Pretul benzinei: ce spune ANAF, ce spun companiile, ce spun eu


Nu în fiecare zi ai parte de o asemenea ştire – cum că fiscul unei ţări, la ordin guvernamental, găseşte faptul că preţurile carburanţilor ar fi fost umflate artificial. Asta după ce primul ministru a mai dat ordine Consiliului Concurenţei, mânat probabil de aceleaşi impulsuri populiste.

Simplu spus, acuzaţia ANAF sună aşa: pentru că veniturile companiilor petroliere au crescut în anul 2010 într-o măsură mai mare decâ cheltuielile, companiile au înregistrat profituri mai mari şi prin urmare au făcut asta pentru că au majorat nejustificat preţurile.

La prima vedere, acuzaţia ANAF pare o tâmpenie. La a doua vedere, la fel. Spun asta deşi nu am niciun fel de dubiu că în România companiile petroliere se înţeleg tacit la preţ, în detrimentul consumatorului, fapt sancţionabil cu până la 10% din cifrele de afaceri. Voi detalia pe ce se bazează părerea mea.

Doar că într-un stat civilzat, guvernul nu asmute fiscul pe companii. Aşa cum într-un stat civilizat, guvernul nu naţionalizează profiturile unei companii (ROMGAZ) sau salariile proprilor angajaţi, prin amânarea la plată a drepturilor câştigate în instanţă, eşalonat, câte o treime, în 2012, 2013 şi 2014. Cele 3 exemple de mai sus ne demonstrează că România este condusă de oameni care nu au nimic de-a face cu civilizaţia şi bunul simţ economic. Iar un astfel de comportament se va răzbuna rapid. În viitorul nu foarte îndepărtat, o porţie tot mai mare din profitul impozabil al OMV, obţinut în urma exploatării resurselor naturale ale României, încredinţate direct pentru un preţ derizoriu, va fi transferată prin modalităţi mult mai sofisticate decât este capabil fiscul român să înţeleagă, în exterior.

Ţineţi minte ameninţările verii 2009, reluate în 2010 de aceşti decidenţi care ne conduc? Mă refer la supra-impozitarea profiturilor băncilor comerciale. Rezultatul? Diminuarea dramatică a profitului impozabil al băncilor în anul 2009 şi pierdere netă a sistemului bancar în 2010. Sunteţi gata să pariaţi că întreaga pierdere a venit exclusiv în urma deteriorării portofoliilor? Eu aş adăuga faptul că o porţie mare de profit bancar a fos externalizată prin instrumente sofisticate în locaţii fiscale mai prietenoase decât România. Ţara noastră a rămas cu două lucruri în urma acestor ameninţări semidocte: primul, ameninţarea populistă în sine, iar al doilea, cu pierdere de impozitat. Trăgând linie, economic, rezultatul este pierdere.

La fel se va întâmpla şi în cazul de faţă. Dincolo de absurdul situaţiei în care fiscul românesc găseşte suspiciuni de neregulă abia când este asmuţit de primul ministru, şi nu pe parcursul întregului an 2010 (când ar fi trebuit să fie cu ochii zi de zi pe operaţiunile considerate păgubitoare şi când dealtfel a şi controlat compania Petrom), rămân faptele. Scumpirile.

În cazul Petrom, compania argumentează o majorare de 24% a preţului litrului de motorină, de la 3,78 lei/litru în ianuarie 2010 până la 4,7 lei pe litru în decembrie 2010. Scumpirea este motivată de Petrom în felul următor:

a) 8 puncte procentuale reprezintă impactul majorării fiscalităţii (cu efect maxim în urma majorării TVA de la 19% la 24%, transmisă integral în preţ consumatorilor)

b) 16 puncte procentuale reprezintă impactul cotaţiilor internaţionale la motorină şi deprecierea leului faţă de dolar. Total, 24 de puncte procentuale

În cazul benzinei Petrom, scumpirea a fost de circa 20%, de la 4,02 lei/litru în ianuarie 2010 până la 4,82 de lei pe litru în decembrie 2010. Scumpirea este motivată de Petrom în felul următor:

a) 8 puncte procentuale reprezintă impactul taxelor (majorarea TVA + accize)

b) 12 puncte procentuale reprezintă impactul cotaţiilor internaţionale la benziă şi deprecierea leului faţă de dolar

Acum, să vedem cât reprezintă ponderea taxelor în preţul carburanţilor din România. Potrivit Eurostat, ponderea taxelor în litrul de benzină este de circa 50% din preţ, iar ponderea lor în preţul litrului de motorină este de 46%. În România. Pe de altă parte, media Uniunii Europene este de 55% taxe în litrul de benzină şi de 49% taxe în litrul de motorină. Ponderile sunt calculate pe baza statisticilor Eurostat care au în vedere preţurile din 17 ianuarie 2011.

Asta ne arată că în cazul litrului de benzină, porţia de cost+profit a companiilor este mai mare decât porţia de taxe a statului faţă de media Uniunii Europene, şi la fel în cazul litrului de motorină (46% faţă de 49%). Este bine? Este rău? Nu ştiu, dar ştiu că este diferit faţă de media Uniunii Europene şi că mi se pare anormal ca într-un stat cu rezerve de petrol(fără necesar de import ca în alte state), redevenţa aferentă resurselor naturale să fie insuficient exploatată.

Pentru cei care spun că ponderea taxelor in litru de carburant a scazut de la 52% la 50%, le transmit sincer şi categoric faptul că nu dau doi bani pe părerea lor. Pentru că, 52% din 4,02 lei/litru la începutul anului însemna 2,09 lei, iar 50% din preţul de 4,82 lei la finalul anului, însemna 2,41 lei. Oricum ar da-o, ministerul de finanţe a încasat cu 32 de bani în plus pentru fiecare litru de benzină la finalul anului decât la început. Punct.

Putem vorbi despre un profit imoral? Pornim de la cazul Petrom. Din punctul meu de vedere, categoric da. Dânşii plătesc încă redevenţe la un preţ de referinţă al barilului de petrol stabilit în 2004 la nivelul de 22 de dolari pe baril pentru următorii 10 ani. Vreau să remarc faptul că inclusiv în momentul privatizării, aceasă referinţă rămăsese mult în urmă, iar din 23 iulie 2004(data privatizării Petrom) până acum, preţul a balansat între un minimum de 33 de dolari pe baril şi 147 de dolari pe baril, iar acum este în jur de 87 de dolari pe baril. Dar atenţie, din iulie 2008 preţul a coborât în anul 2009 de la 147 de dolari pe baril până la 33 de dolari pe baril, după care a urcat spre 90 de dolari.

Redevenţa este infimă iar partea pe care OMV şi-o însuşeşte în urma acestei redevenţe este prea mare, din punctul meu de vedere. De altlfe, inclusiv media ponderii taxelor în preţul litrului de carburant arată că mai este loc pentru majorarea taxării şi reducerea porţiei rămasă la producător sau distribuitor. Asta poate fi reaşezată prin fiscalitate, renegociere de redevenţe, dar realitatea a arătat că domnul Băsescu şi diverşii săi miniştri şi premieri nu au fost în stare decât de gargară din 2005 şi până acum.

Periodic, problema profiturilor companiilor petroliere reapare. Realitatea ne arată că e vorba doar de sloganuri şi în nici un fel vreo dorinţă de captare a unei părţi mai mari, aferentă resurselor naţionale, cu destinaţie reîntoarcere în investiţii. În plus, cazuri gen Alro şi Hidroelectrica întăresc această concluzie: în fapt, este vorba doar de gargară: important este cine împarte şi nu cum împarte. Lupta nu este pentru a împărţi mai bine, ci pentru a ciuguli mai multe firimituri.

O atitutudine gen ANAF sau ordinele date consiliului concurenţei arată în fapt doar dorinţa politicienilor la putere de a ciuguli mai mult, îmbrăcând totul într-un populism ieftin.

Spuneam că nu am dubii că în România preţurile sunt distorsionate de cvasi-monopolul Petrom. Petrom are acces la resurse, dă tonul preţului, iar celelalte companii sar şi ele cu preţuri în aceeaşi direcţie. Este simularea unei economii de piaţă în care cererea şi oferta ar dicta.

Faptul că în România nu dictează cererea şi ofertă ci poziţia dominantă este demonstrat şi de majorarea preţului carburanţilor între 20 şi 24% într-un singur an, fără războaie mondiale şi cu o putere de cumpărare a populaţiei decimată. Anul 2010 a consemnat practic trimestrele 7-10 din cele 10 de când recesiunea a început. Cu o putere de cumpărare în cădere, o astfel de scumpire îmi demonstrază că, având vânzări mai mici de carburanţi, companiile petroliere au compensat prin transmiterea integrală spre consumator a majorărilor de preţ.

Şi aici este cheia: au acţionat la fel companiile petroliere atunci când preţul barilului de petrol s-a prăbuşit, dinspre 147 de dolari pe baril, spre 33 de dolari pe baril? Categoric nu. Ieftinirile de atunci au fost simbolice faţă de scumpirile prezentului. Distorsiunile majore de preţ s-au produs, în opinia mea, între iulie 2008 şi decembrie 2009. Perioadă peste care Consiliul Concurenţei, în opinia mea, trece prea uşor.

Pe de altă parte, ANAF susţine că anul trecut, un control la Petrom a condus la încasări suplimentare de 55 de milioane de EURO, urmare a faptului că Petrom ar fi înregistrat cheltuieli deductibile pe care ar fi trebuit să nu le „ferească” de impozit. La o cotă a impozitului pe profit de 16%, calculul matematic arată că vorbim despre o sumă „pitită”de impozitare de peste 340 de milioane de EURO. Şi, atunci mă întreb, cum îţi permiţi tu fiscule, pentru o companie care optimizează fiscal o asemenea sumă, să laşi garda jos? Sau, mai mult, dacă tot ai fost în control anul trecut, cum nu ai observat tu, fiscule, încă de atunci, modul în care compania ar fi majorat nejustificat, preţurile carburanţilor? Ori ai fost incompetent acum, ori atunci, ori, acţionezi la comandă politică.

Pentru că, în fapt, asta este senzaţia mea: din ce în ce mai multe instituţii acţionează la comandă politică, iar în cele din urmă, căutarea infracţiunilor acolo unde nu sunt, nu conduce decât la spălarea de păcate a celor care, pe bună dreptate din perspectiva lor, acţionează în scopul maximizării profitului. Pentru că, de cealaltă parte, a maximizării pierderilor, se află o ţară condusă de analfabeţi economici.

Închei prin a spune că nu am dubii legate de formarea nepotrivită a preţurilor carburanţilor din România (deşi avem al doilea cel mai ieftin litru de carburant din Uniunea Europeană, însă situaţia este diferită, România fiind ţară posesoare de resurse de petrol şi gaze). Dar maniera în care se încearcă demonstrarea acestui lucru nu indică decât superficialitate, cu finalitate o ascundere şi mai sofisiticată a profiturilor. De altfel, dacă doriţi, la profituri nejustificate a contribuit inclusic guvernul desemnat de domnul Băsescu şi miniştrii desemnaţi de dânşii. Şi în cazul Petrom, cota de impozit a fost redusă de la 25% la 16%, de la 1 ianuarie 2005, deşi Petrom beneficia de o lege specială prin care plăteşte încă redevenţe de mizerie pentru extracţia de petrol şi gaze. Dar o economie unde se încearcă obţinerea de avantaje minore, prin asmuţirea fiscului, nu este o economie convergentă către Uniunea Europeană. Este mai degrabă convergentă către Ghana şi Gabon.

Cum comenteză companiile petroliere acuzaţiile ANAF? Foarte simplu. Nu comentează. Nici nu e de comentat o astfle de atitudine. Aveţi aici comunicatul companiei Petrom în urma acuzatiilor ANAF.

P.S. Apropos, cum rămâne cu executarea creanţei Rompetrol? Cu executarea silită pentru că noii proprietari nu au plătit 600 de milioane de EURO la scadenţă? Şi acolo, o altă frecţie la picior de lemn. Rezultatul? Efectiv nimic. Doar adâncirea pierderii. Şi asta se întâmplă strict din cauza analfabetismului economic al acestor decidenţi care ne conduc.

Reclame


Categorii:Editoriale, Macro

Etichete:, , , , , , , , ,

9 răspunsuri

  1. Gheorghe Oprescu marioneta spagara PDL a fost presedinte la CC in 2008-2009.Cand Croitoru a fost desemnat pentru functia de premier chiar se consultase cu acest individ pentru formarea guvernului.Sa nu ne ascundem ! Consiliul concurentei e o mana de incompetenti pusi de PDL si cumparati de multinationale .Luati de la Basescu prostilor!

  2. Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem la modul serios, nu in gluma, este cat de rau ne-ar putea afecta, ca tara, anularea privatizarii Petrom? (ma rog, nu ma refer la partea de distributie, care practic nu conteaza in contextul discutiei de fata).
    Dupa mine aia a fost cea mai mare frauda savarsita din 1989 incoace si, sincer, nu inghit ideea ca a reprezentat pretul aderarii la Uniunea Europeana.

  3. Jumatate din pretul unui litru de benzina ajunge la stat. E ca si cum ai avea un Boc mic-mic-mic in rezervor, iti fura jumatate din benzina si iti rade in fata. 😛 Revenind, atitudinea ANAF mi se pare incredibila, daca o institutie a statului are impresia ca preturile intr-o companie de talia Petrom se stabilesc dupa cum se trezeste de dimineata cineva… e trist.

  4. domnilor , poporul roman isi poarta asa bine de grija ca daca petromul ramanea la statul roman era capusat din toate partile , iar noi , poporul de rand , ramaneam cu mai putin decat ne da OMV-ul , ce naiba , patriotismul in romania = zero barat , nu v-ati dat seama pana acum !!!

  5. Dle Soviani vorbiti cu prea mare deferenta despre tarile civilizate dar nu prea pare sa aveti idee cu adevarat despre ce se intampla pe acolo.
    Ar fi interesant cat de repede ati deveni un Ionut Popescu in cazul in care ati ajunge intr-o functie publica.
    Cred ca mai putina demagogie si mai multa informare din multiple surse nu v-ar strica.
    Va strica demagogia si in situatiile can sunteti partas de talk-show cu demagogi si le acceptati tacit fara cea mai mica reactie.
    In calitate de om de presa cred ca e important sa va pastrati integritatea si sa analizati la rece ceea ce se intampla si mai ales in cunostiinta de cauza. Altfel va crede lumea un tip cu carnet de partid (rosu) – ceea ce nu poate fi decat de dispretuit…

  6. D-le Soviani, aveti o problema de exprimare si poate chiar de perceptie. Vorbiti de preturi „majorate nejustificat”. In economia libera, majorarea preturilor nu are nevoie de nicio justificare! (Si nici micsorarea acestora). La fel cum nici dvs., consumator, nu trebuie sa va „justificati” de ce cumparati de la Petrom, de la Lukoil sau Rompetrol. Cumparati de acolo unde credeti ca e mai bine pentru dvs., la fel si orice agent economic practica acele preturi care le considera potrivite pentru obiectivele sale.
    Aprecieri precum „justificat” sau „nejustificat” pot sa aiba loc doar asupra nivelului de taxe inclus in pretul platiti de consumator: accize, TVA, etc. Care este NEJUSTIFICAT de mare.

Trackback-uri

  1. Războiul tuturor cu oricine. Revista presei 24-30 ianuarie | Business Cover

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d blogeri au apreciat asta: