Seminte baieti! Romania – cel mai mare exportator de floarea soarelui din lume


Potrivit unui raport al Oil World citat de BusinessWeek, Romania va fi cel mai mare exportator de seminte de floarea soarelui din lume, in sezonul agricol  2013-2014.

Sunt 2 motive, consideră cei de la Oil World – productia de seminte de floarea soarelui semnificativ mai mare decât anul trecut, dar și lipsa unor tarife sau cote de export (n.r. care ar face mai puțină atractivă activitatea de export de floarea soarelui). Aceste tarife sau cote de export nu există în Romania, spre deosebire de alte state: ”absenta oricaror masuri de reglementare pentru exportul de seminte de floarea soarelui ofera exportatorilor romani un avantaj competitiv fata de colegii lor din Ucraina si Rusia”, sustine raportul.

Acum, eu sunt convins ca exportatorii romani de seminte de floarea soarelui nu sunt nici Nea Costica nici Nea Petrica de la mine de la tara, ci vorbim despre companii multinationale/traderi. Prin urmare si de un an exceptional pentru aceste companii multinationale. Ma voi documenta in perioada urmatoare pentru a afla cine sunt cei mai mari exportatori de floarea soarelui inregistrati in Romania. Sau, daca dumneavoastra, cititorii mei, aveti mai multe detalii, apreciez orice ajutor.

Și, fac o scurtă paranteză, apropos de ”absenta oricăror măsuri de reglementare pentru exportul de seminte de floarea soarelui oferă exportatorilor români un avantaj competitiv față de colegii din Ucraina”. Îi și văd pe acționarii mari ai CARGILL, cum reactioneaza la o fraza de genul asta: ”I-auzi mah, Cargill România are un avantaj competitiv față de Cargill Ucraina sau Cargill Rusia… Asha ceva……”!!! Inchid paranteza.

Ceea ce stiu este că întotdeauna cand există o recoltă bogată – agricultorii nu au motive să se bucure: prețurile scad. Important este ca să nu îi ”ajute” și traderii să scadă prea mult. Anul trecut, agricultorii vindeau kilogramul de seminte de floarea soarelui cu 2,1-2,2 lei iar anul acesta, cu pana la 1,1 lei pe kilogram. Evident, cei care castiga indiferent de situatie, sunt traderii. Ei cumpara la un pret, isi adauga marja de profit, si vand la preturile internationale. Fie vreme buna, fie vremea rea, traderii beneficiaza. In acest context, in conditiile in care traderii sunt marii cumparatori de seminte de floarea soarelului din Romania, exista o posibilitate ca ei sa se intelega la pret astfel incat Nea Petrica sau Nea Costica sa nu incaseze mai mult de un lei pe kilogram?

În teorie există. Cine trebuie să vadă acest lucru? Consiliul Concurenței. În 22 august 2013, printr-un Comunicat, Consiliul Concurentei anunta inspectii inopinate care fac parte dintr-o investigatie privind o posibila intelegere anti-concurentiala pentru fixarea preturilor la achizitia cerealelor. Consiliul Concurentei anunta si traderii care fac subiectul investigatiei: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Grup, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain.

Din cate stiu, investigatia nu este finalizata. Deasemenea, din cate stiu, Consiliului Concurentei incurjeaza companiile investigate ”sa se toarne” intre ele: ”companiile care coopereaza cu Consiliul Concurentei, in cadrul programului de clementa pot obtine imunitate la amenda sau reduceri substantiale ale amenzilor”.

Poate ca aceste probleme ar fi mai putin pregnate daca prin fonduri europene sau prin incurajarea investitiilor in aceste domenii, statul roman ar avea o politica de creare de locuri de munca in tara – nu de exportare a lor, de creare a facilitatilor de procesare in tara – si nu de export de materii prime, si nu ar avea ca preocupare sa raporteze cresteri economice conjuncturale, generate strict de anul agricol, drept rezultat al unor politici economice coerente. Nici nu e cazul.

Revenind la articol, acesta sustine ca livrarile in afara Uniunii Europene se vor tripla la 500.000 de tone, de la 167.000 de tone in 2012-2013. Recolta de seminte de floarea soarelui in acest an va fi de 1,95 milioane tone (fata de 1,4 milioane tone in 2012-2013). Si mai e un lucru intersant pe care il sustine raportul: ”creșterea limitată a capacității de procesare internă ar putea forța România să exporte surplusul către alte state”. Adică exportăm semințe, importăm ulei. Valoare adăugată extrem de redusă, pentru că nu exportăm produsul final. Prin urmare, nici nu cream locuri de muncă în România, ci le susținem pe ale altora.

Si acum niste calcule: pretul pentru semintele de floarea soarelui este denominat pentru unitatea de masura CWT (o traducere aproxmativa ar insemna ”unitate de conversie chintal”). Pretul pentru un CWT de seminte de floarea soarelui este de 19,7 dolari.

pret CWT

Ca unitate de conversie, avem 19,684 cwt/ tonă. Deci, o tonă de seminte de floare soarelui se vinde la bursa cu 19,684 * 19,7 dolari, adică 387,77 dolari. Deci cele 500.000 de tone exportate in afara Uniunii Europene in acest an de către România înseamnă  200 de milioane de dolari. Anul trecut, România a exportat în afara UE doar 167.000 de tone de seminte de floarea soarelui. Spre exemplu, doar în august-octombrie, România a exportat, doar în Pakistan, 186.000 de tone de semine de floarea soarelui.

La nivelul întregii producții de seminte de floarea soarelui (circa 2 milioane de tone), ar însemnă că aceasta reprezintă aproape 800 de milioane de dolari. Si cum producția este anul acesta mai mare cu 550.000 de tone, putem spune că numai din plusul de semințe de floarea soarelui din acest an, avem (au) încasări suplimentare de 213 milioane dolari. Ele ar putea fi mult mai valoroase pentru economia României

Acum, nu doar producția dacă am exporta produsul finit și nu materia primă. Nu doar floarea soarelui este la nivel record și transformă România în cel mai mare exportator al lumii de semințe de floarea soarelui.

Aici avem productia de cereale din 2012 și este important să o comparăm cu estimările pentru 2013:

* Producția de porumb va depăși 10,5 milioane de tone (față de 5,9 milioane tone în 2012). La un pret pe tonă de 200 de dolari înseamnă 940 de milioane de dolari în plus de aici față de anul trecut (calculul este estimativ);

* Producția de grâu: 7,3 milioane de tone (cea mai bună din ultimii 8 ani) – față de 5,2 milioane tone în 2012. La un pret de 280 de dolari pe tona, inseamnă un plus, doar din cultivarea graului de 532 de milioane de dolari fata de anul trecut

* Orz si orzoaica: 1,5 milioane de tone (față de 968 mii de tone în 2012). La un pret de 156 de dolari pe tona, inseamnă circa 83 de milioane de dolari și de aici, în plus (doar plusul de producție)

Una peste alta, vedem că doar din aceste plusuri avem circa 2 miliarde de dolari, în plus, față de anul trecut. Nu am adăugat plusul pentru sfecla de zahar, cartofi, legume, struguri, fructe. Dacă cuantifică, vom vedea că din creșterea economică care va fi declarată în jur de 2,5-3% – nu mai rămâne mare lucru.

Este problema fiecărui guvern să își facă propagandă motivând cu anul agricol bun – performanța din economie (creștere economică). Doar că, abia atunci când tragi linie și dispar elementele favorabile conjuncturale, și vezi că nu mai ai creștere economică, ABIA atunci apare problema.

E foarte in regula ca suntem cel mai mare exportator de seminte de floarea soarelui din lume(mi-as fi dorit sa nu fim doar exportatori de materie prima). E foarte in regula ca avem un an agricol excepțional care generează aproape în exclusivitate creșterea economică din acest an. Dar, întrebarea mea este: cât din această stare de excepționalitate se transferă traderilor (și prin urmare export de profituri) și cât se întoarce în bunăstarea națională (școală, stradă, spital?). Asta trebuie să explice orice guvern responsabil, în locul propagandei care, deși e de înțeles, nu ține loc de creștere reală a nivelului de bunăstare a națiunii.

Și încă ceva… înțeleg că anul acesta nivelul absorbției fondurilor europene a fost declarat la 30%. Cum rămâne cu obiectivul de 50%?

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Macro

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

4 răspunsuri

  1. mda…reflexele comunistoide nu dispar usor

    asa e in romania comunista, traderii sunt rai si nea caisa care ar lasa terenul parloaga daca nu ar fi traderii sa ii cumpere productia, e victima…

    sa ne rugam de stat sa ne ajute, asa cum a facut-o si pana acum…si sa ne salveze de exploatatorii rai, alde cargill

    mai bine ne intoarcem inainte de 89 cand statul se ocupa de tot, inclusiv sa ne salveze de exploatatorii cei rai

    atunci a fost cel mai bine, si asta o demonstreaza multitudinea de scoli si sosele facute de stat

    o idee si mai buna ar fi ca statul sa taxeze totul cu 100%. astfel, dl soviani va avea GARANTAT scoli si sosele

    • Nu cred ça ai inteles nici macar ideea in mare, sau te faci ca nu intelegi. Eu ma pronunt pentru exporturi cu valoare adaugata ridicata (care sa includa procesare, implicit forta de munca, etc). Protectia impotriva intelegerii la pret – face parte din economia de piata – la fel si cartelul/abuzul de pozitie dominanta, etc. Legat de strada, scoala si spital – asta trebuie sa le ofere statul – restul, investitorii privati – vezi ce am scris si in articol ”Poate ca aceste probleme ar fi mai putin pregnate daca prin fonduri europene sau prin incurajarea investitiilor in aceste domenii, statul roman ar avea o politica de creare de locuri de munca in tara – nu de exportare a lor, de creare a facilitatilor de procesare in tara – si nu de export de materii prime, si nu ar avea ca preocupare sa raporteze cresteri economice conjuncturale, generate strict de anul agricol, drept rezultat al unor politici economice coerente. Nici nu e cazul.”

      Reflexele, din pacate, sunt in comentariul tau. Daca cineva vorbeste despre echilibru sau solidaritate sociala – imedait e comunistoid.

  2. Problema mea este mult mai primitiva decat ceea ce se dezbate aici.

    Mananc seminte de floarea soarelui. Crude si decojite, vandute in pachete de 100g. ECO. Din China (BioLogistic). Alternativa ar fi India (Solaris). Pretul unui pachet de 100 g este minim 2-3 lei. Asta e oferta supermarketurilor din Bucuresti.

    Mi s-ar parea de bun simt sa gasesc seminte de floarea soarelui romanesti, la un pret competitiv si raportat la economia locala, din moment ce vorbim de un produs care se cultiva in Romania in cantitati impresionante. Lanturile mari de magazine ar avea tot interesul, inclusiv financiar, sa vina in intampinarea producatorilor locali, de la care sa se aprovizoneze.

    Legislativ ar trebui corectate anomalii de tipul exportului industrial, cu pret redus de ‘materie prima’, in timp ce populatia cumpara acelasi produs la supra-pret din import, ambalat si ratificat ‘ECO’.

    Indiferent ce interese deserveste acest sistem, este unul aberant, in mod vizibil. Se practica exportul resurselor in detrimentul populatiei, pentru ca nu exista control la nivelul politicilor private/multinationale ale lanturilor de magazine, care par sa faca legea pe piata, nu sa tina cont de ea.

  3. Am gresit, importam seminte din India prin Sanovita si chiar din Bulgaria(!?) – Solaris.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: