In cautarea ratingului…


Standard & Poor’s a mai tras o palma guvernului Romaniei, atunci cand acesta se astepta mai putin: a mentinut ratingul de tara la categoria ”junk” – adica un sfat adresat investitorilor de genul ”va place riscul? Investiti în România – riscurile interne sunt mari, ceea ce va permite câștiguri mai mari (pe hartie), dar șanse mai reduse să și încasați câștigurile respective”.

De ce o palmă? Pentru că, pe toate canalele, de la Vosganian la Ponta-Băsescu și chiar spre BNR, așteptările erau de îmbunătățire a ratingului și respectiv clasificarea României la o categorie mai puțin riscantă (cu avantajele aferente – apetit mai mare al investitorilor seriosi pentru investitii in Romania, reducere a costului finantarii, etc). Asteptarile erau sustinute de un soi de lobby facut de decidentii farisei ai României, inclusiv prin agentiile de presa (relevanta din acest punct de vedere este o stire aparuta pe agentia de presa Bloomberg), care anuntau în titlu suportul analiștilor pentru îmbunătățirea ratingului, iar în corpul știrii, citind opiniile analiștilor, observam că nu există nici vorbă de astfel de optimism.

Am scris, atunci, în luna aprilie, în revista Money Magazine, un articol care detalia bătaia de campi a autorităților din România în privința îmbunătățirii ratingului. Vă invit să citiți acest articol, după care, revin cu concluzia pentru care S&P a decis să nu îmbunătească ratingul României.

In căutarea ratingului:

Aș fi putut scrie încă o dată, printr-o nouă confirmare, că domnul Ponta este premierul domnului Băsescu și noul Emil Boc (această nouă confirmare fiind dată de propunerea Laurei Kovesi pentru poziția de șef al DNA).

Aș fi putut scrie săptămâna aceasta despre percepția pe care un premier o poate transmite mediului internațional prin ‘‘alba-neagra’’ cu numirile în justiție (prin saltul pe care l-a făcut domnia sa de la ‘‘procurorul Kovesi care îi aleargă pe votanții de la referendum’’ până la a o considera cea mai bună în lupta anti-corupție, deși, ca șef al parchetului general, doamna Kovesi n-a servit nici măcar o zi de anti-corupție).

Aș fi putut scrie despre cum domnul Ponta și-a dorit să se infiltreze în poziția de ministru interimar al justiției pentru a satisface dorințele unui ‘‘mafiot’’ (fiind de notorietate faptul că Laura Codruța Kovesi a fost preferata și susținuta domnului Traian Băsescu pentru poziția de șef al DNA, și, nu-i așa, domnul Ponta îl numea ‘‘mafiot’’ pe domnul Traian Băsescu în campania electorală’). Pentru acuratețe, domnul Ponta îl numea pe domnul Băsescu în campania electorală – ”mafiot”. Acum coabitează cu dânsul.

Aș fi putut scrie despre cum Ponta se metamorfozează în vuvuzeaua domnului Băsescu (exact ceea ce era Emil Boc – mi se pare exemplificator inclusiv importul de discurs al domnului Băsescu – ‘‘eventual să numească procurorii Antena 3’’.

Aș fi putut scrie despre cum domnul Ponta a importat de la domnul Băsescu inclusiv ‘‘mafia personală a lui Adrian Năstase’’ (pe care Băsescu o importase la rândul lui – mă refer la cuibul din jurul lui Gabriel Oprea – vice-premier care nu face nimic în guvernul României).

Aș fi putut scrie despre fraza neterminată a președintelui Băsescu atunci când făcea cu mâna pe facebook și spunea ‘‘Adio PDL…’’. Ceea ce nu spunea atunci Traian Băsescu era ‘’ Bine te-am găsit PSD’’ – un partid mult mai mare, care încă nu pute la nivelul percepției pe măsura PDL, și, nu-i așa, pus la picioare pe modelul de colonizare al Americii de Sud – ‘‘capturarea liderului’’ (Ponta – cazul Kovesi).

Sau aș fi putut scrie despre ceea ce îi leagă definitiv pe domnul Ponta și pe domna Kovesi – suspiciunile de plagiat ale tezelor ‘‘lor’’ de doctorat.

Dar nu scriu despre toate astea întrucât subordonarea domnului Ponta față de ‘‘mafiotul’’ Băsescu este evidentă pentru mine încă din mai anul trecut, iar despre mediocritatea și fanfaronismul domniei sale am scris în multe rânduri de atunci. Scriu însă despre ‘‘ultima fiță’’ în materie de fanfaronism economic și anume cererea României prin diverși romancieri economici, de îmbunătățire a ratingului suveran.

O propoziție a ministrului economiei de acum (ministrul finanțelor din 2008, cel care se lăuda cu dublarea salariilor la bugetari și triplarea pensiilor, în condițiile în care nu vom avea decât ‘’un ușor deficit’’ până în 2017) a ajuns pe agențiile de presă străine. Domnul Varujan susține că ‘‘agențiile de rating ar trebui să îmbunătățească ratingul României’’ (două dintre agențiile de rating mari – Moody’s și Fitch au plasat România la cel mai scăzut nivel ‘‘recomandat pentru investiții’’, în timp ce S&P – agenția de rating cea mai influentă, continuă să plaseze România la categoria ‘‘junk’’ – riscuri mari asociate investiției, și asta încă din 2008, din momentul în care domnul Vosganian și guvernul domniei sale au anunțat majorarea salariilor profesorilor cu 50% în plină criză, și până acum). În ultimii 5 ani, grație politicilor economice aberante de până în 2008, S&P și clienții lor ne-au perceput la categoria ”junk”, cerând randament superior de pe urma economiei românești, din cauza incertitudinilor.

Venită în sprijinul domnului Vosganian, agenția Bloomberg caută analiști care să întărească poziția ministrului ”ratat” al finanțelor (sau mai degrabă al finanțelor ratate), spunând că analiștii economici, de la Londra până la Los Angeles, susțin cererea ministrului Vosganian. Acum, despre Londra a auzit toată lumea ca și centru financiar, despre Los Angeles, mai puțin. Iar declarația ajutorului de analist din Los Angeles reprezintă o părere că România ar merita un rating mai bun. Mergând și la Londra, eu nu văd în declarația economistului Neil Shearing de la Capital Economics vreo susținere pentru îmbunătățirea ratingului, ba din contră: ‘‘principalele bariere în fața unei îmbunătățiri a ratingului sunt: economia slabă, un sistem bancar fragil și incertitudinile politice continue’’, spune analistul.

Vi se pare că îl sprijină pe Vosganian? Ba din contră, fiecare cuvânt al lui ne dă tot atâtea argumente pentru care România nu ar trebui să fie privită mai bine: economia este slabă iar perspectivele sunt de stagnare și pentru 2013 (creștere economică nu poate exista concomitent cu majorarea taxelor, ministrul interimar al justiției se răzgândește de la o zi la alta, trece prin minciună și în final adoptă o procedură de numire a șefului DNA contrară procedurilor europene ceea ce alimentează simultan incertitudinile legate de statul de drept și certitudinile legate de instabilitatea politică,  fiecare 2 lei din 10 împrumutați de sistemul bancar sunt pierderi asanând potențialul de creștere prin credit pentru mulți ani de acum încolo, iar banca națională nu știe decât să împartă 4 milioane la o sută de mii – despre domnul Lazea voi mai scrie în curând).

Desigur, în flancul lui Vosganian ‘‘vine’’ și ‘‘guru’’ al piețelor emergente, Mark Mobius, care, în fapt, nu spune decât un lucru de bun simț: ‘‘exista o șansă bună de îmbunătățire a ratingului dacă reformele promise de guvern se vor face’’. Pentru a vedea dacă Mobius sprijină sau nu ideea de îmbunătățire a ratingului (de care, indiscutabil, s-ar bucura, dar în sprijinul căreia nu ar veni prin a a se compromite), sunt reformele promise făcute? Este România sau nu este în acord cu finanțatorii internaționali? Nu. România a derapat și a cerut o extensie a acordului cu FMI, iar de la 1 aprilie nu mai are acord cu Comisia Europeană. A fost sau nu atinsă ținta de deficit? Categoric nu, iar arieratele reprezintă de fapt datorie ascunsă și deasemenea ratare de ținte. A fost privatizat Oltchim? Dar CFR? Dar managementul privat, este altceva decât o simulare națională? Răspunsurile sunt evidente.

Numai că în loc să caute soluții la aceste probleme, Varujenii caută ratinguri iar Ponții caută… chiar… ce oare caută domnul Ponta? În afară de o dorință arzătoare pe care Băsescu i-a îndeplinit-o, de a deveni noul Emil Boc, ce caută dânsul? Caută prin ceea ce scriu alții și am remarcat cu interes cum dintr-un articol al unui jurnalist de la New York Times a preluat, cu ghilimele, pe propriul blog, următoarea propoziție: ‘‘Premierul Ponta este un om inteligent’’. Yeah, right!

P.S.

Acum, este remarcabilă multitudinea de ghilimele folosită de domnul Ponta în articol (se gândește probabil că, aritmetic, dacă în teza de doctorat a folosit prea prea puține ghilimele și acum prea multe, pe medie, iese bine). Acum, afirmația pe care o citează pe blog, la adresa domniei sale, că ”domnul Ponta este un domn inteligent”, face parte probabil din sloganul blogului domniei sale ”ce știți și ce nu știți despre mine” (la categoria ”ce nu știm” despre dânsul)

Acum, revenind la decizia S&P de săptămâna trecută, argumentele pentru păstrarea României la categoria ”junk” sumarizează ceea ce scriam și eu în articolul din aprilie. S&P spune: ”Ratingurile pentru România sunt limitate/restricționate de PIB-ul mic/cap de locuitor al populației, cum se dezvoltă instituțiile, și vulnerabilitatea la șocuri externe generată de datoria încă înaltă… Performanța economică va fi limitată de capacitatea administrativă slabă, care va limita absorbția fondurilor europene, și de progresul lent în implementarea reformelor structurale. Guvernul este într-un proces de restructurare al companiilor de stat, în special în sectorul energetic și în cel al transporturilor, dar credem că va exista reticență în privința închiderii companiilor generatoare de pierderi sau în vânzarea activelor statului. Ca urmare a acestor factori, nu ne așteptăm ca pe termen mediu, creșterea economică să depășească 3%”.

Sunt tot atâtea motive pentru cei care vor să investească într-o economie care va crește cu 3% pe termen mediu, într-o economie care mimează tot (de la reformă până la management privat și privatizări), să caute să o facă în altă parte. Sau dacă o fac, să ceară și să obțină randamente mult mai ridicate (chiar în dauna economiei în care investesc – pentru că plata de dobânzi mai mari presupune chiar reducerea capacității de dezvoltare)

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri, The Money Show

Etichete:, , , , ,

9 răspunsuri

  1. „din 2008, din momentul în care domnul Vosganian și guvernul domniei sale au anunțat majorarea salariilor profesorilor cu 50% în plină criză, și până acum”

    OXI!!! 😛

    Vosganian a facut multe… poezii, insa poezia majorarii salariilor profesorilor cu 50% ii apartine in exclusivitate lui Basescu. PSD-ul intrase si el repede la interpretarea poeziei lui Basescu.
    De fapt, textele comunistilor lui Geoana si fascistilor lui Basescu din campania electorala din noiembrie 2008 erau deja legate de aplicarea legii majorarii salariilor profesori cu 50%, adoptate de PSD-PDL si promulgate de Traian Basescu pe 24 octombrie 2008.

    Vosganian&Tariceanu… guvernul liberal nu au aplicat… legea. 😀
    Principala tema de campanie a PNL a constat in… imposibilitatea majorarii salariilor. Exact cum ii place jigodie proaste de la cotroceni… un partid din Romania n-a dat spanac la prosti in campania electorala.

    • Liberalii nu au mai aplicat majorarea DUPA ce au votat-o in parlament… Votul in sine a retrogrdat Romania… Nu dorinta de a nu o mai aplica dupa…

      R.S.

      • Intr-adevar sunt cretini… no doubt about it.

        Totusi, propozitia la care am facut referire tot nu e corecta.
        Vosganian si guvernul liberal nu au anuntat nicio majorare.

        Prin „guvernul liberal” inteleg… Tariceanu.

        Pe de alta parte, Adomnitei, ca Ministru al Educatiei si… parlamentar s-a aflat in placuta ipostaza de cretin cu spume, numarandu-se atat printre cei care au votat legea, cat si printre cei care… n-au aplicat-o. 😀
        P.S. Acu’ mi-am amintit tot meniul.

    • Adormitei era in schimb foarte ocupat… Din acest motiv a fost „obligat” sa ajunga la propria nunta cu elicopteru’. Acest Adormitzei e de tipologia Profesoarei-fomiste-senatoare Anghel.

      • @alien
        Presa securisto-pupinbasista si-a atins obiectivele in ceea ce te priveste.
        Adormitei e parte din clanurile iasiului, un mafiot din dream-team-ul lui fenechiu. De aici si pana la „tipologia” despre care vorbesti sunt cativa ani lumina.

        Revelatia e ca acest cretin a fost urmat de cretinul Funeriu, de cretinul Baba, de cretinul Pricopie si de cretinul Costoiu la conducerea unui minister esential pentru… viitorul (compromis al) Romaniei. 😛

    • @aristotelcostel
      Doar n-oi fi fan senatoarea Anghel?

      Orice pom a fost mai intai samanta; da, o „distantza” de ani lumina (primita de la soare). Senatoarea si-a pierdut sansa de a accede la mafie, fiind mult prea grabita (are si ea o varsta si nu mai are timp de disimulat oportunismul).

      Sunt greu de indoctrinat; cel mai de pretz lucru este cugetul liber.

  2. Pai dupa ce Standard & Poor’s s-a fript cu ciorba, aka companiile de la ei de acasa, acuma sufla si in iaurt, mai ales ca in inaurtul romanesc nu s-a intamplat nimic semnificativ si se pregateste pe shestache o noua crestere de taxe.

  3. Romania in intregul ei este „junk” iar de asta iti dai seama imediat ce vezi invartelile lui Basescu si a lui Ponta, cu gastile de rigoare. Nimeni nu si-ar risca banii pe aici tocmai datorita lipsei de coloana vertebrala a celor doua personaje sinistre care se afla la conducerea tarii. E clar ca „liderii” Romaniei inseamna coruptie, obedienta, invarteala, combinatie, coabitare – toate niste „escrocherii de stat” care nu sunt si nu pot fi pe placul investitorilor. In urmatorii 10-20 de ani ne vom balacari, ca tara, in zona „junk”.

  4. Iar perspectiva va trece la „negativa” daca Rezerva Federala va pune punct QE Infinity…
    Fara dolarii ieftini de la Fed, dar cu US 10Y peste 2%, investitorii pe titluri romanesti vor iesi fara remuscari…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: