Nicolae Văcăroiu: ”E pentru prima oară când o Comisie taie bugetul Curții de Conturi și nu are receptivitate”


Dacă fostul premier, Nicolae Văcăroiu ar vorbi des și nepotrivit, probabil că această declarație nu mi-ar fi atras atenția. Dar fostul premier, Nicolae Văcăroiu vorbește extrem de rar, și întotdeauna plin de conținut (și spun acest lucru pentru că, în perioada în care am realizat emisiuni TV (vorbim de aproape 14 ani), am fost onorat să îl am invitat în emisiuni pe fostul premier.

Spun onorat, pentru că emisiunile cu Nicolae Văcăroiu (de la Tele7abc, B1TV, The Money Channel) au făcut parte dintre puținele pe care simțeam nevoia să le revăd din când în când, cu sentimentul că tot timpul am ceva de învățat. Aceasta este percepția mea și din reacțiile pe care le-am primit de-a lungul timpului, după emisiunile cu dânsul, am convingerea că și a publicului.

Spun că Nicolae Văcăroiu vorbește rar și bine. Precedenta ieșire publică a fostului premier, a fost în urmă cu mai bine de un an, la Clubul de la București. Voi relata imediat conținutul și o să vă rog pe dumneavoasră, cititorii mei, să spuneți dacă acea declarație poate avea legătură cu ceea ce s-a întâmplat vineri în Parlament.

Ce s-a întâmplat într-o zi de vineri, la comisiile de specialitate

A spus-o chiar Nicolae Văcăroiu: ”E pentru prima oară când o Comisie taie bugetul Curții de Conturi și nu are receptivitate”. Concret, Curții de Conturi ”i s-au tăiat” de către Comisiile din Parlament, 3 milioane de lei din bugetul pentru anul 2014, astfel încât, banii alocați sunt mai puțini decât în 2013 (în 2013, bugetul Curții de Conturi este estimat la 197,75 milioane lei, iar pentru 2014, comisiile de specialitate au alocat 194,8 milioane lei).

În sine, reducerea nu pare mare: 1,5%. În condițiile în care inflația va fi undeva între 1,8 și 2,4% (potrivit BNR), reducerea, în termeni reali, practic se dublează.

Pe cine afectează și cum

Pentru a analiza trebuie să vedem structura cheltuielilor Curții de Conturi, prezentată de Nicolae Văcăroiu: ”87% sunt pentru cheltuieli de personal, 7,8% pentru cheltuieli de bunuri și servicii, 2% cheltuieli de capital. Aceasă structură de cheltuieli arată clar că reducerea bugetului se va duce în reducerea salariilor de la Curtea de Conturi.

Privind superficial, foarte multe dintre instituțiile sancționate de-a lungul timpului de Curtea de Conturi, ar fi tentate să se bucure, cu texte de genul ”să vadă și Curtea de Conturi cum e”. Ca economist, consider însă că această reacție ar fi una absolut nepotrivită, întrucât, mai degrabă percep ceea ce s-a întâmplat în acea zi de vineri, ca pe un semnal. Și înțeleg asta inclusiv din declarațiile de lui Nicolae Văcăroiu:

”Curtea de Conturi este cea mai ingrată instituție pentru că deranjează mult și ăsta este și scopul: să introducem disciplina fiscală. Dacă nu ne ajutați, nu putem”, a declarat Văcăroiu, potrivit Mediafax

Înainte de toate, cum funcționează Curtea de Conturi? Este finanțată de la buget? Categoric da, întrucât bugetul Curții trebuie aprobat de Parlament. Sunt cheltuiți eficient banii cu finanțarea Curții de Conturi? Văcăroiu are o explicație: ”Curtea de Conturi nu este un consumator al bugetului de stat deoarce primește un credit bugetar de 44 de milioane de Euro dar aduce la bugetul de stat, din contracte efective, 600-700 de milioane de Euro”. Explicația este corectă economic și arată că pentru fiecare Euro ”împrumutat” Curții de Conturi, bugetul de stat ar trebui să primească încă de 13 ori pe atât. Sau ar trebui să primească.

Cineva poate să spună: ehe… asta descoperă Curtea de Conturi, dar nu încasează niciodată banii ăștia bugetul de stat. Și acel cineva poate avea dreptate. O parte dintre constatările Curții de Conturi sunt contestate. O parte dintre sancțiuni poate fi anulată de  justiție. O altă parte poate fi validată de justiție. Dar ce se întâmplă cu cea mai mare parte? Răspunsul este oferit chiar de Văcăroiu: ”Curtea de Conturi are și prejudicii de încasat de 1,8 miliarde de Euro”. Wow!!! Banii pe care ”i-ar încasa” Curtea de Conturi ar reprezenta cheltuieli suficiente pentru 40 de ani. De ce spun că ”i-ar încasa”? Pentru că de recuperarea acestor sume (în fapt acestea reprezintă în mare parte cheltuieli care au fost făcute și nu ar fi trebuit făcute de diverse instituții sau penalități pentru sume care ar fi trebuit investite de către cumpărătorii unor societăți de stat (gen diversele Electrici) și pe care nu le-au investit și a căror încasare nu a fost urmărită de către diverse instituții ale statului (OPSPI, etc). Prin urmare, o bună parte dintre cele 600-700 de milioane de Euro constatatate a trebui încasate, nu se încasează. Prin urmare, sesizând aceste aspecte, pe cine ”deranjează” Curtea de Conturi?

Pe cine deranjează Curtea de Conturi?

Având în vedere că bugetul i-a fost tăiat de către comisiile Parlamentare (aceleași care ar trebui să avizeze și bugetul), am fi tentați să credem că există ceva deranj aici. Nu știu dacă este așa, nu am nicio dovadă, de aceea nu afirm acest lucru. Dar ceea ce pot să afirm este că dacă bugetul va trece în forma propusă de guvern, câteva sute de milioane de lei vor fi alocate și cheltuite, cu avizul acelorași comisii de specialitate, discreționar, de către autoritățile locale. E interesant aici și ce a reușit să citească domnul Băsescu în buget: ”Am vazut la ministerul domnului Dragnea ca este o crestere a bugetului. Haideti sa vedeti unde merge cresterea asta: regenerare urbana, programe de regenerare urbana a municipiilor si oraselor, cresc transferurile catre teritoriu de la 24 de milioane, anul acesta, la 200 de milioane, la modernizarea satului romanesc cresc alocarile de la 199 de milioane la 800 de milioane si la infrastructura de nivel judetean cresc alocarile de la 77 de milioane, la 500 de milioane. Asta inseamna o alocare suplimentara de 1,2 miliarde pentru administratiile locale. Dar in ce conditii? In conditiile in care toate programele acestea sunt finantate si cu bani europeni”

O să iau integral de bună declarația Președintelui după ce voi vedea bugetul adoptat (publicat în monitorul oficial). Cert este că există indicii serioase că autoritățile locale au o porție mult mai mare de bani decât în trecut. De unde? Îmi este clar: nu există nicio taxă specială pentru autostrăzi, ea a fost rebotezată acciză și va duce în bună parte spre cheltuiala autorităților locale. Iar pe autoritățile astea locale, cine ar trebui să le controleze?

AICI este foarte importantă declarația făcută de domnul Văcăroiu făcută, într-una dintre puținele apariții publice, anul trecut cu prilejul reuniunii Clubului de la București:

Curtea de Conturi are nevoie de autonomie totală, de independență totală și de ceva surse financiare pentru că E SINGURUL ORGAN CARE PĂTRUNDE SUB ASPECTUL CONTROLULUI ÎN PRIMĂRII, ÎN MEDIUL RURAL”.

Eu nu pot să nu fac o legătură între faptul că cele 1,2 miliarde de lei alocate prin acest proiect de buget administrațiilor locale, pentru ”modernizarea satului și regenerarea urbană” (bani care nu numai că ar putea, dar este obligatoriu să fie folosiți din fonduri europene și nu din taxe și impozite încasate de stat), ar trebui controlate de către Curtea de Conturi. Îi deranjează pe cei care alocă fonduri bugetare (din majorare de accize și de impozite și taxe locale)  în loc de fonduri europene faptul că aceste sume trebuie controlate de Curtea de Conturi?

Tot atunci, mai spunea Văcăroiu: ”60% dintre casele și vilele construite nu sunt impozitate, din diferite motive: ori nu e clară situația terenului, ori nu au autorizație de construire”. Cine ar trebui să identifice cazurile? Autoritățile locale. Care, sunt supuse controlului Curții de Conturi. Sunt autoritățile deranjate atunci când Curtea de Conturi observă că nu impozitează ceea ce ar trebui să impoziteze? Și mai spun un singur lucru: în loc să impoziteze cele 60% dintre locuințe care dintr-un motiv sau altul ”nu există”, autoritățile se grăbesc să majoreze taxele și impozitele pentru cei care le plătesc și par să îi protejeze pe cei care nu o fac.

Tot atunci, mai spunea atunci Nicolae Văcăroiu: ”Pe domeniul achizițiilor, situația este grea și Curtea de Conturi este extrem de dură și de exigentă începând de acum, pentru că după toate calculele mele, se fură prea mult. Sunt ani grei acum, e nevoie mai mult decât oricând să existe un guvern foarte dur și sperăm ca după alegeri să existe majoritatea parlamentară necesară”. Domnul Văcăroiu și-a dorit această majoritate parlamentară. Și a și primit-o. Ce îi oferă majoritatea parlamentară pe care și-a dorit-o? O spune chiar dânsul: ”E pentru prima oară când o Comisie (n.r. comisiile de specialitate din Parlament), taie bugetul Curții de Conturi

Domnul Văcăroiu și-a dorit o majoritate care ”să ofere Curții de Conturi autonomie totală, independență totală și resurse financiare” pentru ca, Curtea de Conturi, să fie cu adevărat păzitorul banului public (copyright Mihai Tatulici). Este cel puțin discutabilă că judecata celor care consideră că mai mulți bani de păzit se pot păzi cu mai puțini bani alocați.

Existau semnale în acest sens? Evident că existau. Nu știu de ce nu le-a văzut domnul Văcăroiu din timp, sau, mai degrabă, de ce nu le-a luat în serios. Vă mai aduceți aminte care a fost PRIMA măsură votată de majoritatea parlamentară creată înainte de alegerile de anul trecut, după ce Ungureanu a fost moționat iar guvernul României a fost format dintr-o nouă majoritate? Eu îmi aduc aminte exact, pentru că eram într-o emisiune la Realitatea TV, și mi s-a părut de necrezut: noua majoritate (deja guvernamentală), a votat ceva, în luna mai 2012, în Parlamentul României.

Atunci, într-o marți, noua majoritate vota ”amnistia fiscală” (impropriu spus). În fapt, o iertare de datorii pentru 300.000 de funcționari (angajați bugetari). Datoriile fuseseră identificate de către Curtea de Conturi și reprezentau ”sporuri încasate ilegal” de către funcționarii respectivi, în perioada 2009-2010. Este interesant că atunci deja aveam un guvern și o majoritate parlamentară condusă de succesorii PDL. Și mai interesant este că, deși nici PDL nici UDMR nu mai erau la guvernare, toți au votat ”în favoarea” amnistiei. Atunci, o considerau ”reparatorie”.

Așa a apărut în luna iunie 2012 (în urma votului din mai 2012), Legea 84/2012, privind ”unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice” – legea amnistiei fiscale pentru bugetari. Era votată chiar de noua majoritate care se instala atunci (care avea guvernul) și de vechea majoritate (Președinți ai celor 2 camere erau Roberta Alma Anastase și Vasile Blaga):

Screen Shot 2013-12-02 at 1.30.22 AM

Cine citește legea, se crucește:

Screen Shot 2013-12-02 at 1.30.07 AM

Legea spune că ”Se aprobă exonerarea de la plată pentru suma reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul bugetar trebuie să îl resituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecintță a constatării Curții de Conturi a unor prejudicii”.

Așadar de la acest Parlament, și urmașul lui (cu aceeași majoritare Parlamentară, diferind doar proporția), avea așteptări Nicolae Văcăroiu? Acestui Parlament îi explica Nicolae Văcăroiu că ”Curtea de Conturi are nevoie de autonomie totală, de independență totală și de ceva surse financiare pentru că E SINGURUL ORGAN CARE PĂTRUNDE SUB ASPECTUL CONTROLULUI ÎN PRIMĂRII, ÎN MEDIUL RURAL”.

Acesta Parlament tocmai ștergea datorii de aproape 260 de milioane de Euro (doar pentru 2008), datorii pe care Curtea de Conturi le-a semnalat și a cerut încasarea lor. Constarea Curții, că ”36% din  numărul de posturi finanțate din bugetele locale”, respectiv aproape 235.000 de ocupanți au încasat aproape un miliard de lei pe care nu ar fi trebuit să îl încaseze (și asta doar în 2008), cu ce s-a soldat? Cu ștergerea datoriilor. Și atunci de ce se miră domnul Văcăroiu că nu i se majorează bugetul atâta timp cât nu a protestat ferm, instituțional și fără echivoc, atunci când Parlamentul a anulat munca Curții de Conturi și a declarat drept ”aministiate” datoriile constate de Curtea de Conturi?

Priviți câteva dintre Constatările Curții de Conturi la nivelul anului 2008:

Screen Shot 2013-12-02 at 1.50.58 AM

Și atunci, e destul de clar pe cine deranjează Curtea de Conturi? E destul de clar de ce Curtea de Conturi și alte asemenea instituții ar trebui să fie autonomă totală și independentă totală? Tocmai pentru că nu trebuie să existe nicio suspiciune în privința celor care alocă bugetul, că alocă mai mult sau mai puțin în funcție de ceea ce dorește. Pentru că, decizia din mai anul trecut, arată că executivul și legislativul a fost, în fapt deranjat de Controlul Curții de Conturi (altfel de ce ar fi anulat suma care trebuia recuperată – aproape un miliard de lei)?

Cred că domnul Văcăroiu are acum un motiv în plus să susțină autonomia și independența instituției pe care o conduce. Și a altor instituții de interes public, cu importanță sistemică.

P.S: acest articol l-am scris in urma cu aproximativ o luna. Nu l-am publicat atunci. Il public acum. Nu stiu daca intre timp Curtea de Conturi a reusit sa convinga legislativul ca nu trebuie sa fie primul parlament care taie bugetul Curtii de Conturi. Stiu insa ca, mai mult ca oricand, acum, Curtea de Conturi trebuie sa primeasca tot sprijinul necesar pentru a fi, cu adevarat, ”pazitorul banului public”.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , ,

2 răspunsuri

  1. Stia executivul de ce taie bugetul:
    Din 1.638 controale la institutiile de stat, in 95,5% din ele Curtea de Conturi a constatat nereguli.
    http://minitaxe.com/2014/02/14/statul-95-frauda/

Trackback-uri

  1. De ce spune Victor Ponta ca la Curtea de Conturi se lucreaza ,,militieneste” | Blogul lui Radu Soviani

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: