mandelbrot-Planck-Coriolis-Einstein-Alhazen-Stoian nu mai lucreaza cu CLASICELE MEDII MOBILE, ci lucreaza chiar cu:

    MEDII DINAMICE PROBABIL(IST)E = RELATIVISTE (si bineinteles si cu STANDARDE = NORME – in_variabile – PENTRU STUDIUL – coerent – AL VARI_ABILITAII MEDIILOR respective in cadrul dimensiunii fictive = iluzorii numite CRONO_LOGICA = TIMP) !

  9. Domnule Dan Ghergut,

    Dar ati incercat sa va raspundeti si singur la intrebare, printr-o noua retorica, si anume:

    „Oare din ce motiv ajunge intotdeauna productivitatea muncii – adica cresterea in = ca volum a PIB-ului – sa fie anulata de SCADEREA VALORICA a acestuia ????”

    Nu cumva pentru ca Isarescu vrea sa ne scoata mereu datori vanduti ????

    Pentru ca cica: „TRAIM BINE”, respectiv ca:

    „AM CONSUMA MAI MULT DECAT PRODUCEM” ?

    • Domnule Stoian,

      Cand cineva isi pune semne de intrebare despre o cifra statistica sau alta, cel mai usor este sa explice prin „malversatiuni”, prin „manipulari oculte”. Eu as vrea o explicatie economica sprijinita prin cifre statistice, inclusiv de natura metodologica. Ori, cei de la biroul de presa – dar nu ei, pentru ca ei nu fac decat sa puna comunicatele pe e-mail sau pe fax – prefera un stil pamfletar, anacronic cand trebuie sa raspunda unor intrebari pe care oricine are dreptul sa le puna, chiar in cazul in care cel care pune intrebari nu cunoaste toate detaliile unei metodologii statistice si poate mai ales in acest caz. Sa te asezi pe un piedestal de omniscienta si sa le dai peste nas „necunoscatorilor” este un semn de aroganta, nu de intelepciune si de profesionalism. Cand vezi la tot pasul „atentate” la credibilitate si imagine este, iarasi, un semn de anacronism. O institutie publica este prin definitie in atentia publica si supusa chestionarii publice. Deserviciile de imagine sunt auto-deservicii, nu este nevoie de ajutorul nimanui din afara.

      Tocmai pentru astfel de analize si explicatii am dat exemplul statisticii din Marea Britanie. Insa noi nu ne putem compara cu cineva de acest nivel, pentru ca suntem in Romania si altfel nu se poate?

      In privinta metodologiei, daca este publicata undeva, ar fi de interes sa o consult.

  10. Flota energetica a decis sa se duca dupa sora ei – Flota maritima !

    Strambu’ (ciclopu’ ) baga strambe in timp ce Ungureanu face pe premieru’ .

    Isarescu uar face atmosfera de campanie electorala ca si in 2009 la prezidentiale . Economia merge in jos da el o arde cu sustenabilitatea marii salariilor doar bugetare ca privatii trebuie sa rabde .

  11. Stimate domnule Dan Ghergut,

    AROGANTA este caracteristica tuturor administratiilor publice care obisnuiesc sa conduca – sa se impuna – printr-o POZITIE DE FORTA PERSONALA, si care NU RECUNOSC – neaga permanent – FORTA IMPREJURARILOR = EVENIMENTELOR, deoarece considera ca A ACCEPTA EFECTUAREA PROBEI = VERIFICARII DISCERNAMANTULUI = RATIUNII, ar fi un SEMN DE SLABICIUNE A PUTERII si NU un semn de DEMOCRATIE – de forta – AUTENTICA.

    Tot ceea ce nu corespunde tiparelor – cica „standardelor” = „normelor” – unei puteri discretionare – aparent = iluzoriu PUBLICE, dar in esenta = in ultima instanta PRIVATE – trebuie in conceptia acesteia ELIMINAT CA FIIND AUTOMAT = IMPLICIT GRESIT ….. si asta cat mai rapid.

    Ne_reprezentativitatea PUTERII PUBLICE, adica a „ESANTIONULUI” – respectiv a „ALESILOR POPORULUI” – pentru COLECTIVITATEA GENERALA, este – nu-i asa – o vesnica = o eterna problema a STATISTICII ?

    Rezultat al asumarii apriori = ab initio

    – adica, atat inaintea inceperii derularii experimentului, dar din pacate si prin pastrarea lui in_variabila pe tot parcursul derularii acestuia –

    a unui nivel IN_ADECVAT al STANDARDULUI – al „etalonului” – acestei ERORI DE REPREZENTATIVITATE, nu ?

    Se pare ca PUTEREA, de mult prea SUVERANA ce se considera, vede REZONANTA propagandu-se mereu UNI_LATERAL = UNI_DIRECTIONAL.

    Tocmai de aceea O ASTFEL DE „AUTORITATE” PUBLICA nu se poate mentine prea multa vreme, ci piere – pe limba ei – destul de repede.

  12. Stimate domnule Dan Ghergut,

    Metodologia ASMG 4D Gauss-Fourier-Fisher-Mandelbrot-Planck-Coriolis-Einstein-Alhazen-Stoian pentru realizarea PRO_GNOZELOR si PRE_VIZIUNILOR, este imprastiata – atat teoretic cat si practic – pe http://www.forumbursier.ro

    N-am mai continuat munca pentru prezentarea coerenta a acestui Model Universal

    – generalizat –

    dedicat realizarii de pro_gnoze si pre_viziuni, deoarece am constatat faptul ca:

    majoritatea indivizilor se supune ORBESTE minoritatii conducatoare, si n-are INCA nevoie de:

    O ORIENTARE PE CALEA IN_DEPENDENTEI = LIBERTATII !

    Chiar daca majoritatea stie clar ca nu e bine – pentru ca vede si singura ca se chinuie – pe acolo pe unde merge indrumata fiind de catre minoritatea conducatoare, cu toate astea ea se teme ca de dreaq` s-o apuce:

    1) PE DRUMUL PE UNDE AR TREBUI (ar fi NORMAL = NATURAL = FIRESC);

    2) DAR PE CARE MINORITATEA CONDUCATOARE CONSIDERA CA N-AR FI NEVOIE CA SA SE MEARGA INCA …. sau poate niciodata ?

  13. Domnule Dan Ghergut,

    Sa va spun insa in doar cateva cuvinte in ce consta modelul universal dedicat prognozeilor si previziunilor:

    1) in primul rand este un model DUAL, respectiv profund relativist = probabilist, adica permite cercetarea concomitenta = simultana a oricaror evolutii exprimate atat in cifre relative – in procente – cat si in cifre absolute. Referinta si schimbarea fata de referinta in cadrul dimensiunii fictive = iluzorii numite TIMP, fiind deci mentinute sub o supraveghere permanenta si mai ales FACILA;

    2) in al doilea rand, modelul dezvaluie numarul CEL MAI PROBABIL al acestora, precum si FORMA in care INTER_FEREAZA (in cadrul dimensiunii fictive = iluzorii numite TIMP) CORZILE DETERMINATIVE ALE EVOLUTIEI, permitand tratarea – cum am spus simultana = concomitenta – DUALA a evolutiei cercetate adica:

    2.1) nu doar in maniera DETERMINISTA (periodica);

    2.2) ci si in maniera PROBABILISTA, adica ACCIDENTALA deci doar aparent HAOTICA, respectiv:

    METEORO_LOGICA (alternativa dar ne_periodica) !

  14. Domnule Ghergut,

    Numele „sofisticat” = „complex” al metodologiei

    – dupa cum puteti constata (re)unificate –

    fidel adecvate tratarii campurilor (vectorilor, respectiv a fortelor spatiale = universale care FAC O(RICE) DINAMICA SA FIE – vorba lui Marean Vanghelie – AIA „CARE ESTE”) provine din contributia individuala a fiecaruia dintre oamenii de stiinta ……… ramasi de pomina pentru restul lumii.

    Modelul – unificat = generalizat – de pro_gnoza si pre_viziune a unei evolutii, permite deci utilizatorului O COMPARARE PERPETUA a:

    1) tot ceea ce este A_NORMAL, deci TEMPORAR;

    2) fata de = in raport cu ceea ce este NORMAL = NATURAL, deci VESNIC = ETERN,

    pentru manifestarea – dinamica – respectiva !

  15. Domnule Ghergut,

    Trebuie sa va aduc insa neaparat la cunostinta si faptul ca:

    1) daca modelul va fi alimentat cu SERII = cu SIRURI de valori = de date I_REALE = STIINTIFICO-FANTASTICE;

    2) atunci orice pre_viziune realizata pe baza unei pro_gnoze AIURITOARE, va fi si ea la fel de NAUCITOARE ca si pro_gnoza ei „de_generatoare”.

    Sigur, modelul are abilitati adaptative innascute pentru DIS_CERNEREA POSIBILULUI DIN TOT CEEA CE PARE PROBABIL si/sau IM_PROBABIL, dar ca oricarei RETELE NEURONALE ii va lua prea mult timp ca sa „invete” – CA SA SI REPETE – ceea ce n-a avut insa niciodata timp sa faca.

  16. Domnule Ghergut si domnule Soviani,

    Cand masonii voiau sa va pice la examen (ca sa nu ghiciti toate cele 6 numere la pariuri) nu va dadeau printre subiecte si probleme = teme care nu fusesera incluse niciodata in programa analitica ………… nici macar ca lectura facultativa ?

  17. Asa ca domnule Ghergut si domnule Soviani,

    Fiti va rog constienti de, si amintiti-va permanent faptul ca:

    atat INS-ul, cat si CNP-ul (precum si BNR-ul si CNVM-ul) sunt de fapt „FRATI DE LOJA” cu REGIA AUTONOMA LOTERIA NATIONALA, adica ca:

    SETURILE DE PIB-uri SUNT LA FEL CA VARIANTELE EXTRAGERILOR LOTO, adica:

    NISTE EVENIMENTE UNICE = I_REPETABILE IN TOATA ISTORIA LOR !

  18. Dar cine credeti ca mai sta – asa cum stam noi 3 si inca cativa „maniaci” – ca sa „le numere masonilor cartile” din „urna”, astfel incat:

    1) sa vada ce „carti” au iesit (ca sa nu le mai astepte) ?
    2) pentru a sti ce „carti” au mai ramas – cu adevarat – de intrat ?

    Majoritatea jucatorilor PARIAZA BLIND = AIUREA !

    21 Trailer (Official)

  19. Majoritatea jucatorilor pariaza la pont – adica fara ca sa urmareasca singuri jocul – si tocmai de aceea vor afla intotdeauna prea tarziu care este pontul corect !

  20. Doina si Sofi,

    Oameni adevarati, si Hopkins, si Rieu, si De Niro, etc..

    Adica nu doar INTERPRETI („copisti” = „maimutoi”)

    – adica cu o PERCEPTIE desavarsita, si cu o capacitate extraordinara de RE_DARE A DIVINULUI –

    ci ei insisi CREATORI !

    Johann Strauss Orchestra with Andre Rieu – „And The Waltz Goes On” (Anthony Hopkins)

  21. Nu mai merge VRAJEALA cu: LUXUL SA FIE DOAR PENTRU CEI CE-SI PERMIT !

    Ci:

    LUXUL – adica lumina – TREBUIE SA AJUNGA – simultan = concomitent – LA TOATA LUMEA !

    TRAIASCA VICTORIA SOCIALISMULUI IN LUMEA INTREAGA !

    http://www.money.ro/de-ce-este-pedepsita-ungaria_1217437.html

  22. Mai mica dar mai puternica e doar „GAURA NEAGRA” dar asta e FABULATIE STIINTIFICA!

    BARO E MAI MISTO !

    http://www.money.ro/suna-ceasul-pentru-portugalia–un-nou-dezastru-in-zona-euro_1217449.html

  23. Acum intelegeti ca nu degeaba i-a acordat INSUSI MONARHUL numele domnului Anthnoy Hopkins cu titlul de SIR ?

    Viata este EXTREM DE GREA pentru TOATA LUMEA

    – inclusiv pentru DUMNEZEU CREATORUL EI –

    dar MIZERABILA este NUMAI PENTRU UNII ……….. iar asta numai pentru ca asa si-o imagineaza – si traiesc – doar ei !

  24. Vedeti,

    De-aia nu conteaza cel mai tare UNDE = IN CE FAMILIE TE-AI NASCUT SI AI CRESCUT, ci, cel mai tare conteaza:

    1) CEEA CE TI-AI PROPUS SA FACI TU INSUTI CU = DIN VIATA TA;

    2) SI MAI PUTIN CEEA CE TI-A FOST P[RE_MEDITAT ….. INSA NU NEAPARAT PRE_DESTNAT !

  25. biografia asta este mai completa decat cea in limba romana

    http://en.wikipedia.org/wiki/Anthony_Hopkins

  26. Valsul este muzica unui dans, dar ceea ce a compus Sir Anthony Hopkins este chiar:

    SIMFONIA PROPRIEI VIETI !

    In care VALSUL este doar UN LEITMOTIV (valul principal) !

    In simfonia compusa de Sir Anthony Hopkins fiind insa prezente – pe langa multiple SINCOPE = RUPERI DE RITM – si ALTE RITMURI NATIONALE …. cred ca unul chiar de INSPIRATIE ROMANEASCA …… neaosa (George Enescu) !

  27. Nu e vorba de incredere in metodele Statisticii aici, ci daca mai poti avea vreo baza de decizie corecta in datele acelea in conditiile in care ele difera cu mai multe miliarde de euro in functie de data la care sunt raportate (datorita deflatorului, statusului prelucrarilor, etc.).

    Binenteles, argumentul INS in acest caz ar fi ca oricum decizia se ia pe baza unei medii estimate, plus o marja de +-10% sau mai stiu eu cat….

    Opinia mea e ca nu orbecaim ca metoda ci ca utilitate in procesul decizional cu aceste date.

    Si, pentru ca traim totusi in Romania, orice imixtiune a dubiosilor care ne conduc, in datele statistice, nu este cu totul exclusa, cu tot respectul ptr. dl. Ghergut.

  28. Cristian,

    Io zic ca problema utilitatii in procesul decizional, apare tocmai ca urmare a folosirii unei metodologii daca nu ea insasi defectuoasa, atunci cu siguranta aplicata defectuos ….. asa cum se intampla foarte des in Romania.

  29. …. iar imixtiunea dubiosilor care ne conduc, consta chiar in aplicarea defectuoasa a oricarui fel de legislatie..

  30. Foarte de bun simt raspunsul celor de la INS. Si corect si elegant gestul de a-l posta pe acest blog. Eu cred ca au dreptate statisticienii. Ca sa acuzi ceva, trebuie mai intai sa intelegi. Ca asa, de carcotasi e plina tara. Oricum, in nici o tara PIB-ul nu reprezinta 100% fidel activitatea economica, iar asta nu numai din cauza economiei gri, ci din cauza foarte multor ajustari contabile. Se stie ca profitul unei companii este supus multor asumptii, conventii, mecanisme de natura contabila si nu reflecta intotdeauna adevarul. Iar PIB-ul se calculeaza tot pe baza datelor contabile. E totusi o conventie general acceptata in toata lumea. Dar raman la ideea initiala, ca inainte sa acuzi trebuie sa cercetezi.

    • Sa clarificam de la inceput un lucru: nu este vorba despre metodologie, ci de comunicare publica. Ceea ce am sustinut intotdeauna este ca INS (mai precis cei care se preocupa de comunicarea publica) sa convina sa procedeze la fel ca alte statistici nationale: la ce date fac publice, printr-un comunicat similar, toate revizurile PIB-ului, pentru ca este perfect acceptat ca sunt necesare, La noi, intr-un prim comunicat se spune ca sunt „date estimative” sau „estimari semnal”. Foarte bine. Dupa asta publica un comunicat despre „PIB in trimestrul…”. Spune undeva ca sunt date provizorii? Spune undeva cand va fi dat publicitatii PIB-ul in versiunea revizuita? Nu, spune doar cand va fi publicat urmatoarea estimatie „semnal” si esti invitat sa sapi pe site-uri in cautarea datelor, la fel cum trebuie sa sapi dupa metodologia despre care se spune ca este publicata inca din 2007. Este obligatoriu ca un analist economic sa cunoasca in detaliu cum se fac prelucrarile datelor, care sunt componentele luate sau neluate in seama in calculul economiei ascunse, spre exemplu? Nu e treaba analistului, este treaba statisticienilor de conturi nationale. De asta s-a inventat diviziunea muncii.
      Conceptele de baza din SCN si SEC se invata in scoala si sunt carti pe tema asta, pentru ca metodolgia PIB urmeaza teoria economica predominanta. Pe un analist il intereseaza care sunt datele macroeconomice, sa aiba increderea in ele pentru ca sunt produse de o institutie serioasa si credibila, ca sa inteleaga ce s-a intamplat in economie. In Marea Britanie sau Franta – doar doua exemple – exista pe site fiecare comunicat cu fiecare revizuire, cu explicatii despre componentele revizuite, de ce marime si in ce sens. Mai mult, analizele acopera fiecare sub-cont si, in final, exista un capitol destinat explicarii politicii de revizuire. Nu ar fi mai indicat ca in comunicat sa existe o analiza macro-economica mai detaliata in locul celor doua pagini de explicatii repetate stereotip despre Demetra si Tramo/Seats (care ar putea sa stea foarte bine intr-un alt text metodolgic ce poate fi consultat la nevoie)? Trebuie sa stim care este politica interna a institutiei sau institutia trebuie sa vina in intampinarea nevoilor „societatii”?
      In secolul XXI, dupa 20 de ani de la revolutie (ca sa urmez tonul comunicatului), daca vrem sa stim care sunt datele revizuite, suntem invitati sa cumparam Anuarul, sau Romania in Cifre, sau publicatia Conturi Nationale sau Buletinul Statistic (daca nu vrem sa asteptam inca o luna sau mai bine pana cand apare pe site). Iar daca vedem o diferenta intre varianta provizorie si cea semidefinitiva sa ne raspundem singuri ca a avut lor o revizuire. Dar daca diferentele sunt nule, inseamna ca nu au fost revizuite sau ca datele coincid?
      Din pacate, este un obicei ca intrebari justificate de nevoia de cunoastere sa isi gaseasca raspuns printr-un ton superior, cu bobarnace omnisciente. Asta este si unul din motivele pentru care rapoartele de peer-review spuneau ca obiectivele in materie de diseminare si relatii cu utilizatorii (inclusiv cu mass-media) sunt in mare parte sau doar in parte indeplinite.

  31. Eu cred ca-i o konspiratie…Ori a iesit cine n-a trebuit si ca sa-i invete minte …Ce sant primii bani care dispar asa …in neantul dispariltiilor neexplicate din ’90 incoace…
    Ori, cine stie cum…il invata minte pe Ponta sa nu mai dea fara sa ceara voie,si sa nu mai treaca peste altii
    Cand a venit Ponta cu sila la conducere au aparut baneii…Acu’ cand are titlu si patalama la mana ,cineva ii taie macaroana,….si pica INS.Foarte bine !!! sa-i spulbere,da’ intai sa-i purece bine :e adevarat ce zic ei ,cu gresitul,sau e un sacrificiu si cineva ramane cu firfireii…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: