CEO Conference – Shaping the Future. Live Text si Live Video


Incepand cu ora 09.30 vom transmite principalele declarații care se fac la CEO Conference, Bucuresti, 2015 (http://evenimente.doingbusiness.ro/mcr-events/2015).

Live Video, la urmatorul link: http://www.ustream.tv/channel/the-money-show-cu-radu-soviani

LIVE TEXT:

Broadcast live streaming video on Ustream

Vorbitori panel 1:

Moderator: Nenad Pacek (NP) – Founder and President Global Succes Advisor

* Catalin Pauna: Country Economist, World Bank;

* Bogdan Ion: Country Managing Partner, EY Romania & Moldova;

* Ludwik Sobolewski, CEO, Bucharest Stock Exchange;

* Daniela Lulache, CEO, Nuclearelectrica

* Catalin Crețu, Visa Europe;

* Ionuț Dumitru, Chairman Fiscal Council;

* Marius Dan, Investors Relation Director, Franklin Templeton Investments

=====

Nenad Pacek: Pentru moment, o verificare rapida a lumii ne indica ca Romania nu o duce rau comparativ cu alte piete. Ceea ce e incurajator pentru Europa de Est si Romania este ca economia SUA merge OK, este un semn incurajator pentru economia globala, ii ajuta pe exportatorii europeni, deci exportatorii din Romania fac destul de bine aflandu-se in lantul valoric care ajunge ca export in SUA.

Dupa multi ani am vazut stiri incurajatoare legate de zona Euro. Programul de relxare cantiativa care porneste in luna martie – va permite ca zona Euro sa mearga bine, asa ca impactul va fi pozitiv. Desigur, valoarea Euro s-a depreciat fata de unele monede, in special fata de dolar. Este o veste buna pentru europeni. Europenii vor cheltui mai mult in viitor.

Celalalta veste buna: importurile sunt mai scumpe in UE, ceea ce ne da sperante ca UE nu va sfarsi intr-o spirala, traiectorie deflationista. Nimeni nu vrea o deflatie in care preturile scad. Este o veste buna. Luptam cu amenintarea deflationista in Europa. In cele din urma, accesul la finantare – cu programul ECB, va deveni mai ieftin. State ca Romania se pot imprumuta mai mult, dar si companiile ar trebui sa beneficieze. Pentru ca acest program de relaxare cantiativa se refera la cumpararea de titluri de pe piata secundara, in cele din urma, noul cash obtinut va fi directionat spre creditare. Pana acum creditarea nu s-a majorat, este si un trend negativ in Romania si ii voi intreba pe panelisti de ce se contracta in continuare creditare. Dar deciziile ECB vor avea un impact pozitiv, speram sa vedem si aici o revigorare a creditarii.

Vedem vesti bune pentru toti cei care fac afaceri in Romania, exportatori, etc. Cealalta economie importanta, Japonia (9% din GDP mondial) face destul de bine, vedem si acolo putina crestere.

In pietele emergente, ASIA conduce, am vazut cresteri de 6%, asa ca Asia continua sa se intareasca, cei mai multi clienti ai nostri (si lucram cu mai mult de 400 de corporatii) prioritizeaza inca Asia. Asa ca, in acest moment, competitia Romaniei nu este numai cu Ungaria, Cehia, Slovacia. Este destul de dificil sa concurezi cu state precum India (care creste cu 7%).

Stirea este deasemenea buna. In orientul mijlociu vedem cresteri de 4-5%. America Latina este ,,inceata” dar si Europa de Est, la fel, in termeni de crestere.

Pentru ultimii 6 ani, i-am numit CEO (,,Chief Explanations Officer”), care explica diferentele de crestere. Este o schimbare mare acum pentru ca intre 1998-2008, Europa Centrala si de Est a inregistrat cea mai mare crestere din lume. Nu s-a mai intamplat in ultimii 6 ani. Mai mult de 90% dintre clientii nostri nu si-au relizat bugetele aici in 2014. Numerele sunt destul de neplacute, in special in Ucraiana dar si in Rusia. Cresterea pe care au putut-o genera in Cehia, Ungaria, Slovacia, Romania, Polonia, nu au reusit sa compenseze pierderile din Est (spre exemplu si cele din Kazahstan). Asteptarile coporate s-au schimbat pentru 2015. Au crescut asteptarile pentru state ca Romania.

Deci, CEO din Romania vor primi mai multe telefoane in 2015, pentru ca sunt pierderi, spre exemplu in Rusia. State precum Romania trebuie sa administreze bine asteptarile. Nu va fi foarte amuzant, pentru ca administrarea asteptarilor este un lucru complicat.

Am si cateva cifre – un sondaj din decembrie, in care am intrebat marile corporatii din lume sa ne spuna ce se asteapta in 2015 pentru statele din ECE.

Pentru 2014: 74% dintre companiile intrebate au avut cresteri in Romania.  Romania a crescut in termeni de crestere a veniturilor pentru multinationale in regiune (numarul 5).

79% au avut cresteri de profituri in Romania – al doilea cel mai bun rezultat din regiune (dupa Turcia). Asta atrage atentia corporatiilor si probabil acesta este motivul pentru care veti primi mai multe telefoane pentru oportunitati de afaceri.

Companiile ,,consumer goods” – cel de-al doilea cel mai bun rezultat dupa Turcia.

Food and beverage: 60% au avut cresteri.

Industrial B2B companies: 77% dintre companii au avut cresteri de venituri (numarul 8 in regiune).

Farma si Sanatate: 79% dintre companii au avut cresteri in Romania – al 5-lea cel mai bun rezultat din regiune.

IT: doua treimi dintre companii au avut cresteri de venituri si de profituri.

Asteptari pentru 2015: mai bune

* peste 80% dintre companii se asteapta crestere, dar doar 18% vad o crestere mai mare de 10 procente.

* peste 93% dintre companii vad o crestere a profiturilor (cea mai buna asteptare din ECE);

Clientii nostri privest Romania ca piata nr. 6 pentru dezvoltare de afaceri noi in ECE. Multe companii intentioneaza sa angajeze mai mult personal. Companile vad deasemenea ca populatia si companiilor cumpara branduri mai ieftine.

Doar 3 procente dintre companii vad o restructurare de personal.

IN principal, o imagine pozitiva care se potriveste cu perspectiva economica de acum – dar un lucru bun pentru a genera o crestere de 3-3,5%, similara cu Polonia si Ungaria, mai buna decat Cehia, Slovacia, Slovenia, Balticele, si mult peste fostele teritorii rusesti.

Romania aproape va conduce plutonul din ECE. Toata lumea este constienta ca suntem inca departe de ritmurile ridicate de crestere dinainte de crestere.

Ionut Dumitru – Președinte Consiliu Fiscal

Recuperarea economica a inceput in urma cu 2 ani, dupa o contractie puternica din 2009. Inainte de criza aveam cresteri de 7%, acum avem un mediu de crestere de 2% (fara agricultura) – mult mai putin fata de inainte de criza, dar mai bine fata de alte state din regiune. Inca ne incadram in top-ul cresterilor PIB din regiune.

Acum vedem un mediu diferit din punct de vedere al fluxurilor de capital. De aceea perspectiva economica e total diferita: 15% din PIB/an – veneau sume in Romania inainte de criza. IN prezent experimentam si iesiri (in special in sectorul bancar). Avem un nivel scazut al ISD.

In privinta cresterii creditarii – avem cretere doar in domeniul ipotecar (prima casa). Creditul de consum e in continuu pe o spirala descendenta din 2008. Activitatea de creditare este slaba.

Imaginea macro este destul de buna comparabil cu alte state din regiune: contul curent este mult mai sustenabil (aprope zero deficit). Soldul bugetar este deficit mai mic de 2%. Cererea interna si-a revenit semnificativ in ultimele trimestre. Inainte de criza am avut un comportament exuberant. Din pacate acum activitatea investitionala nu creste, sufera in special in sectorul privat.

Avem un proces puternic de consolidare fiscala – de la unul dintre cele mai mari deficite in perioada criza spre mai putin de 2%. Trebuie sa reducem in continuare deficitul bugetar in urmatorii ani, conform angajamentelor.

Romania plateste dobanzi minime istorice pentru datoria publica, iar S&P a upgradat Romania la ,,investment grade” – o veste buna. Romania este intr-o pozitie foarte buna, cu multa lichiditate, Romania are o imagine destul de pozitiva in perceptia investitorilor.

Inflatia – aproape de zero, s-ar putea sa intram in teritoriu negativ in lunile urmatoare, dar la finalul anului vom fi pana la 2%, asa ca BNR mai are loc sa reduca rata de dobanda de politica monetara.

Somajul coboara usor, iar venitul disponibil creste cu 5% in termeni reali – numarul de angajati * salariul mediu creste cu circa 5%. Venim dupa o perioada de -10% in anul trecut, asa ca o crestere de 5% e una puternica.

Cea mai bun veste: imbunatatirea increderii consumatorilor (motivata de perspectivele de angajare), are legatura si cu situatia din piata dobanzilor, este un apetit mai mare de cheltuire in perioada urmatoare. Ar trebui sa imbunatatim consumul in perioada urmatoare. Vedem in 2015-2016 o crestere de 3% – privita la nivel european e o cifra buna. Cifra este sustinuta de dobanzi si de mediul economic european.

Pe termen lung, Romania are multi potential, trebuie sa mergem inainte cu reformele structurale, trebuie sa rezolvam acest lucru, fara asta nu putem vorbi de crestere de 4-5%. Mai trebuie reformarea administratiei fiscale, a sanatatii, iar potentialul economic (estimat acum la 2-3%) ar putea sa creasca.

NP: Ati mentionat declinul investitiilor brute (privat si public). Prima intrebare este: cum vedeti aceasta dezvoltare in anii urmatori si care ar fi stimulentii. A doua intrebare: Perspectiva pentru creditare:

IP: La inceputul lui 2014 a fost o crestere a activitatii investitionale in sectorul privat dar taxa speciala de constructii avut un efect negativ asupra acestei activitati. Din fericire guvernul vrea sa modifice/sa taie aceasta taxa/ sa o elimine definitiv, ar trebui sa fie pozitiv.

In sectorul public, in cele din urma ar trebui sa avem o mai buna absorbtie a fondurilor europene.

Catalin Pauna:

Sectorul public este cel mai mare jucator investitional din economie. Cheltuie in jur de 15 miliarde de Euro pe an in Romania, o cifra importanta care arata ca este foarta importanta calitatea cheltuirii sumelor. Vorbim despre investitii pe termen lung, pentru urmatoarele generatii. Privim PIB/capita in statele noi membre.

Ceea ce vedem ca – procesul de convergenta este diferit. Daca comparam Slovacia cu Portugalia, vedem diferente semnificative. Dinamicile de atunci si acum sunt complet diferite. Acum Slovacia este peste Portugalia in termeni de PIB/Capita.

Calitatea politicilor pe termen lung conteaza enorm pentru traiectoria economiei.

Trebuie sa ne mutam de la o politica de investitie ad-hoc spre una pe termen lung. Vorbim de mai multe dimensiuni: care sunt prioritatile pe termen lung ale statului? Este momentul sa articulam o traiectorie pe termen lung. Este educatia? Infrastructura? Sanatatea? Nu pot fi toate prima prioritate in acelasi timp. Vorbim despre sectoare subfinantate. Echilibrarea ar trebui sa fie o prioritatea.

A doua dimensiunea: bugetarea bazata de rezultate: ce obtinem prin investitii in diverse sectoare. Romania pune cea mai mare pondere din PIB ca investitii in infrastructura. Dar se coreleaza asta cu rezultatele? Sa masuram in fapt rezultatele si sa ne dezvoltam capacitatea de evaulare si implementare a politicilor.

Ca si corolar – nu ne putem asteapta la convergenta pe termen lung daca nu rezolvam problemele sectorului privat.

Apoi, managementul resurselor umane: trebuie sa atragem persoane competente in sectorul public, sa le platim adecvat. Trebuie sa le garantam ca sunt protejati de influente politice. Spre exemplu in UK, daca avem un ministru pentru servicii civile – avem dubla raportare – si politica dar si catre cineva non-politic.

Trebuie sa ne mutam catre bugete multi-anuale si bazate pe rezultate. Trebuie sa corelam cheltuielile cu rezultatele.

Vorbim despre practici bune nu doar in Europa dar si pietele emergente: sa introducem filtre. Punem multi bani in investitii publice dar prin alocari mici ici si colo si finalizam doar proiecte mici, iar ca rezultat – nu putem completa cu adevarat multe dintre proiectele semnificative care pot impulsiona cresterea.

Va invit sa va uitati la Estonia. Daca ai acces la Internet (e-estonia.com) – poti urma modelul estoniei in privinta transparentei – poti sa inregistrezi o companie in 18 minute in Estonia, toate deciziile sunt ,,fara hartie”. Ei fac afaceri electronice. E un instrument foarte bun pentru imbunatatirea serviciilor publice.

NP: Multumesc. Vedeti in urmatorii ani o imbunatatire a calitatii cheltuielilor publice? A doua intrebare, legata de viziunea pe termen lung: vedeti vreun pas pozitiv?

Cred ca sunt un optimist, cred ca lucrurile se muta spre directia buna. Spre exemplu se va introduce un sistem de monitorizare pentru planificare strategica, sunt si alte initiative. Cred ca a sosit momentul sa conectam toate aceste puncte. Trebuie facut intai setup-ul institutional – un mecansim, in care spre exemplu – guvernul central in cooperare cu comunitatea de afaceri sa faca prioritatile. Ar trebui o relxare a grilei de salarizare in sectorul public. Nu poti avea competente daca nu ii platesti foarte bine.

NP: Stiu ca in Austria, unde eu traiesc, aceasta decizie a salariilor a fost luata in urma cu mult timp: miniștrii castiga circa 300.000 de Euro / luna (jumatate se intorc ca si taxe). Desigur calitatea deciziilor s-a imbunatatit semnificativ. Are sens, sper ca toata lumea e de acord.

Bogdan Ion – EY

Voi prezenta oportunitatile pe care le aveam, in concordanta cu ,,mega-trend-urile”.

IN primul rand, transformarea digitala – afecteaza modelele de afaceri, are provocari dar prezinta si oporuntitati. Spre exemplu cheltuielile ,,mobile” ale consumatorilor se vor tripla in anii urmatori (la 600 de miliarde de dolari, la nivel global). In urmatorii 10 ani, probabil jumatate dintre procesele din economie vor fi automative. Romania poate juca un rol regional in transformarea digitala, si vedem deja asta intamplandu-se privind contributia IT`C.

Al doilea mega-trend, foarte important pentru Romania – antreprenoriatul creste in lume. Veste buna. Aduce inovatie, joburi noi si sunt esentiale pentru cresterea viitoare. La trend vedem ca antreprenoriatul evolueaza de la necesitate la impact ridicat. Anterprenorii sunt din ce in ce mai tineri. Cea mai mare parte intre 25 – 44 de ani. Vedem din ce in ce mai multe femei antreprenori.

Cea mai importanta provocare: accesul la finantare. Ceea ce vedem la nivel global: – micrfinantatea si crowd-funding-ul ajuta accesul la finantare dar necesita de regula si suport de reglementare. Sectorul public si cel privat trebuie sa suporte sistemul antreprenorial – in pietele care se dezvolta vedem guvernele care sprijina anterprenoriatul, elimineaza taxele pe castigurile de capital, etc.

In Romania vedem multa energie la nivel de antreprenoriat. Daca pietele emergente (China, Africa, India) ajuta antreprenoriatul, de ce nu putem face si noi asta?

Ludwik Sobolewski

Mi-am schimbat complet remarcile dupa ceea ce am auzit pana acum. Ar trebui sa fim foarte optimisti in Romania, dar in acelasi timp, nemultumiti tot timpul. Aceste 2 sentimente pot merge impreuna: sa fi optimist si nemultumit. Am urmarit toate speech-urile de pana acum, in fiecare dintre ele se afla o doza mare de lipsa de satisfactie.

Romania va creste cu 2,5%-2,6% conform estimarilor UE. Polonia va face cel putin 3,5%. Nu putem spune ca Romania este unul dintre liderii cresterii din regiune, dar in acest caz vedem chiar o diferenta mare. Daca cineva imi spune ca Romania va face poate 3% – eu nu cred asta. Voi accepta daca imi veti spune ca Romania va face 5%, sau o crestere agregata in urmatorii 5-7% ani, circa 25%. Ca Polonia, din 2008.

Catalin  a introdus PIB/capita. Baza in Romania e scazuta – PIB/capita este scazut, asa ca acest 5% nu e chiar imposibil. E nevoie de 4 pasi, 4 programe lansate sau continuate.

Nu voi vorbi despre educatie desi cred ca e de educatie strategica. Ca sa fiu mai pragmatic o sa spun ca, conditiile pentru a face afaceri ar trebui imbunatatite constant. Sa facem un lucru simplu: sa facem aceste conditii mai putin birocratice, ceea ce inseamna cu costuri mai mici – Estonia este exemplul perfect.

Romania are una dintre cele mai rapide retele de Internet din Europa, la fel ca Estonia (nr. 1). Avem resurse, intelectuale, dar am impresia ca multe dintre resursele astea sunt folosite pentru a face lucrurile mai complicate, mai scumpe, mai dureroase.

In al doilea rand, imbunatatirea conditiilor pentru sectorul financiar. De ce? Din 3 motive: primul: vorbim despre o chestiune de suveranitate nationala si imi aduc aminte o conversatie avuta in Ucraina in urma cu cativa ani (cu un personaj proeminent acum), si mi-a spus ca ,,pentru noi, ucrainienii, suveranitatea inseamna sa detinem pamant si sa avem sector financiar. Cand pierdem sectorul financiar, incepem sa ne pierdem si pamanturile” – o analiza profetica. Al doilea motiv – o economie competitiva. Al treilea motiv – este relativ usor sa avem un sector financiar competitiv. Dubai nu are petrol sau altceva in sol, dar au reglementari bune. De aceea Dubai este un centru comercial si financiar al lumii. Avem nevoie de capacitatea de a gandi si de a scrie.

In al treilea rand: privatizarea economiei. Facem multe pentru a imbunatati reglementarea dar trebui sa asezam si ,,bazinul de active” – pentru investitorii internationali dar si pentru fondurile de pensii. Ce s-ar intampla daca raman fara active in care sa poata investi  – altele decat titlurile de stat? Privatizarea este o chestiune cheie, care trebuie facuta.

In al patrulea rand: fondurile europene: este mai usor sa beneficiezi de acest tip de prosperitate decat sa convingi guvernantii sa investeasca in educatie, iar fondurile europene sunt banii cei mai usor (nu in termeni absoluti – nu e usor sa ii iei), dar sunt totusi cei mai accesibili bani. Absorbtia fondurilor in Romania a fost tragic de scazuta. Nu ma incanta daca a crescut absorbtia la 50% in actualul exercitiu, ar trebui sa fie 95%, nu 50%. Deci totul sub 95% ar trebui sa fie sursa unei mari lipse de satisfactii.

Voi incheia optimist: in aceasta dimineata, cand veneam aici, am auzit la Radio ca e o initiativa in Parlament de a interzice fumatul in incinte. Jurnalistului nu ii venea sa creada. Ceea ce vreau sa spun – pentru ca ne arata energia de a introduce schimbari, realmente. Am un deja-vu. Cand a fost introdusa aceasta masura in Polonia, toata lumea era socata, dar in termeni de luni, nimanui nu ii mai lipsea vechiul ,,mediu”. Iar apoi a devenit ceva ca un obicei invechit, nimeni nu a fost capabil sa inteleaga de ce nu am facut-o mai devreme in Polonia.

Doua vesti bune: cea legata de fumat si cea prin care guvernul a anuntat ca vrea sa introduca taxarea zero a dividendelor. O masura minunata, nu e dureroasa pentru buget si ii poate transforma pe oameni din consumatori in investitori. Cand am fost intrebat de un jurnalist roman despre aceasta chestiune – taxa zero pe dividende, a fost deja publicat intr-o editie on-line dintr-un ziar economic din Polonia. Cu consecinte care sunt usor de prezis, ca Romania va fi privita ca o tara care e prietenoasa pentru afaceri. Dar acum este important sa nu ii dezagim pe oameni.

NP: Vedeti mai multe IPO-uri in Romania?

LS: Daca ne referim la privatizari – asteptam aceasta marfa, iar in al doilea rand ne referim la anterprenori. Cred ca era un cliseu nepotrivit ca nu avem anterprenori care sa priveasca piata de capital pozitiv. Sper ca acum observam o cotitura si o multime de lume sprijina acum aceasta intoarcere. Lansam acum un segment – AERO, si ,,Ziua Investitorilor” – invitam oamenii si anterprenorii in aceste segmente. Am avut 7 companii ieri, inca circa 30 ,,pe teava” pentru a isi face prezentarile catre public, iar acest public include si investitori. Sunt companii grozave. Toata lumea a fost socata pozitiv de intrebarile penetrante care au venit din piata.

Marius Dan:

Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai mari fonduri inchise din lume (2.9 miliarde Euro, peste 50 de companii, o parte importanta in energie). Am lucrat mult pe portofliu, in privinta guvernantei corporative, a imbunatatirii profitabilitatii, avem in portofoliu 21 de companii care au inca si actionariat de stat. In Romania companiile detinute de stat sunt inca o parte importanta a economiei si e loc semnificativ pentru imbunatatire.

Sa aducem manageri profesionisti, independenti, a fost o chestiune cheie. Am avut succes in a aduce 2 companii pe piata (Romgaz si Electrica), ma voi concentra intai pe dezvoltarea pietei de capital.

Pentru ca Fondul sa fie un succes, piata de capital din Romania trebuie sa se dezvolte. FOndurile de pensii vor avea 1,5 miliarde Euro in activele lor, iar banii pot fi investiti local. Din pacate nu avem IPO-uri programate. Am vrea aeroportul din Bucuresti sa fie listat, etc.

S-ar putea ca fondurile de investitii sa fie fortate sa plaseze disponibilitatile in alta parte.

In privinta cresterii economice locale, impartim viziunea ca Romania ar putea creste cu 2,9% sau peste, dar e nevoie de o crestere a fondurilor europene si  o crestere a cheltuielilor publice.

Investitiile Petrom si Romgaz sunt semnificative si pot stimula in continuare investitiile. Investitiile private trebuie favorizate printr-un mediu fiscal stabil. Daca ne referim la taxa pe infrastructura introdusa la scurt timp dupa ce Nuclearelectrica a fost listata, fara preanunt – astfel de chestiuni trebuie evitate. Predictibilitatea fiscala este o chestiune cheie pentru investitii private.

Socurile externe pot fi contracarate daca Romania continua acordul cu FMI si Banca MOndiala dupa septembrie 2015, altfel costurile de finantare pot urca semnificativ atunci cand actualul acord expira.

Imparatsim viziunea pozitiva, vedem multe oportunitati. Cand am inceput sa vorbim despre Fond in 2011, eram surprinsi cat de rau era privita Romania. Am reusit de atunci sa atragem si investitori institutionali in fond, care au adus 1,3 miliarde. Multi spun ca perceptia este mai rea decat realitatea.

NP: Cu atatea fonduri in lume, cum sta Romania in interior?

Romania are vizibilitate puternica in Romania. Noi administram 900 de miliarde de dolari in lume. Pentru fondul proprietatea este unul dintre cele mai semnificative mandate (Fondul Proprietatea). Am mai investit inca 200 de milioane de dolari in actiuni din Romania, avem sprijinul intregii organizatii pentru acest mandat.

NP: Vreau sa ma intorc la Bogdan. Care este trendul investitiilor straine directe, in opinia ta?

BI: FDI-ul a fost una dintre cele mai slabe verigi in ultimii ani. Sunt optimist rezervat in privinta FDI-urilor. In privinta fondurilor europene, ne zbatem, dar vedem ceva imbunatatiri in privinta capacitatii institutionale.

NP: Catalin, in privinta discutiilor cu FMI. Este realmente atat de important ca Romania sa aiba un aranjament?

CP: Nu pot vorbi pentru FMI, dar relatiile avute incepand cu 2009 au avut un rezultat substantial bun, cel putin pe taram macro. Cred ca provocarea este de a muta macro-stabilizarea spre crestere economica. Cred ca o relatie de un anumit tip cu institutiile financiare internationale poate ajuta.

NP: Vorbim acum despre ENERGIE, REVOLUTIE SAU EVOLUTIE.

Daniela Lulache:

Vorbim despre un moment important: Europa se schimba, ne putem alinia. Cred ca energia este un element de varf. Uriunde ai fi, ai nevoie de electricitate. Are un rol dramatic, pentru ca multumita ei vorbim despre chestiuni de competitivitate la nivel european. Vorbim despre piata de energie, despre securitatea ofertei, etc. Vedem o schimbare majora de paradigma. Si cred ca Romania are cu adevarat potentialul sa devina un lider care poate sprijini prin acest sector transformarea restului tarii: competitivitatea, securitatea ofertei, dar avem ca subiect si schimbarea climatica.

Cred ca avem sansa astazi sa investim si avem nevoie doar de imbunatatire a politicilor, dinspre planificarea pet termen scurt la planificarea pe termen lung.

Marius Dan:

Noi lucram cu AT Kearney si am finalizat un studiu in privinta sectorului energetic si a perspectivelor pentru 2025, iar rezultatele acestui studiu sunt foarte interesante.

Daniela Lulache: As vrea sa fie foarte clar ca studiul vostru priveste lucrurile in urmatorii 10 ani. Cand vorbim despre energie, 10 ani nu inseamna o viziune pe termen lung. Cand vorbim de energie nucleara, vorbim despre 10 ani de acum, cand incepem un proiect, si vorbim despre o durata a investitiei de 30-60 de ani. Sunt totusi de acord ca nu poti  sa te uiti la investitii fara sa ai un sector privat veritabil.

Marius Dan: Studiul, care urmareste 10 ani, pare corect si speram ca acest studiu va fi un punct de inceput, pentru ca acum guvernul se gandeste la o politica pe termen lung si speram ca acest studiu va fi avut in vedere.

Intrebare:

1. Pentru domnul Catalin Pauna. Puteti face un raport in privinta PIB/capita raportat la impozitul pe venit, impozitul pe profit?

Cred ca putem interpreta acest lucru fie ca un pahar pe jumatate plin, fie pe jumatate gol. Romania a inceput undeva la 30% din PIB/capita, si acum ne apropiem de 55%. Recuperarea in 15 ani de 25% este o realizare exceptionala. Dar inca suntem mult il spate. Pe masura ce recuperam fata de restul Europei, se modifica stimulii.

IN privinta cheltuielilor/capita, avem una dintre cele mai scazute cifre din Europa, dar astea sunt niste masuri brute. Sunt multe discutii despre cheltuielile brute.

 

 

 

Reclame


Categorii:Stiri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: