Despre reducerea TVA-ului la alimente si la servicii de alimentatie publica de la 24% la 9%.


Vreau să fie un lucru foarte clar încă de la bun început: orice ban pe care un guvern ,,îl dă” populației, îl ia înainte cel puțin o dată. Câteodată de 2-3 ori. Și îl mai ia și după aceea. Iar un guvern care reușește să crească deficitul bugetar de 50 de ori într-o singură lună (voi detalia mai jos în text) reprezintă, în opinia mea, tipologia administrării ad-hoc, urechiste, a veniturilor și cheltuielilor bugetare.

Ce a motivat reducerea TVA de la 24% la 9% pentru alimente

În discuțiile referitoare la ce ar fi guvernul mai bine să facă (să reducă TVA general de la 24% la 9%) sau cota redusă de 9% pentru alimente, în spațiul public nu a apărut răspunsul la întrebarea: de ce? De ce s-a gândit guvernul, intempestiv, să arunce în discuție reducerea semnificativă a TVA-ului?

Un singur argument a fost plantat în spațiul public: colectarea a fost atât de bună în primele 2 luni ale anului, încât bugetul dispune de 3,3 miliarde de lei plus de venituri iar guvernul vrea să îl folosească pentru a reduce TVA la alimente. Desigur, aceasta nu este o explicație solidă economică, ea comportând mai multe vulnerabilități care se traduc într-o simplă sintagmă: sunt venituri conjuncturale. Este ca și când cineva se trezește deodată cu mulți bani  și, previzionând că lucrurile vor merge întotdeauna așa, se angajează la cheltuieli risipiând întreaga sumă, dar și împrumutându-se în continuare pentru a își susține noul nivel de cheltuieli. O astfel de măsură nu se susține.

S-au scumpit alimentele semnificativ? Datele institutului național de statistică arată că mărufurile alimentare s-au ieftinit in ultimele 12 luni, cu 0,47%. Deci evoluția prețurilor nu poate motiva un șoc pentru costul produselor alimentare, astfel încât să fie nevoie de măsuri ad-hoc. Din contră, în actualul context economic, cu embargo al exporturilor către Federația Rusă (impus de aceasta), prețul produselor alimentare (interne și importate de România) au motive să scadă. Potrivit statisticilor Bloomberg, 63% din producția de roșii au Uniunii Europene mergea către Rusia, 63% din producția de morcovi avea această destinațai, 74% din producția de varză – tot către Rusia, și peste 50% din producția de pere, mere, castraveți, piersici aveau această destinație. Importurile fiind blocate, aceste produse trebuie să își găsească, cel puțin pe termen scurt, noi piețe sau să le aglomereze pe cele deja existente. Asta înseamnă ieftinire. Concret, susțin că mai e loc de ieftinire pentru produsele alimentare importate/produse de România, iar piața în sine poate să conducă la acest lucru.

Propaganda guvernamentală susține că va crește consumul de alimente în urma reducerii de taxe. Aici am dubii. Eu nu voi mânca mai multă carne/mere/pere/varză dacă TVA este redus de la 24% la 9%. Poate că alții o vor face.

Aceeași propagandă guvernamentală susține că prețurile se vor reduce. Poate pe termen scurt. Știți că TVA-ul la medicamente este 9% de 11 ani? Vi se pare că plătim medicamentele mai ieftin decât în Europa? Ba din contră. Mai amintesc cazul carburanților: deja România este producătoare de petrol și gaze, are capacități de rafinare și transport locale, plătim carburanții mult mai scump decât în Austria. Vi se pare normal?

De ce plusul de venituri este conjunctural. 3 răspunsuri.

Premierul Ponta a declarat agenției Mediafax faptul că, la sfârșitul primului trimestru (31 martie), bugetul dispune de un excedent de 1,5 miliarde de lei, față de un deficit programat de 6 miliarde de lei. Când a fost programat acest deficit? În urmă cu circa 3 luni. Și mă întreb: cineva care o dă în bară cu estimarea sumelor ajunse la buget într-un asemenea hal (7,5 miliarde de lei în numai 3 luni) poate fi crezut atunci când vorbește că o măsură sau alta se susține sau nu? Deci primul răspuns este următorul: plusul de venituri a luat prin surprindere guvernul pentru că nu știe să facă un buget. Un al doilea răspuns este de fapt o întrebare: nu cumva în mod voit (având în vedere uriașa eroare de programare bugetară) au fost subestimate veniturile, astfel încât să pară că economia merge extraordinar și produce venituri suplimentare? Iar cel mai important răspuns este următorul:

Proasta capacitate de administrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Guvernul a crescut deficitul bugetar de 50 de ori într-o singură lună.

Pentru această afirmație, exemplul execuției bugetare din ultimele 2 luni ale anului 2014 este mai mult decât grăitor:

* după 11 luni din 2014, grație creșterii de impozite cu efecte negative asupra disponibilităților lăsate în economie (supra-accizarea carburanților pentru autostrăzi inexistente, TVA aplicat la o bază mai mare pe această supra-acciză, taxa pe stâlp, altele), bugetul general consolidat era unul cvasi-echilibrat. Concret, deficitul bugetar a fost la sfârșitul lui noiembrie de 0,04% din PIB. Într-o singură lună, deficitul bugetar s-a majorat de la 0,04 la sută din PIB (248 milioane lei) până la 12,49 miliarde de lei (1,85% din PIB) la sfârșitul lunii decembrie. Calculul matematic arată că deficitul bugetar a crescut de 50,5 ori într-o singură lună, sau, simplificat, în fiecare zi a lunii decembrie, guvernul a cheltuit mai mult decât a încasat cu 394 de milioane de lei. În fiecare zi. Este un astfel de titular de politici economice credibil atunci când vorbește despre sustenabilitate? Din punctul meu de vedere, categoric nu.

Acum, pe ce s-au făcut aceste cheltuieli excepționale? Răspunsul scurt este: pe orice. De la sumele datorate de stat către angajați în urma pierderi proceselor intentate de angajați pentru reducerea salariilor, până la sume alocate bugetelor locale. Câteva miliarde de lei pentru sumele câștigate în instanță, câteva miliarde de lei transferate bugetelor locale (din TVA-ul colectat), peste 450 de milioane de lei transferate ANRP pentru plata unor titluri executorii, peste 400 de milioane de lei transferate ministerului justiției pentru plata salariilor câștigate în instanță, sute de milioane de lei plătite către mai multe ministere și autorități locale pentru plata salariilor pentru care instanța decis că tăierea lor a fost ilegală. Am susținut încă din 2011 că primul lucru pe care trebuie să îl facă un guvern pentru a fi respectat, credibil și partener (nu dușmant) este să plătească ceea ce a decis justiția (detalii aici: https://soviani.com/2011/10/16/nerespectarea-deciziilor-instantelor-intr-un-stat-de-drept-puscarie-ce-spune-ambasadorul-american/). E bine că s-a făcut acest lucru, dar, dacă ar fi existat o bună programare bugetară, de ce nu s-a făcut pe parcursul întregului an 2014? Lună de lună? Pentru că avem o politică fiscală și o programare bugetară ad-hoc.

Să mai dărâmăm o minciună: sustenabilitatea reducerii CAS-urilor cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, pe baza datelor din noiembrie și decembrie.

L-am auzit pe același ton superficial și persiflant pe domnul Ponta zicând că uite… măsura reducerii CAS a fost sustenabilă în noiembrie și decembrie. Omisiunea spunerii întregului adevăr înseamnă tot minciună. Descriu pe scurt mecanismul: în momentul în care statul plătește salariile decise de justiție, el trebuie să își plătească către el însuși (o chestiune contabilă, ia dintr-un buzunar și bagă în altul) impozitul pe venit pentru acele sume, contribuțiile de asigurări sociale reținute de la angajator și de la angajat, contribuția de sănătate, etc. Deci plata acelor sume a ascuns în noiembrie și decembrie golul de venituri generat de reducerea intempestivă a CAS cu 5 puncte procentuale. Nu a dovedit în niciun fel sustenabilitatea măsuri pentru simplul motiv și-a plătit singur CAS-urile pentru sume însemnate. Adevărata sustenabilitate/nesustenabilitate se va vedea din luna aprilie.

Concluzionând, atunci când arunci 12 miliarde de lei într-o singură lună în piață, nu trebuie să te surprindă că 3-4 miliarde de lei din această sumă se întoarce efectiv la buget (impozitul pe profit pentru sumele respective, contribuțiile sociale, sumele alocate autoritîților locale prea târziu pentru a mai putea fi cheltuite, plata cu întârziere a sumelor datorate de autorități și prin urmare transferul unei proaste programări bugetare spre mediul privat, etc). Din calculele mele, rezultă că cel puțin 4 miliarde de lei (surplusul neanticipat la buget dun primele luni ale lui 2015) este generat de sumele cheltuite în luna decembrie. Concluzia este una singură: asta se întâmplă o singură dată. A te baza pe astfel de venituri conjucturale pentru a produce reduceri permanente de taxe este o aventură fiscală.

Efectele reducerii TVA

* asupra consumatorilor: o ușoară reducere a prețurilor de la 1 iunie, efectul benefic urmând să fie anulat în scurt timp prin majorarea altor taxe și impozite (transmise în prețurilor finale) și prin alte scumpiri

* asupra bugetului de stat: potrivit calculelor mele, fiecare punct de TVA aduce către buget aproximativ 208 milioane de lei în fiecare luna (2,5 miliarde de lei anual sau 1,25 miliarde de lei în 6 luni). Premierul spune că vom avea o cotă efectivă de TVA de 17,5% (-6,5 puncte procentuale față de cota actuală de 24%). Deci, pentru 6 luni, minusul de bani la buget va fi de 8 miliarde de lei. În condițiile în care o parte din această reducere se va întoarce la buget (fie printr-o majorare a consumului de alimente – pe care nu o văd a fi semnificativă, fie prin faptul că banii rămași în urma ieftinirii vor fi cheltuiți de populație în alte scopuri), estimez că aproximativ 1,6 miliarde de lei din cele 8 miliarde se vor întorce către buget. Deci rămâne un minus de circa 6,4 miliarde de lei. Din ce va fi acoperit? Domnul Ponta zice că din economiile făcute în primele 6 luni. Ok. Dar la anul? La anul nu vom avea acea aventură fiscală (12 miliarde de lei cheltuite într-o singură lună) și prin urmare, statul va trebui să pună la loc 12 miliarde de lei (pentru anul următor, sau să crească deficitul cu această sumă). Știți ce înseamnă 12 miliarde de lei? Echivalentul creșterii TVA cu 4,8 puncte procentuale. De la 24% la aproape 29%. Guvernul zice că nici vorbă, va reduce TVA-ul de la 24% la 20%. Alte 10 miliarde de lei. Aceste aventuri fiscale ne-ar costa brut undeva la 22 de miliarde de lei în 2016, din care s-ar recupera, prin multiplicatori, circa 4,4 miliarde. Întrebarea rămâne: Ce taxe va crește guvernul în 2016 pentru a compensa minusuri de venituri de 17 miliarde de lei?

Iar la final, reiterez o teză pe care am mai spus-o: statul trebuie să ofere în primul rând școală, stradă și spital. Modul de administrare al veniturilor și cheltuielilor (care este treaba primordială a guvernului) arată că statul nu este capabil la un nivel de 24% TVA să ofere stradă (autostrăzi încă nu există, ci doar sifonari ale banului public prin studii de fezabilitate din care rezulta autostrăzi de 8 miliarde de Euro), nu este capabil să ofere spital (salarii decente pentru medici care să migreze pentru căutareae unui trai decent, spitale dotate și medicamente la prețuri rezonabile), nu este capabil să ofere școală (încă îi reverbează faptul că în clasa întâi, copii nu au avut abecedare). Statul trebuie să se concentreze pe aceste lucruri, simultan cu tăierea rețelelor mafiote încurajate și protejate de terminațiile lor politice, care ar lăsa în economie cel puțin 4-5 miliarde de Euro în fiecare an. Decapitarea acestor rețele mafiote creează spațiul pentru ca statul să ofere stradă, școală și spital. Și să creeze cadrul pentru mai multe locuri de muncă, mai bine plătite. Și de aici vine și creșterea nivelului de trai (salarii mai mari, venituri bugetare mai mari, reale, nu conjuncturale). Și de aici vine și spațiul fiscal pentru o reșezare a taxelor pe consum (TVA). Nu o politică ad-hoc, intempestivă, motivată, din punctul meu de vedere, de încercarea de onorabilizare a unui biet hoț de fonduri bugetare, investitor în tablouri, care, pentru a mima onorabilitatea, vine și susține ,,reforme bugetare șoc”, ruperea acordurilor cu partenerii instituționali, cu alte cuvinte, să ne lase cu Renoair-ii și Picasso-urile noastre, că știm noi ma bine. În lipsa unor motive reale de reducere ad-hoc a TVA, cred că acesta a fost principalul motiv: un hoț de fonduri bugetare a găsit deschidere la un hoț de cuvinte pentru a arunca pe piața o idee de reformă fiscală, care, în final, va consolida România în coada clasamentului privind nivelul de trai.

Acesta este un punct de vedere la nivel macro. Aș fi putut să spun ca alți analiști – da… ce bine e că se ieftinesc alimentele. Aș vrea ca toți care îmbrățișează această idee, să vadă consecințele pe termen mediu și lung a acestei politici fiscale ad-hoc.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , ,

6 răspunsuri

  1. Radu, dar despre motivele electorale ale premierului nu amintesti nimic? Eu cred ca alegerile de anul viitor reprezinta principalul motiv pentru aceste masuri ¨economice¨.

  2. Apropo de scoala, strada si spital, eu cred ca prin acest cod fiscal a disparut evident strada. Prin urmare, pentru un stat mai minimal, se impun taxe mai mici. Ca mai vrem infrastructura (strada) nationala sau locala, trebuie sa platim suplimentar. Taxele locale pot fi majorate cu pana la 50%, iar pentru autostrazi se vor da concesiuni. Stat minimal, guvern socialist. Cool!

  3. Alimentele din import se ieftinesc sigur prin reducerea TVA. Cele autohtone nu prea pentru ca evaziunea pe lant producator procesator distributor supermarket este de 60%, aia nu platesc si nu vor plati TVA in veci. Rezultat? Creste consumul din import ceea ce va trage PIB in jos.

Trackback-uri

  1. Participarea la Antena 3 (Daily Income cu Adrian Maniutiu), de marti, 7 aprilie 2015 | Blogul lui Radu Soviani
  2. Portile de intelepciune ale domnului Isarescu. Astazi despre Euro. | Blogul lui Radu Soviani

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: