Aproape 2,5 miliarde de lei (peste jumătate de miliard de Euro) au consumat românii din depozite bancare într-o singură lună (martie 2014). Cifra reiese din indicatorii monetari publicați azi de BNR, care arată o scădere a valorii depozitelor populației și companiilor până la nivelul de 214,06 miliarde de lei.

Evident, se întâmplă ca depozitele bancare să mai si scadă (în special într-o perioadă în care dobânzile băncilor comerciale sunt real negative). Și când spun că sunt real negative nu am în vedere valoarea dobânzilor față de valoarea raportată de Institutul de Statistică pentru inflatie (care are așa, mai mult o valoare sentimentală).

Un roman care nu cheltuie salariul mediu lunar pe care il castiga (1626 lei) si il depune la banca, va primi, dupa o luna, o dobanda de 2 lei. 

Putem spune astfel, fara riscul de a gresi, ca dobanzile au ajuns… de 2 lei. Ceea ce inseamna ca dobanzile sunt real negative.

Ce inseamna o dobanda real negativa? Inseamna ca daca eu fac un depozit acum pe termen de un an, dobanda oferita de banci pentru un depozit la termen de 12 luni este mai mica decat majorarea preturilor care se va inregistra in urmatoarele 12 luni. Nu detaliez si nici nu demonstrez acum ca dobanzile (din care mai ia si statul un impozit de 16%) sunt real negative, dar mentionez doar ca tinta de inflatie a BNR pentru 2014 este de 2,5% (inflatia putand urca pana la 3,5% fara ca BNR sa considera ca rateaza tinta), iar cea mai mare banca din sistem, BCR, spune pe propriul site că dacă îi las ei 10.000 de lei pe termen de un an, imi plateste o dobanda de 1,7% pe an. Adica imi plateste 170 de lei ca dobanda, din care mai imi ia si statul 16% (27 de lei). Pentru asta mai imi si comisioane de administrare, asa ca, daca voi pastra 10.000 de lei pentru 12 luni, la BCR, eu voi primi 10 lei ca dobanda, in fiecare luna.

Simplific calculul la nivelul unui salariu mediu pe economie (1626 de lei). Daca nu il cheltui si il las la banca o luna, voi primi dupa impozitarea dobanzii, aproape 2 lei ca dobanda (1,93 lei). Acum, va puteti face singuri calculele daca, spre exemplu, cheltuielile obisnuite din luna aprilie au fost mai mari doar cu 2 lei fata de luna martie. Sau poate au fost mai mici. Dar asta este alta discutie.

Acum discut despre faptul ca romanii au cheltuit din depozite, în luna martie, aproape 2,5 miliarde de lei. Si, pentru prima oara din iulie 2013, a scazut valoarea tuturor categoriilor de depozite, in luna martie, și anume: depozitele în lei și valuta ale populației, și cu procente mai semnificative, dobânzile în lei și valută ale companiilor. Au scazut TOATE.

Acum, de ce ar scadea toate depozitele?

Avem scenarii:

a) cel mai favorabil pentru economie este ca romanii si companiile au scos banii ca sa investeasca. Evident, aceasta explicatie nu tine, pentru simplul motiv ca daca investesti (cumperi echipamente spre exemplu de la companii din Romania), banii nu pot sa ajunga decat in banca. Prin urmare, scaderea depozitului meu ar trebui sa se regaseasca in contul companiei de la care am cumparat echipamentul. Nu e cazul. 2,5 miliarde de de lei AU PLECAT din conturile curente si depozitele din Romania

b) romanii consuma mai mult. Si acest scenariu cade, pentru ca daca ei consuma ceva fiscalizat, banii tot in banca ar ajunge. Daca nu consuma ceva fiscalizat, ajung in economia neagra, ceea ce inseamna o crestere a evaziunii. De ce as consuma romanii mai mult ”nefiscalizat”? Pentru ca fiscalitatea a devenit prea mare pentru a isi mentine nivelul de trai. Sunt argumente.

c) romanii si companiile pun banii la saltea, bani care nu se mai regasesc in sistemul bancar. Scenariul asta ar fi credibil daca romanii si companiile ar aniticipa o inrautatire grava a situatiei economice, ceea ce, nu-i asa, guvernul caruia ii canta in struna ba analisti economici, ba mai stiu eu cine, nu vede acest lucru.

d) guvernul a crescut taxarea, iar banii ”arsi” din depozite, nu se mai regasesc in ”depozite ale clientilor neguvernamentali” ci in buzunarelul bugetului.

e) in continuare pleaca bani din economie (cazul companiilor). Corect. Dar pentru populatie? Restrangerile suplimentare ii fac pe romani sa arda din rezerve.

Personal, eu consider ça scenariul cel mai realist este acela ca romanii si companiile au ajuns in situatia de a conuama din rezerve, nu pentru ca vor, ci pentru ca nu au incotro. Adica, pentru ca fluxurile actuale de incasari nu mai sunt suficiente pentru cheltuielile curente, cei care au economisit in trecut, ard din aceasta economisire, fara sa investesca.

Ceea ce poate sa insemene ca, pentru aceleasi cheltuieli, mai mari, romanii si companiile se indreapta spre economia neagra, nefiscalizata. Deasmenea, mai exista o explicatie: banii sunt luati din economie de catre stat si nu se intorc in economie in aceeasi masura. Adica, sunt cheltuiti ineficient.

Si mai pe scurt, concluzia mea este urmatoarea: puterea de cumparare a romanilor a scazut (desi aveam crestere economica, nu-i asa, de 3,5%). Iar companiile au dificultati in a isi acoperi cheltuielile curente din veniturile curente. Ca solutie, statul nu gaseste decat majorarea taxarii. Pe termen mediu asta inseamna: mai rau pentru romani, mai rau pentru companii si sadirea viitoarei spirale inflationiste care va urma (indiferent de ce spune statistica). Implicit, vom vedea si o crestere a somajului (pe fondul inrautatirii globale a situatiei companiilor, care primesc banii tot mai tarziu fata de momentul prestarii serviciilor sau livrarii produselor, iar pentru a se proteja, vor concedia salariati sau ii trec in economia neagra. Totul se va traduce in final in scaderea puterii de cumparare a populatiei inca angajate si scaderea nivelului de trai. Pentru mine, semnalul depozitelor din luna martie este foarte important. 

Desigur, acestea sunt doar opiniile mele, ca economist. Si ca in cazul oricarei opinii, accept critici si opinii contrare.

Categorii:Editoriale

Etichete:banca transilvania, BCR, BNR, BRD, cec, depozite, dobanzi, evaziune, stiri