Cum rămâne cu ,,impactul revizuirii S&P pentru omul de rand nu va fi masurabil”?


Incep cu aceasta concluzie: revizuirea perspectivei de catre S&P a fost declansata si mai ales determinata de actualul guvern al Romaniei si de propriile sale politici prin care se manifesta astfel: sovaielnic, nedecisiv, haotic. Mai mult, într-un mod lipsit de onestitate și de orice logică, Președintele României minte populația asupra impactului deciziei Standard & Poors, deja vizibil. Impactul se vede și se măsoară deja în dobânzile interne, la maximul ultimelor 5 luni.

,,Pentru omul de rând, impactul revizuirii S&P nu va fi măsurabil”. Iohannis când dă testul PISA?

Impactul a fost măsurabil chiar de ieri, prima zi după reducerea perspectivei, când dobânzile din piața monetară s-au majorat la 3,09%, cu 0,1 puncte procentuale în 10 zile, ceea ce a condus la o majorare dobânzilor cu aproape 3,5%.

Astăzi, rata de dobândă ROBOR la trei luni s-a majorat până la 3,11%, cel mai ridicat nivel din 19 iulie 2019 și până în prezent și va continua să se majoreze. Avem deja o scumpire a dobânzilor de 4% față de nivelul din urmă cu 2 săptămâni, respectiv 0,12 puncte procentuale):

Minimul perioadei (19 iulie 2019 – 13 decembrie 2019) respectiv 2,96% pe an a fost atins în 7 noiembrie 2019. De atunci, dobânzile s-au majorat cu 5% (respectiv cu 0,15 puncte procentuale. Deci împrumuturile au devenit mai scumpe cu 5% de la investirea noului guvern.

Atenție la 7 noiembrie 2019: este momentul în care Klaus Iohannis, aflat în companie electorală, și nu ministrul său de finanțe (învestit deja de 3 zile) a anunțat datele operative al bugetului pe primele 10 luni ale anului, cu valoare de breaking news: 

Breaking news! Iohannis tocmai a anunțat datele operative! 2,9% – deficit bugetar la 10 luni.

Pieța monetară a reacționat imediat și a inversat tendința de reducere a dobânzilor manifestată începând cu 25 septembrie 2019.

Graficul arată că declarațiile succesive, șovăielnice, ale ministrului finanțelor în privința deficitului bugetar, care la fiecare declarație publică mai adăuga la deficit, au avut același efect al accelerării scumpirii dobânzilor. Simultan cu deprecierea leului, inclusiv prin contractarea de împrumuturi în valută. Declarațiile au conținut, crescendo, de la majorarea deficitului bugetar la 4-4,1% estimat în proximitatea declarațiilor lui Iohannis, până la 4,4% prin rectificarea bugetară. Așa cum am spus încă de atunci, actualul guvern și-a creat PROPRIUl deficit bugetar, suplimentar, de 0,3% din PIB, în numai 3 zile. Anunțarea acestui deficit bugetar suplimentar și propriu a reamplificat tendința de majorare a dobânzilor:

Era în opțiunea ACTUALULUI GUVERN să țină deficitul sub nivelul de 4% (în raport de estimarea inițială de 4-4,1%). Dar a ales să facă cheltuieli în plus. Ar fi însemnat să cheltuie mai puțin cu un miliard de lei în 2019. Dar actualul guvern a ales nu să limiteze cheltuiala cu un miliard ci să majoreze cheltuielile, pe propriile decizii, cu peste un miliard de Euro (5 miliarde de lei), corespunzătoare deficitului suplimentar de la 4% la 4,5%.

Nivelul de 4%, care putea fi apărat, nu contează în raport cu măsurile Comisiei Europene (ei se uită la 3%). Însă nivelul de 4% este important pentru agenții de rating, gen S&P, în raport cu estimările de consolidare pentru 2020.

Mi-a semnalat foarte corect, pe blog, un cititor (mulțumesc), comentariile S&P din perioada crizei guvernamentale. Și e important să priviți cronologia.

În 15 octombrie 2019, analistul S&P declara pentru Reuters: ,,Scenariul nostru macroeconomic de bază deja capturează aceste riscuri (amânarea măsurilor de consolidare fiscală până după alegerile parlamentare din 2020) și nu ne așteptăm la efecte imediate în ceea ce privește ratingul suveran pe termen lung, care are și perspectivă stabilă”.

Decizia de reducere a perspectivei ratingului așadar nu era în cărți în 15 octombrie 2019, așa cum nue era în cărți nici în 30 august 2019, când S&P a confirmat atât ratingul, cât și perspectiva STABILĂ (detalii aici și aici)

Scria S&P în 30 august 2019:

,,Deficitele bugetar și extern vor rămâne substanțiale în anii următori. Oricum, nu previzionăm că deficitul bugetar va depși 3,4% în 2020”, spunea S&P în deciza de menținere a ratingului și a perspectivei stabile.

În 10 decembrie 2019 (detalii aici și aici) S&P pare să își contrazică declarațiile din 15 octombrie 2019 și evaluarea din 30 octombrie 2019, luând o decizie CORECTĂ (decizia de reducere a perspectivei de rating), subliniez CORECTĂ, dar din motive diferite decât cele invocate în comunicarea din 10 decembrie 2019, așa cum am detaliat aici: 

,,Pentru omul de rând, impactul revizuirii S&P nu va fi măsurabil”. Iohannis când dă testul PISA?

Motivarea deciziei este însă una politică și am motive să cred că ea a fost indusă de către NOUA Adminitrație, atâtat timp cât în mod categoric, reducerea perspectivei a fost determinată de măsurile noii administrații, nu de cele ale precedentei. Zice S&P:

  • deviațiile de cheltuieli ale precedentului guvern au forțat actualul ,,leadership” să revizuiască în sus țintele de deficit bugetar pentru 2019 și 2020, față de o încetinire a economiei.
  • majorările planificate de salarii și pensii vor contribui la lărgirea deficitului de cont curent în 2020, deja substanțial (??????)
  • Ne revizuim, prin urmare, perspectiva de la ,,stabil” la ,,negativ”

Atenție, este foarte important pentru că deși decizia S&P este corectă dar  pentru motivul real că economia este gestionată din ce în ce mai haotic de noua administrație, argumentele invocate public și necontestate de actuala adminstrație, sunt în sarcina ACTUALEI ADMINISTRAȚII.

  1. Începând cu data de 4 noiembrie 2019, precedentul guvern nu mai putea face nicio deviație de cheltuieli, pentru că nu mai exista. Mai mult, încă din 11 octombrie 2019 (data la care a trecut moțiunea de cenzură și guvernul a devenit interimar), noul guvern nu mai putea face deviații de cheltuieli ci să se mențină în plafoanele existente. Or, deviațiile de cheltuieli sunt incluse în declarațiile din 15 octombrie 2019.
  2. Evident că este o prostie în a sublinia ca efect al majorării salariilor și pensiilor (program electoral al lui Klaus Iohannis și al noului guvern, preluat de la vechiul guvern) efectul asupra deficitului de cont curent, când în primul rând, efectul va fi asupra deficitului bugetar, adică majorarea deficitului bugetar, măsură asumată de actualul guvern pentru 2020. Mai arăt că Iohannis a promulgat, majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, măsură susținută atunci atât de putere cât și de opoziție. Subliniez însă că despre această majorare din 2019, și S&P știa și nu avea nimic împotrivă neafectând perspectiva. Deci vorbim în fapt despre majorările promise de Iohannis și de noua administrație, ei fiind cei care au ales să depășească substanțial deficitul. La fel ca în 2016 când, sub puterea tehnocrată, România a derapat din noua guvernanță fiscală europeană.
  3. Precedentul guvern, da, a ,,vopsit” deficitul real (ținta de sub 3%), știind că va fi peste această cifră, ceea ce și S&P știa, evaluând datele.
  4. Cu cât peste 3%? Deși nu putea evita decât prin falsuri grosolane sau afectări puternice ale fluxului economiei, constatarea depășirii deficitului de 3%, și vechiul guvern, și noul guvern au avut în față o sarcină reală: cu cât depășesc deficitul de 3% (și nu dacă îl depășesc sau nu. Actualul guvern A ALES să îl depșească mult mai mult.
  5. Primele estimări ale noii administrații au fost că deficitul va ajunge la 4-4,1%. Subliniez, era în puterea părții să îl țină la 4% (reducând ,,deviațiile” potențiale – cheltuieli promise) cu doar un miliard de lei.
  6. Actuala administrația a preferat nu să țină deficitul în frâu ci să îl majoreze cu 5 miliarde de lei (un miliard de Euro), până la 4,5%. Această depășire este politica noii administrații nu a celei precedente.
  7. Dacă actualul guvern se străduia să mențină deficitul bugetar sub 4% anul acesta (în loc de 4,5%), avea argumentele de consolidare bugetară nu până la un deficit de 3,6% (reducere de 0,9 pp) cât a programat. Putea foarte bine să construiască bugetul (prin limitarea cheltuielilor în 2019 la 4%), pe un deficit de 3,4%, în linie cu estimările S&P și să păstreze perspectiva de rating. Dar a ales, deliberat, să îl construiască pe un deficit de 3,6% și să ofere argumente S&P pentru reducerea perspectivei și a ne pune pe buza gropii de ,,junk”.

Această programare bugetară și această execuție bugetară, alături de politicile noului guvern au determinat în realitate S&P să reducă perspectiva de rating.

Guvernul României nu a contestat decizia S&P, ba mai mult, pare să o fi alimentat. să o fi sugerat, să o fi dorit și să se simtă, într-un mod foarte iresponsabil, foarte confortabil cu ea. Ba mai mult, din cele arătate în această analiză pare că guvernul actual al României a făcut TOT posibilul ca România să fie retrogradată în 10 decembrie 2019 la nivel de perspectivă de risc pe buza junk-ului și să fi dat toate motivele reale S&P pentru a scumpi finanțarea pentru România.

Folosirea finanțelor publice  și scumpirea finanțării pentru toți românii în acest mod apare astfel ca un instrument ticălos și nenecesar folosit în lupta politică, dar decontat atât prin creșterea datoriei publice mai mult decât ar fi necesar dar mai ales  a costurilor de finanțare pentru toți românii. Ceea ce este deja măsurabil prin majorarea ROBOR (așa cum am descris în articol). Iar ceea ce nu a spus S&P, dar vă spun eu, este că, Orban se pregătește pentru o treia rectificare bugetară în 2019, ba chiar și pentru a patra, la mai puțin de 2 săptămâni de la precedenta. Iar a greșit programarea bugetară.

Un guvern care nu poate prognoza de la o săptămâna la alta, ba chiar de la o zi la alta, ce se întâmplă peste o lună (tocmai face a treia rectificare), poate fi un guvern credibil pentru investitori atunci când face strategii bugetare până în 2022? Evident că nu. Un guvern care determină, conștient, reducerea perspectivei de rating, poate fi credibil? Dar asta nu vă spune S&P. La fel cum S&P nu vă spune nici că, dacă politicile bugetare ale noului guvern vor continua la fel de haotic și în sens contrar bunului simț economic, deficitul bugetar în 2020 va ajunge nu la 3,6% ci la 7%. Și S&P deasemenea nu vă spune, dar tocmai v-am demonstrat eu și anume că actuala administrație este cea care a determinat înrăutățirea perspetivei de rating, până la NEGATIV. Iar de aici până la pierdere crucialului investment grade mai este un singur pas. Cu asemenea politici riscă să se materializeze. Iar dacă se materializează, pregătiți-vă pentru DUBLAREA DOBÂNZILOR.



Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: