7 lucruri despre salariul domnului Isărescu. Si despre cum il verificam pe Isarescu .


Saracule! Asta este replica pe care domnul Guvernator Isarescu spera sa o obtina prin ,,dezvaluirea” facuta astazi, a salariului lunar, pe care l-ar castiga ca si Guvernator al BNR. Ca de fiecare data cand incearca sa fie simpatic, domnului Guvernator nu ii iese.

La fel ca si cu politica monetara, raspunsurile domnului Isarescu la intrebarile de interes public, au ceea ce se numeste ,,un lag” 0 o întârzierere. Cu o întârziere de doi ani și jumătate, dupa o declaratie a mea, din luna februarie 2014, pe care am făcut-o în calitate de purtător de cuvânt al ASF și anume că salariile conducerii ASF sunt sub cele ale conducerii BNR, domnul Isărescu vine astăzi cu o a doua parte a răspunsului, și zice că câștigă 13.601 Euro lunar. Probabil că domnul Isărescu, disperat de faptul că și-a pierdut aura de guru, profet și Maica Tereza a politicii monetare în fața publicului după ce și-a etalat caracterul și cunoștințele în cazul legii dării în plată și a mârâit la Parlamentul care l-a pus de prea multe ori în funcție a ales luna cu cele mai mici venituri ale sale din ultimii 3 ani, pentru a le face publice, și a se da popular.

Chiar și așa, există o discrepanță foarte mare între răspunsul pe care l-a mandatat pe domnul Vasilescu atunci, în februarie 2014, să îl transmită, pentru a pune capac presiunii pe transparență generată de transmiterea încă din luna mai 2013, de către ASF (prin purtătorul de cuvânt:)  ) a salariilor conducerii ASF și ceea ce ne spune domnul Isărescu acum. Să analizăm.

În februarie 2014, domnul Isărescu l-a mandatat pe domnul Vasilescu să spună așa: ,,Salariul Guvernatorului BNR este de aproximativ 10.000 de Euro pe lună, iar cu indemnizația de la Consiliul de Administrație ajunge la aproape 12.000 de Euro pe lună”. Ce spune domnul Isărescu acum?

,,Pe baza deciziei de ieri ( 3 august 2016) a Consiliului de Administrație privind comunicarea salariilor am decis să prezint salariul net și indemnizația de conducere care revin Guvernatorului. Salariul net este 42.727 lei, echivalentul a 9.495 de Euro, iar indemnizația lunară de Președinte al CA este de 18.476 de lei,adică 4.106 Euro la cursul de 4,5 lei/Euro. În total suma este de 61.203 lei, adică 13.601 Euro”.

Ce aflăm de aici? Că între februarie 2014 când făcea declarațiile domnul Vasilescu și august 2016, venitul salarial al Guvernatorului s-a majorat: de la 12.000 Euro pe lună, la 13.601 Euro pe lună. Cu peste 13%. Eu suspectez, până când BNR va renunța să comunice doar ce îi convine și va face publice, conform legii, veniturile anuale ale tuturor angajaților, și nu ,,conform fișei fiscale”, că ambele cifre sunt neadevărate și mai mici decât realitatea. Dar întrucât deocamdată nu avem altele, să le analizăm pe acestea. Iată și concluziile:

  1. Domnul Guvernator Isărescu, câștigă, anual, 163.212 Euro, corespunzător venitului net lunar declarat de 13.601 Euro pe lună.
  2. Având în vedere că salariul mediu net pe economie în mai 2016 (cel mai recent comunicat) este de 2.062 lei/lună (458 Euro), venitul declarat verbal al domnului Isărescu este de 30 de ori mai mare decât venitul mediu net pe economie.
  3. Indiferent de cât de performant profesional a fost domnul Isărescu între februarie 2014 și august 2016, venitul său lunar a crescut cu 13%, conform referințelor.
  4. Dacă judecăm despre cât de performant a fost prin aprecierea efectelor legii dării în plată – pe care, înainte de aplicare, în demersul său prin care a mârâit la Parlamentul României și reușind să răspundă împreună cu Bogdan Olteanu lobby-ului bancar, domnul Isărescu poate fi caracterizat drept un mediocru funcționar bancar. Legea dării în plată, pe care în urmă cu 4 luni o vedea ,,risc sistemic sever” nu numai că nu s-a dovedit așa (nu sunt zeci de mii de oameni care renunță la case, băncile tocmai anunță că au redus avansurile la creditele ipotecare, infirmând prorocirile pe care ele însele le-au pus în gura unor politruci din BNR – cum că tinerii nu își vor mai lua aproape niciodată case, fiind nevoiți să mai economisească încă 7-8 ani, bla bla bla), nu arată decât un singur lucru: Mugur Isărescu a fost în aceeași barcă cu Bogdan Olteanu și în contradicție cu realitatatea. Prorocirile lor nu s-au adeverit nici de data asta. Deci, dacă ar fi să îl judecăm pe domnul Isărescu după capacitatea de prognoză, așa cum l-am judecat și în 2008, când nu vedea criza (,,România va continua să crească cu 5% pe an încă 10 ani”, ,,nu avem nevoie de FMI”, ,,mai ușor cu criza pe scări”), capacitatea domnului Isărescu de prognoză tinde către zero, sau, din contră, funcționează ca un excelent indicator a ceea ce nu se va înâmpla. Totuși, faptul că persistent este în eroare nu este motiv pentru creșterea salariului, care, nu-i așa, ar trebui să crească în funcție de productivitatea muncii. Iar pe partea de prognoză, productivitatea muncii domnului Isărescu lasă de dorit.
  5. Al cincilea lucru este unul pentru care în fapt, veniturile salariale ale domnului Isărescu ar fi trebuit să fie în 2014 la un minim istoric (după o scădere drastică), iar acum ar trebui să fie undeva la nivelul anului 2010, judecând după evoluția creditelor neperformante în total:

Screen Shot 2016-08-04 at 20.18.40

Concret, în aprilie 2014, stocul de credite neperformante era de peste 22%, iar acum se cifrează undeva la nivelul anului 2010, spre 12%. Performant domnul Isărescu, nu-i așa? Doar că performanța sa este relativă: creditele neperformante sunt și acum de cel puțin 4 ori mai mari decât în anul 2008.

6. Al șaselea lucru îl contrazice pe al cincilea: politica laxă și păguboasă a BNR, prin care a permis băncilor comerciale, în loc să aducă capital pentru neperformanța lor înregistrată sub supravegherea domnului Isărescu, să externalizeze credite la prețuri de 5-10% din valoarea lor și să își deghizeze astfel neperformanța portofoliilor din 2016, în performanță, DAR VĂDUVIND ECONOMIA DE ADUCEREA DE CAPITAL, și bugetul de stat de impozitul pe profit aferent profitului externalizat prin credite la 5% din valoare, în alte circumscripții fiscale, arată că în fapt politica asta de a răspunde la cerințele băncilor de a nu își adecva capitalurile, este păguboasă pentru buget. Pentru asta, veniturile salariale ale domnului Isărescu ar fi trebuit să scadă drastic din 2014 până în prezent. Nu s-a întâmplat așa, ci veniturile declarate verbal ale domnului Isărescu, s-au majorat cu 13%.

7. Este important de văzut și următoarea diferență dintre declarațiile din 2014 și 2016: potrivit lor, salariul de bază al guvernatorului a scăzut (de la 10.000 de Euro la 9.465 de Euro) iar indemnizația de conducere s-a dublat (de la 2.000 de Euro la 4.106 Euro). Ceea ce în fapt arată o anumită politică de deghizare a veniturilor salariale.

8. În plus, domnul Isărescu nu menționează dacă în indemnizația de conducere a inclus și indemnizația pentru fiecare ședință de comitet de politică monetară la care participă (și acolo e șef). Nu mă refer la indemnizația lunară pentru Președinte al Consiliului de Administrație. În plus, domnul Isărescu nu spune și cât încasează anual, ca salariat al BNR, din fondul de participare al angajaților la profitul BNR.

9. În concluzie, domnul Isărescu, atâta timp cât nu își publică declarația de avere, sub semnătură și depusă la ANI, este susceptibil de a minți în privința veniturilor reale. Nu vreau să vă spulber un mit, dar domnul Isărescu mai minte câteodată, și asta cu mult tupeu. A mințit atunci când a spus că nu a luat niciodată vreun credit de la Volksbank și a mințit atunci când, la întrebarea mea, cum își explică faptul că sub supravegherea domniei sale, băncile comerciale au țintit pentru creditele toxice (în franci elvețieni) persoanele cu veniturile cele mai reduse și cu riscurile cele mai mari, zicând că i-am sfătuit eu la Money Channel să se împrumute în franci elvețieni. Încă mai aștept o minimă dovadă din partea domniei sale, prin care să își argumenteze această minciună, dar această dovadă nu va veni. Vreți să îl vedeți pe domnul Isărescu cum minte? Priviți aici:

Am fost întrebat astăzi de Antena 1, dacă e mult sau e puțin venitul declarat verbal al domnului Isărescu, de 13.601 Euro lunar. Scriu aici ceea ce am și răspuns la Antena 1:

Comparativ cu un salariu al unui bancher central din alte state europene, venitul declarat verbal al domnului Isărescu este sub jumătate față de cel al unui unui omolog din bănci europene. Dar și supravegherea domniei sale este sub jumătate, și reglementarea domniei sale este sub jumătate și capacitatea de țintire a inflației este sub jumătate și în general, performanța șefului lui Bogdan Olteanu este sub jumătate, în special prin capacitatea domniei sale de a fi în postura de a cere capital băncilor comerciale, în loc să le permită externalizarea de active (și de profituri) și să le oblige să își reevalueze activele (și să aducă iar capital). Am mai argumentat spunând că este de înțeles (dar de neacceptat) de ce BNR nu vrea să le ceară băncilor comerciale reeavaluarea activelor, și teama lui Mugur Isărescu de a le cere capital. BNR și Mugur Isărescu au o problema mai veche cu reelvauarea activelor. Dacă la Bancorex Isărescu nu a solicitat reevaluarea de active (și a scăzut valoarea pe care statul român ar fi trebuit să o încaseze, în beneficiul celor care au cumpărat-o), în momentul de față nu vrea reevaluarea de active în contextul legii dării în plată, pentru că ar fi în detrimentul celor care au cumpărat sistemul bancar românesc. Aceiași beneficiari, aceiași actori.

La momentul privtizării BCR (care a devenit cea mai mare bancă din România după preluarea Bancorex), ERSTE a cumpărat BCR fără reevaluare de active. Reevaluarea de active preluate de la Bancorex ar fi condus la o valoare a băncii MULT MAI MARE, iar prețul pentru BCR ar fi trebuit să fie MULT MAI MARE. Nefăcându-se reevaluare de active, prețul plătit de ERSTE a părut mare, dar în fapt, el a fost MULT MAI MIC raportat la valoarea băncii. La momentul redeschiderii dosarului BANCOREX, unul din punctele esențiale pe care procurorii vor trebui să îl elucideze, este de ce BNR (și reprezentanții săi în Comisia de Privatizare) NU AU SOLICITAT IMPERIOS REEVALUAREA ACTIVELOR. Merită menționat că în Comisia de Privatizare a BCR se afla atunci și deputatul Bogdan Olteanu, care, ulterior, a ajuns viceguvernator BNR și acum este cel care face politica monetara a Bancii Centrale.

Răspunsul reprezentanților fostului AVAS, cei care au fost proprietarii BCR, privind reevaluarea de active, ESTE GENIAL, în vedeți mai jos, și poate reprezenta doar unul dintre punctele de plecare în redeschiderea dosarului BANCOREX. Priviți VIDEO:

La final, încă două lucruri:

a) Nu am fost niciodată împotriva salariilor mari. Un salariu nu este mare sau mic per se ci este mare sau mic în raport cu performanța. Judecând după acest criteriu, un guvernator care nu a văzut criza, care nu a văzut că Bancorex este devalizată sub ochii lui prin puciul din 1997, când o AGA ilegală Bancorex a numit o conducere ilegală (martie 1997), care a reprezentat startul devalizării băncii și pierderea a peste 8 miliarde de Euro, inclusiv prin vânzarea BCR (care a absorbit Bancorex) fără reevaluare de active, sub ochii guvernatorului Isărescu și șefului SRI Virgil Măgureanu, pentru un astfel de guvernator un venit de 13.601 Euro lunar declarat chiar și verbal, este prea mare. Pentru un guvernator care se pune în postura să dea telefoane pentru Virgil Măgureanu (aștept încă dezmințirea fermă), acest venit este prea mare. Am mai spus-o și o repet: în ultimii 26 de ani, cam tot ceea ce i s-a părut nepotrivit domnului Isărescu, ar fi fost cam potrivit pentru economia națională. Ar fi fost potrivit ca Petromidia să nu fie privatizată fraudulos, ar fi fost potrivit ca BNR, după puciul de la Bancorex din 14 martie 1997, în care o adunare generală a acționarilor dovedită ilegală de justiție, a numit ilegal un nou președinte Bancorex, ar fi fost potrivit ca domnul Isărescu să acționeze conform mandatului care i-a fost încredințat  și să oprească furtul asociat realmente cu un risc sistemic pentru economia națională, furt de la Bancorex care tocmai începuse. Ar fi fost potrivit ca BNR să vegheze la limitarea creditului către persoanele vulnerabile, ar fi fost potrivit ca BNR să nu lase cursul să se aprecieze fantastic pentru ca după aceea să urmeze o depreciere fantastică. Ar fi fost potrivit ca în politica sa de dobânzi, intervențiile BNR să nu ducă, în criză, ratele de dobândă la peste 20% și să contribuie decisiv la triplarea datoriei publice. Ar fi fost potrivit ca domnul Isărescu să fi văzut criza și nu să ne spună în 2008 că: ,,România crește economic cu 5% pe an de 10 ani și va crește și în următorii 10 ani cu 5%”. Ar fi fost potrivit să nu fi ținut isonul guvernelor cu politici economice proaste doar pentru a mai prinde un mandat la șefia BNR și să fi acționat, prin politici monetare eficiente, pentru sancționarea celorlalte politici economice proaste. Ar fi fost potrivit ca BNR să reușească încadrarea în ținta de inflație în fiecare an și nu să rateze în 80% dintre cazuri. Ar fi fost potrivit ca BNR, în plină bulă imobiliară, să nu relaxeze condițiile de creditare și să pună gaz peste foc, făcând sigur drumul economiei către o criză de balanță de plăți. Ar fi fost potrivit ca Isărescu să sesizeze Parchetului cazuri gen Udrea sau Truică și nu să întorcă privirea în altă parte. Ar fi fost potrivit ca domnul Isărescu să nu dea telefoane pentru familia Măgureanu ci să dea pe mâna Parchetului pe cei care sunt dispuși să rezolve credite pe telefoane. Ar fi fost potrivit ca domnul Isărescu să nu asmută DNA-ul pe Parlament în cazul legii dării în plată (și să mârâie la cei care l-au ținut atâta timp în funcție) ci să sesizeze DNA-ul pentru externalizările de credite la prețuri mizerabile (în dauna bugetului de stat). Și multe altele ar fi fost potrivite și atunci și cei 13.601 Euro ar fi fost potriviți. Cum lucrurile nu s-au înâmplat așa, am motive să cred că cei 13.601 Euro sunt cam nepotriviți.

b) Vom avea posibilitatea foarte curând să verificăm dacă domnul Guvernator a mințit astăzi în privința veniturilor reale, sau nu. Pentru că, după ce a demisionat, domnul Bogdan Olteanu trebuie să își depună declarația de avere la final de mandat. Și, dacă BNR nu a fost transparentă doar pentru 10 minute și așa cum a vrut ea, va publica declarația de avere la final de mandat, fără să blureze veniturile. Așa cum ar trebui să publice, chiar astăzi, toate declarațiile de avere ale guvernatorului BNR, începând cu 2007 și până în prezent, fără să blureze veniturile. Dar nu o va face. Poate o va face măcar în cazul lui Bogdan Olteanu, pentru că, atunci s-ar crea un precedent. Iar dacă investigația procurorilor DIICOT, care spune că ,,instutiile implicate in procesul de privatizare al Societatii Comerciale Petromidia – S.A. Constanta, respectiv Guvernul Romaniei si Fondul Proprietatii Statului, in loc sa actioneze in interesul statului roman, in conformitate cu obligatiile constitutionale si legale, au actionat exclusiv in interesul lui Patriciu Dan Costache, astfel incat dupa ce acesta a esuat in anul 1997 in incercarea de ‘a intra in stapanirea’ acestei societati comerciale, sa reuseasca in final sa o achizitioneze la un pret de nimic, fiindu-i facuta cadou, atat rafinaria cat si fondul de comert al acesteia”, acuza procurorii. Iar dacă din dosarul DIICOT din care rezultă că „reprezentantii clasei politice aflati la putere in anii 1999 -2000 au servit  interesele economice si infractionale al caror exponent a fost Patriciu Dan Costache”, va merge riguros până la capăt s-ar putea să vedem dacă domnul Isărescu minte sau nu, din propria declarație de avere, la final de mandat în timp ce domnia sa meditează cam așa:

,,Tresărind scânteie lacul

Și se leagănă sub soare,

Eu, privindu-l din pădure,

Las aleanul să mă fure

Și ascult de la răcoare,

Pitpalacul”.

P.S. Apropos de Bogdan Olteanu, demisia lui în scandalul milionului de Euro șpagă, i-a dat un imbold de transparență domnului Isărescu, astfel încât a decis astăzi ca de acum încolo, fără Bogdan Olteanu în Comitetul de Politică Monetară ,,să facă publice minutele ședințelor de politică monetară ale Consiliului și veniturile realizate de membrii CA al BNR.” Adică să vedem și cum a votat fiecare membru din Comitet. Spun că demisia lui Bogdan Olteanu a generat această ,,transparență”, pentru că, dacă BNR o făcea anterior, chiar și orice observator de la Frankfurt ar fi putut să observe ceea ce, surse concurente mi-au confirmat, și anume că domnul Mugur Isărescu, înainte de își exprima votul de politică monetară, vroia să vadă cum votează Bogdan Olteanu, pentru a nu vota diferit.

 

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: