Teoria mea: cred că merităm portofoliul pentru Politici Regionale. Suntem contributori neti.


Este oficială desemnarea doamnei Corina Crețu pentru postul de Comisar European – portofoliul pentru Politici regionale. Mai este un hop: ca doamna Corina Crețu să treacă de audieri.

Am discutat ieri, la Antena 3, cu Adrian Mănuțiu despre acest subiect. Și despre altele (de ce cred că trebuie să adoptăm azi moneda unică europeană, etc.). Dacă aveți timp, merită să urmăriți cele 7 minute din emisiune selectate de Antena 3, aici:

Am detaliat în emisiune singurul motiv de bun simț pentru care România a primit portofoliul politicilor regionale (deocamdată desemnarea doamnei Crețu pentru această poziție). Ceea ce m-a frapat este faptul că au fost furnizate public o mulțime de argumente discutabile (dintre care cel mai discutabil este cum au obținut printr-o negociere extrem de grea, acest portofoliu, cei care s-au ocupat de negociere). Acum, eu cred mai puțin în puterea de convingere a celor care se laudă cu succesul, și cred mai mult în fapte reale. Iar cand spun fapte reale, ma refer la cifre.

Un singur argument valid a lipsit din dezbaterea publică pentru desemnarea în acest portfoliu: faptul că, România a fost contributor net la bugetul Uniunii Europene. Potrivit cifrelor de care dispun, din surse oficiale, la finalul anului 2013, gradul de absorbție a fost de 35,55%, adică UE ne-a rambursat din cele 19,2 miliarde alocate, suma de 6,83 miliarde Euro. Atenție, mă refer la fondurile strucuturale (aici se măsoară performanța, nu la cele pentru agricultură, unde, dacă nu furi pe față, banii vin ca subvenții).

Deci, am încasat 6,83 miliarde de Euro. Acum, cât am plătit ca și contribuție de membru din 2007 până în 2013? Haideți să facem un calcul: 38,5 miliarde de lei în perioada 2007-2013, adică aproape 9 miliarde de Euro. Cu alte cuvinte, România a plătit în perioada 2007-2013 cu  peste 2 miliarde de Euro mai mult decât a încasat din fonduri strucuturale. Alături de Germania, suntem contributori neți la bugetul Uniunii.

Eu cred çă acesta este principalul element, de bun simț, și principalul motiv. Ne-am ,,câștigat” acest portfoliu, printr-o absorbție mizerabilă.

Cunoașteți din articolul precedent (https://soviani.com/2014/09/04/despre-dezbaterea-privind-comisarul-european-de-la-xeroxuri-la-ajutor-umanitar-prin-agricultura/) părerea mea despre doamna Corina Crețu:

,,doamna Corina Crețu (despre care am o părere foarte bună exclusiv pe baza participărilor dânsei în emisiunile pe care le-am moderat, ca prezență și mod de a se înfățișa în fața unui public pregătit) are deja experiență semnificativă în afaceri europene (ca membru în Parlament și ca Vicepreședinte al Parlamentului). Sunt convins că va face treabă bună.”

Cunoașteți deasemenea din același articol faptul că, în pofida argumentelor oficialilor noștri (că nu se poate ca un comisar să ocupe aceiași poziție – nu cred acest lucru – dovadă șeful comisarilor, domnul Barosso –  dar este evident că este posibil ca un titular al unui anumit portofoliu sa ocupe un alt portofoliu în viitoarea Comisie Europeană), opinez că domnul Cioloș a fost rejectat de către domnul Juncker (atât pentru portofoliul agriculturii cât și pentru orice alt portofoliu). Motivele nu le cunosc, le pot banui, dar faptele astea sunt.

Și mai cunoașteți din expunerea domnului Juncker că desemnările de comisari au fost făcute de statele naționale, dar propunerile de atribuiri de portofolii de către domnul Juncker, pe baza competențelor dovedite. Și chiar dacă domnul Juncker nu a făcut publice competențele, a lăsat, public un apropos (prin clasamentul pe care l-a dat atunci când a făcut publice nominalizările). Încerc să citesc ,,prin” acest clasament și văd următoarele criterii:

* să fi fost prim-ministru sau vicepremier (Comisia propusă are 5 foști premieri și 4 vicepremieri);

* să fi fost ministru (Comisia propusă are 19 foști miniștri);

* să fi fost ministru de externe sau comisar european (Comisia propusă are 8 astfel de personalități)

* să aibă un background solid economic și financiar (Comisia propusă are 11 astfel de personalități)

* să fi fost comisiar european (Comisia propusă are 7 foști comisari, deci cade argumentul că domnul Cioloș nu ar fi putut primi un alt portofoliu decât agricultura petnu că a mai fost comisar european);

* să fi fost membru al Parlamentului European (8 astfel de nominalizați);

* să fi participat la campania pentru alegeri europene în 2014 (9 astfel de nominalizați)

Dacă numărul nominalizaților însumat v-a dat ca și mie 67 în loc de 28 este că fiecare desemnat se încadrează în general în mai multe categorii – spre exemplu Pierre Moscovici – comisar desemnat pentru afaceri economice și financiare, taxare și politici vamale se încadrează în 5 categorii, domnul Juncker însuși în 4), iar doamna Corina Crețu, în ultimele 2 (care nu arată neapărat supercompetențele profesioanale -nu că ele nu ar exista, dar a fi fost membru al Parlamentului european nu presupune neapărat competență (vezi cazul Becali) și popularitate personală sau a partidului care te-a urcat pe listă, și la fel și ultima categorie.

Domnul Cioloș se încadra în categoriile superioare 2,3,5, poate chiar și 4 (discutabil), deci potrivit acestui clasament ,,descifrat” de mine, domnul Cioloș ar fi fost calificat superior. Dar uite că a fost rejectat.

Doamna Crețu a fost acceptată (mai are hopul audierilor), dar nu neapărat pe baza competențelor economice (nu că nu le-ar avea, dar nu a avut ocazia să le doveadească până acum). Și atunci, de ce a fost desemnată Comisar pentru Politici Regionale? Singurul motiv rezonabil este un bun simț pe care îl au europenii, și anume  – pentru că România a fost contributor net, printr-o absorbție absolut nesatisfăcătoare, a fost desmnată pentru acest portofoliu.

Cine își închipuie că România va avea vreun beneficiu pe criterii de subiectivitate dacă doamna Crețu va deveni în cele din urma Comisar European pentru politici regionale, este fie naiv, fie cunoaște foarte puțin ceea ce se întâmplă odată ajuns acolo: te depersonalizezi. Economia românească nu este nici mai importantă nici mai puțin importantă decât cea bulgară, croată sau ungară. Niciun beneficiu. Iar dacă cineva va spune că doamna Crețu, având experiența românească, va știi să aloce mai bine fondurile europene, astfel încât inclusiv state ca România să beneficieze mai mult, iarăși se înșeală. Are ceva pozitiv România din punct de vedere ale experienței absorbției fondurilor europene?

Iar cine își închipuie că domana Corina Crețu cunoaște foarte bine lucrurile negative care au făcut ca absorbția din România să fie, cum să spun, mizerabilă, are dreptate. În principal, apetența românilor de a cheltui cu prioritate bani de la buget (contralați mai puțin sau deloc), în dauna fondurilor europene este cauza. Va reuși de la Bruxelles doamna Crețu să îi convingă pe ordonatorii noștri de credite să nu mai cheltuiască zeci de milioane de Euro pe studii de fezabilitate pentru autostrăzi fantomă? Dacă da, de ce nu a reușit până acum? Și va reuși să îi convingă de acest lucru chiar pe cei care au propulsat-o într-o asemenea poziție? Sper din toată inima că da. Dar nu cred.

Până atunci, pot să presupun că desemnarea pentru portofoliul politicilor regionale s-a făcut în principal pentru că România a fost contributor net al Uniunii? Desigur că pot să presupun asta. Și pot să mă întreb dacă, extrapolând acest lucru prin prisma contribuției nete 2007-2013, ne-a costat minimnum 2 miliarde de Euro (în fapt mai mult, pentru că ar fi trebuit să încasăm mult mai mult decât am contribuit)?. Extrapolez acest lucru: dacă în final, absorbția fondurilor va urca la 10 miliarde de Euro – tot vom pierde 9 miliarde de Euro – sumele neabsorbite și redistribuite celorlalte state, performante, care, nu-i așa, acum ne vor mulțumi, acordându-ne postul de comisar pentru politici regionale. Este părerea mea.

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , ,

3 răspunsuri

  1. oh, invitat la singura televiziune care conteaza ! 😀

  2. Abia ce vă făcuserăți încălzirea 🙂 Serios acum, chiar vi se simte lipsa (eu unul, în mod cert DA) ca om de media și, în primul rând, ca economist. Sper să vă revedem cât mai curând în cadrul unei emisiuni tv ca cea pe care cu mare placere o urmăream (The money show).

  3. Radu, iti statea bine la Money. Imi lipseste closing bell si editorialele tale si ale lui Suciu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: