Navigand pe site-ul Guvernului Romaniei, in contextul în care tehnocratul Ciolos a vrut sa isi asume in mod politic dambovitean faptul ca domnia sa a deblocat fondurile europene, dupa o discutie cu Corina Crețu, mi-a poposit atentia pe fotografia în care propunerea numărul 2 de Comisar European a României (2014) o soarbe din ochi pe propunerea numărul 1 de Comisar European a Romaniei (2014). Fotografia o găsiți mai jos:

Pentru cei care nu își mai aduc aminte, personajele din imagine reprezintă cele 2 propuneri ale României pentru calitatea de Comisar European în Comisia condusă de Jean-Claude Junker, în exercițiu din anul 2014.

Tot pentru cei care nu își mai aduc aminte, ambele propuneri au fost semnate de cel care stătea în locul domului Cioloș, până în urmă cu 2 săptămâni:

Așa cum realitatea a dovedit, Jean-Claude Juncker a preferat-o ca și comisar European (fie pentru agricultură, fie pentru politică regională) pe Corina Crețu, în deterimentul propunerii numărul 1 a Guvernului României (Dacian Cioloș).

Așadar, domnul Dacian Cioloș, actual prim-ministru tehnocrat al României, a fost rejectat în sptembrie 2014 pentru un al doilea mandat de comisar european, și a fost preferată doamna Crețu. DE CE A FOST REJECTAT DOMNUL CIOLOȘ?

Autoritățile române au îngăimat la acel moment argumente neconcludente, cum că nu este uzual ca un comisar european să mai aibă încă un mandat. Le-am demontat încă de atunci, printr-un articol scris în 12 septembrie 2014 (https://soviani.com/2014/09/12/teoria-mea-cred-ca-meritam-portofoliul-pentru-politici-regionale-suntem-contributori-neti/).

Le reiau pe scurt:

Și mai cunoașteți din expunerea domnului Juncker că desemnările de comisari au fost făcute de statele naționale, dar propunerile de atribuiri de portofolii de către domnul Juncker, pe baza competențelor dovedite. Și chiar dacă domnul Juncker nu a făcut publice competențele, a lăsat, public un apropos (prin clasamentul pe care l-a dat atunci când a făcut publice nominalizările). Încerc să citesc ,,prin” acest clasament și văd următoarele criterii:

* să fi fost prim-ministru sau vicepremier (Comisia propusă are 5 foști premieri și 4 vicepremieri);

* să fi fost ministru (Comisia propusă are 19 foști miniștri);

* să fi fost ministru de externe sau comisar european (Comisia propusă are 8 astfel de personalități)

* să aibă un background solid economic și financiar (Comisia propusă are 11 astfel de personalități)

* să fi fost comisiar european (Comisia propusă are 7 foști comisari, deci cade argumentul că domnul Cioloș nu ar fi putut primi un alt portofoliu decât agricultura petnu că a mai fost comisar european);

* să fi fost membru al Parlamentului European (8 astfel de nominalizați);

* să fi participat la campania pentru alegeri europene în 2014 (9 astfel de nominalizați)

Dacă numărul nominalizaților însumat v-a dat ca și mie 67 în loc de 28 este că fiecare desemnat se încadrează în general în mai multe categorii – spre exemplu Pierre Moscovici – comisar desemnat pentru afaceri economice și financiare, taxare și politici vamale se încadrează în 5 categorii, domnul Juncker însuși în 4), iar doamna Corina Crețu, în ultimele 2 (care nu arată neapărat supercompetențele profesioanale -nu că ele nu ar exista, dar a fi fost membru al Parlamentului european nu presupune neapărat competență (vezi cazul Becali) și popularitate personală sau a partidului care te-a urcat pe listă, și la fel și ultima categorie.

Domnul Cioloș se încadra în categoriile superioare 2,3,5, poate chiar și 4 (discutabil), deci potrivit acestui clasament ,,descifrat” de mine, domnul Cioloș ar fi fost calificat superior. Dar uite că a fost rejectat.

Îl ultimul an, spre rușinea mea, nu am mai căutat răspunsul la această întrebare, pentru simplul motiv că am găsit răpsunsul la o alta și m-am mulțumit cu el: de ce României i-a fost încredințat portofoliul dezvoltării regionale. Răspunsul este: pentru că meritam prin singurul argument plauzibil: la acel moment, ROMANIA alături de state ca Germania era unul dintre putinii contributori NETI ai Uniunii Europene (fără agricultură, contribuția de membru al Romaniei la Uniunea Europeană a fost mai mare decât sumele primite prin fonduri structurale), iar desemnarea unui român a fost mai degrabă un gest de curtoazie. 

ȘI totuși: de ce nu a fost Dacian Cioloș instrumentul acestui gest de curtoazie, în condițiile în care dânsul a fost și prima propunere a celui pe al cărui scaun se așează acum (ca să citez un mare agent imobilar a ajuns să îi ia locul lui Ponta după ce ,,a fost nevoie să moară oameni”).

Și totuși, de ce nu a primit Cioloș un al doilea mandat de Comisar European?

Categorii:Editoriale

Etichete:ciolos, Corina Cretu, Juncker, Ponta, prim-ministru