Decizie la BNR. Banca Centrală a redus rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută (mai puțin tehnic spus o cotă procentuală din depozitele în valută atrase de bănci sunt constituite ca rezerve minime obligatorii, ținute la banca centrală).

Decizia BNR, care va intra în vigoare din 24 iulie, lasă în piață până la 300 de milioane de Euro. Ce destinație va lua această sumă? Cel mai probabil băncile vor plasa aceste sute în titluri de stat denominate în valută ale statului român. Un business bun pentru bănci (pentru banii ținutți de bănci la BNR ca rezervă minimă obligatorie, băncile sunt bonificate cu 0,36% pe an). Acum, după reducerea ratei rezervei minime, de la 18% la 16%, bancile au la dispozitie până la 300 de milioane de Euro pe care să ii plaseze la dobânzi de zece ori mai mari (peste 3,5% – în aprilie 2014, băncile au cumpărat datorie de la statul roman, de  1,25 miliarde Euro, cu scadenta la 10 ani).

Acum, cui folosește această decizie?

1. Evident, băncilor.

2. Evident, statului.

3. Evident, BNR-ului, care reduce gradual si progresiv rata rezervelor minime. În principal pentru că atunci când vom adera în zona Euro nu se poate pune problema sa intram cu rezerve minime obligatorii atat de ridicate (am remarcat ca a devenit oficial ce estimam în anul 2010 si anume ca mai degraba pare rezonabil 2018 decat 2014 pentru  – detalii aici: https://soviani.com/2012/11/05/domnule-guvernator-vi-se-mai-pare-indelungat-2018-ce-spunea-in-urma-cu-doi-ani-mugur-isarescu/).

4. Poate și economiei, deși direcția este înspre creditare în lei. Dar, cu siguranță ca agenții economice care au contracte prin care incaseaza sume in valuta, au un argument in plus sa se imprumute in valuta, eventual mai ieftin.

BNR nu a redus si rata rezervelor minime obligatorii in lei (ea a ramas la 12%). Nici nu avea de ce. Pentru ca daca cele pana la 300 de milioane de Euro vor fi absorbite de ministerul de finante, finantele ii fac lei, ceea ce alimenteaza ”nivelul confortabil” de lei de pe piata. In aceste conditii, de ce sa mai reduci acum si rezerva de lei? (chiar daca aceasta ar avea un efect mai direct spre creditarea mai ieftina a companiilor/persoanelor fizice, in lei).

Ce retin eu din comunicatul detaliat al BNR:

* inflatia este aproape de limita minima, dar aceasta nu este o certitudine pentru viitor (s-ar putea inregistra cresteri)

* creditul privat se contracta in continuare

* leul s-ar fi intarit in principal pentru ca agentiile de rating privesc mai bine Romania

* piata monetara releva surplus net de lichiditate (sunt multi bani disponibili)

* conduita politicii monetare creeaza premizele pentru o crestere economica echilibrata (afirmatie BNR)

* BNR isi doreste continuarea masurilor de reforma structurala convenite cu partenerii externi si ”o situatie sociala si politica echilibrata in anul 2014”

Iata comunicatul detaliat al BNR privind deciziile anuntate astazi:

În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: 

• Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5 la sută pe an; 
• Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar; 
• Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16 la sută de la 18 la sută începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12 la sută.

BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va asigura îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, şi menţinerea stabilităţii financiare. 

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă situarea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie pe termen scurt inferioară celei prognozate anterior, sub influenţa unor factori conjuncurali (evoluţia preţurilor volatile, în special a celor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale) şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere şi al ameliorării anticipaţiilor inflaţioniste.

Consolidarea pe termen mediu a acestei traiectorii nu este încă certă.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la un minim istoric de 0,94 la sută în luna mai 2014 de la 1,21 la sută în luna precedentă. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 2,1 la sută în luna mai 2014 faţă de 2,5 la sută în luna anterioară, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a continuat să scadă, atingând nivelul de 1,8 la sută în luna mai faţă de 2,1 la sută în luna aprilie.

Creditul total acordat sectorului privat a continuat să înregistreze un ritm anual negativ pe fondul evoluţiei divergente a componentelor sale. Se remarcă astfel accelerarea dinamicii pozitive a împrumuturilor în monedă naţională, stimulată şi de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi reflectând reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, este de consemnat contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6 la sută, de la 62,4 la sută în iunie 2013.

Refacerea graduală a economisirii a continuat, consolidarea acestei tendinţe pe termen mediu fiind importantă prin prisma accentuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi a nevoii de a asigura surse stabile de finanţare pentru revenirea creditării.

Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor şi a agenţiilor de rating asupra economiei româneşti pe fondul evoluţiei favorabile a fundamentelor acesteia a determinat sporirea intrărilor de capital, reflectată şi în aprecierea monedei naţionale.

Rezervele internaţionale înregistrează niveluri adecvate în condiţiile achitării unei mari părţi din împrumuturile contractate de România de la Fondul Monetar Internaţional în anii 2009-2010. În acelaşi timp, piaţa monetară relevă creşterea surplusului net de lichiditate, ratele dobânzilor interbancare înregistrând niveluri sub rata dobânzii de politică monetară. 

Aceste evoluţii şi perspectivele inflaţiei permit băncii centrale ajustarea conduitei politicii monetare, inclusiv prin intermediul programului de aliniere treptată pe termen mediu a regimului rezervelor minime obligatorii cu standardele europene, în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor pe termen mediu şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale.

În şedinţa de astăzi, pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,5 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. CA al BNR a decis totodată reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul de 16 la sută de la 18 la sută începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea celei pentru pasivele în lei la 12 la sută.

Conduita prudentă a politicii monetare şi dozarea judicioasă a instrumentelor sale în concordanţă cu evoluţiile interne şi ale mediului internaţional pot asigura în mod sustenabil stabilitatea preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei de inflaţie multianuale, creând totodată premisele unei creşteri economice echilibrate şi de durată precum şi pentru consolidarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană.

În acest sens, implementarea mixului de politici şi reforme structurale convenite în cadrul acordurilor de finanţare externă încheiate cu instituţiile internaţionale, alături de o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014, este de natură să consolideze stabilitatea economiei româneşti, întărind rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe.

BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune  în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va asigura îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi menţinerea stabilităţii financiare.

Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 august 2014 când va fi analizat noul  Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Categorii:Stiri

Etichete:BNR, credite, dobanda, lei, rezerve