Zilele astea am cateva preocupari absolut birocratice, si de aceea nu am mai reusit sa scriu zilnic, asa cum v-am obisnuit. Ma enerveaza enorm ca in loc sa ma ocup suta la suta de ceea ce imi place (familie, activitate editoriala, activități lucrative), consum enorm pentru activitatile astea birocratice, dar si ele trebuie facute și probabil vor fi neprețuite în viitor.
In cateva zile termin insa, si revin la scrisul zilnic. Am cateva elemente care necesita neaparat dezbatere publica (de la preturile RCA, la reteaua bancherilor sau la intoarcerea legii darii in plata de catre cel care a reevaluat revolutia Colectiv, si anume ,,a trebuit sa moara oameni” ca sa pice Ponta, la ,,coruptia ucide” – subliniez că domnul Iohannis a realizat asta doar saptamana trecuta in Parlament). Dacă nu era capturat, putea să își dea seama asta încă din 3 noiembrie 2015, când am scris asta:
Tragedia din clubul Colectiv NU este un accident. Este o manifestare a CORUPTIEI ENDEMICE din Romania.
Până să scriu despre legea dării în plată întoarsă în Parlament, vă invit să vă adresați o întrebare și să îmi împărtășiți și mie pe blog răspunsurile.
Întrebarea este: Dacă domnul Iohannis era Președintele Germaniei, la fel ar fi tremurat în urma scrisorii a patru grupuri bancare europene cu prezență în România? Pentru că dacă ar fi fost Președintele Republicii San Lorenzo, sunt convins că ar fi acționat exact la fel cum a reacționat în actuala poziție, de Președinte al României: ar fi trimis legea în Parlamentul din San Lorenzo și ar fi plecat în Florida.
Citiți și:
O poveste de coruptie din San Lorenzo, cu minimum 5 gauri financiare. Asa ceva nu s-ar putea intampla in Romania!
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
ATATA POATE PRESEDINTELE ROMANIEI, RADULE…
Ca președinte ar trebui sa fie corect și loial poporului, însă el este cumparat intr-o tara vândută cu un popor sărăcit. Iar dacă ar fi fost președintele Germaniei cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel si NU ar fi tremurat in fața nimănui, mai ales a unor bancheri….
Coruptia este atunci cand e vorba despre ceilalti. El are doar parte de niste amarate de oportunitati. Mai am si eu o intrebare… Pentru cate dintre casele sale si-a facut credit? Nu stie ce inseamna grija zilei de maine.
e un nesimtit si un aservit ! isarescu il face pres ,iar presedinte a ajuns printr o anumita conjuctura…asta nu se poate numi presedinte…iohannis sta ghiocel in fata bancilor! pe cat e de mare ,pe atat e de p…t!
Din păcate, „a intrat în horă si acum joacă cum i se canta”. Nu! În Germania în primul rând nu i s-ar fi trimis asa ceva. Aici, e „sat fără câini” unde puterea este a celor vicleni si avari nu a celor multi, cu rusine si bun simt. Pare să fie neutru dar este foarte clar in tabara cui a ales să fie.
heeeiii!!!asta chiar isi inchipuie ca este ca presedintele Germaniei,cu morga lui, cu fitzele lui,….parca-i chiar din casa regala de Hohentzolern….ma rog problema lui…da’ problema noastra e ca Romania nu-i Germania….Mare ,imensa si complicata problema
Pentru cele câteva zeci de persoane care timp de o săptămână, zilnic, rupând din timpul de serviciu, au depus solicitări de promulgare a legii Darii in plată asa cum este- totuși, a trecut de comisia juridica,
Pentru cele câteva sute de mii de oameni care de Crăciun aveau o speranță,
Pentru ca nu e firesc ca dupa 7 ani de plata a ratelor, sa ti te tripleze rata fără ca statul sa intervină imediat,
Orice președinte, nu doar al Germaniei,
ERA PRESEDINTELE OAMENILOR, NU AL INTERESELOR FINANCIARE.
E TIMPUL SA GANDIM SI CU INIMA, NU DOAR CU CALCULATORUL…
Se pare ca dl Iohannis e un om riguros. Protocolul pt. domnia sa este sfânt iar tehnica legislativă este de asemenea sfântă. Din nefericire, până la Dumnezeu te mănâncă sfinții. Când și-a aruncat paltonul pe mașină am simțit un regret că l-am votat dar am încercat să maschez acest regret cu o umbră de patriotism pentru că, nu-i așa, nu se cade să nu respecți protocolul unei vizite oficiale a unui președinte a oricărui stat. Adică ce, dacă e președintele României nu trebuie respectat protocolul ? Bine a făcut. Mărturisesc însă că regretul meu a rămas și că gestul său de atunci a rămas pentru mine o bravadă de doi lei dacă nu chiar o lipsă acută de politețe și educație. Nu am văzut aceste gesturi la alți președinți. Obama, Putin, Bush, sau d-na Merkel. Până la urmă greșeala sau mitocănia celor ce nu au respectat protocolul nu trebuie alimentată și pusă în evidență cu o altă mitocănie.
Bun – să trecem mai departe.
Nerespectarea tehnicii legislative e o chestiune foarte importantă în țara în care, în afară de Constituție, orice lege e modificată prin OUG.
Nu știu dacă d-lui președinte i-a fost teamă sau a aplecat urechea la ce au spus bancherii. Asta e impresia generală – că i-au tremurat nădragii în fața lor.
Eu cred că de fapt, d-l Iohannis este nepregătit pt această funcție și că a preferat mai degrabă să ”o scalde”. Adică presiunile erau uriașe din parte bancherilor și a cetățenilor și a preferat să o trimită la Parlament ca să i se mai pună o virgulă, două. În cererea de reexaminare am văzut că nu se invocă aspecte relevante ci doar mici ajustări.
E adevărat că și legea dării în plată are un defect capital și e de mirare pentru că a fost redactată cu concursul d-lui avocat Piperea. Legea nu face trimitere la noțiunea de consumator. Dacă legea ar fi reglementat raporturile dintre profesionist (banca) și consumator (persoana fizică ce acționează în afara vreunui scop comercial) se termina cu orice fel de interpretare. Legea clauzelor abuzive (L193/2000) și legislația protecției consumatorului stabilesc raporturile dintre aceste două categorii – profesionist și consumator. Și în cazul legii dării în plată dacă s-ar fi făcut trimitere strict la aceste categorii nu mai putea fi nimic de comentat, pt că se evitau discuțiile despre ”îmbuibații” care aruncă cheile imobilelor din Ferari. Ai luat bani pentru afaceri – nu esti consumator și nu te încadrezi în lege.
Nu știu dacă inițiatorii legii s-au gândit neapărat la asta ci au vrut o lege care să penalizeze băncile pe toate fronturile deoarece a fost o schemă de finanțare pentru acești dezvoltatori și am auzit despre un caz și sunt convins că nu este singurul.
D-l Popescu, dezvoltator imobiliar în anii 2007 are o firmă – Popescu SRL. Dorește finanțarea acivității comerciale și merge la bancă, iar banca îi spune că îi poate credita firma cu 500.000 Euro sau echivalent în lei dar e o sumă mare și trebuie să facă dovada veniturilor, termenul maxim de creditare e 10 ani, dobânda e de 10-11 %, dar – HEI – avem o ofertă în CHF fffff bună, dar numai pe persoană fizică.
Da, zice d-l Popescu dar eu am nevoie de bani pt afaceri.
Nu e o problemă, vă dăm un credit de nevoi personale de 1.000.000 CHF pe 30 de ani cu 3,99% și nu vă întreabă nimeni nimic de bani.
Garanțiile sunt aceleași, veniturile sunt aceleași, băgăm SRL-ul ca și garant și am rezolvat cazul.
Schema financiară e bună pt bancă pt că un SRL răspunde doar cu averea SRL-ului care în cazul d-lui Popescu nu era f mare, în schimb avea rulaj și venituri f mari.
Dacă SRL-ul nu mai putea plăti și intra în faliment, banca rămânea doar cu proiectul imobiliar (terminat sau nu), adică cu imobilul pus garanție.
Așa, dacă a dat credit pt nevoi personale d-lui Popescu persoană fizică l-a legat pe vecie de rambursarea creditului.
În acele timpuri băncile nu se prea îngrijorau de clauzele abuzive.
Iată așadar că poate și acești dezvoltatori imobiliari ar trebui protejați de legea dării în plată pt că oricum banca știa pt ce a dat banii și nu a vrut să își asume vreun risc ca la un SRL.
Din nefericire bancherii au aruncat chestia cu bogații și săracii și în România acesta e tot timpul o sămânță de scandal. (firească într-un fel pt că cei mai mulți bogați din România au ajuns așa prin hoție).
Dar – dacă legea făcea trimitere la consumator era 100% ok, pt că de curând Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat că protecția consumatorilor se aplică și în cazul unei persoane care avocat fiind, a împrumutat bani ca persoană fizică – credit de nevoi personale și a utilizat banii în cadrul cabinetului de avocat. CJUE a apreciat că din moment ce contractul de credit a fost acordat unei pf pentru nevoi personale nu contează ce a făcut persoana cu banii respectivi. Nu scrie în contract că banii sunt pentru afaceri – ești consumator. (cauza C-110/14 Costea vs Volksbank pronunțată pe 3 septembrie 2015)
Păcat că inițiatorii legii au scăpat din vedere asta pt că în caz contrar d-l președinte nu ar mai fi avut motive să o retrimită în Parlament. și nici bancherii nu mai puteau invoca teoria dezvoltatorului imobiliar.
Acest lucru l-am sesizat de la început dar vocile noastre nu pot fi auzite așa ușor.
Adică dacă un grup de cetățeni nemulțumiți vor audiență la președinte, cu greu vor fi primiți de un consilier anonim, care habar nu are ce caută acolo și care nu știe despre ce e vorba. Dacă d-l Isărescu vrea o întrevedere cu d-l președinte pe tema aceasta, imediat e primit iar dacă scriu niște bancheri străini ceva, gata, d-l președinte execută.
E o problemă f importantă iar d-l președinte nu a vrut să își strice sărbătorile ascultând necazurile unor oameni amărâți, nu a vrut să respire același aer cu aceștia pentru că domnia sa este deasupra acestor probleme și îi repugnă să stea de vorbă cu poporul care l-a ales.
Din turnul său de fildeș nu poate înțelege problemele cetățenilor și asta este dovada caracterului său.
Revenind la legea dării în plată cred că soluția este ca aceasta să se adreseze celor două categorii de persoane (profesionist și consumator) astfel încât această lege să intre în categoria protecției consumatorului și în aceste condiții nimeni nu mai poate comenta absolut nimic. Restul chestiunilor de tehnică legislativă sunt nerelevante – adică acele termene fixate prin lege că sunt cam mici, etc. Astea sunt chestiuni care pot fi reglementate simplu.
În afară de legea dării în plată, iată d-l Cioloș e un alt român care ține cu cetățenii. Legea falimentului personal (care hai să recunoaștem e o porcărie) a fost amânată un an, prin OUG. Aici tehnica legislativă nu e importantă, desigur. Adică Guvernul nu a făcut nimic pt aplicarea acestei legi aproape un an iar d-l Cioloș mai amână un an. Dacă voia să fie corect putea să amâne legea dar putea măcar să dispună și suspendarea executărilor silite până la intrarea în vigoare a legii, pt că dacă mai amâni încă 2-3 ani legea și în timpul ăsta execuți tot ce se poate executa cui mai folosește legea ?
Iată – sunt 3 legi care sunt în favoarea cetățenilor tării și care sunt trântite, amânate de o mână de oameni.
Avem Legea dării în plată, Legea falimentului și Legea conversiei valutare. Trei legi care puteau face viața mai ușoară câtorva zeci sau sute de mii de oameni.
O mână de oameni se opun acestor legi și au succes.
E democrație cumva ?
Sunt curios cum o să se miște Parlamentul cu legea dării în plată dar tare am impresia că o să se înființeze ceva comisii care o să tergiverseze votarea sa.
Oricum, vă rog, dacă puteți să analizați chestiunea cu calitatea de consumator profesionist care ar trebui introdusă în lege șu dacă aveți mai multe uși deschise către inițiatorii legii poate reușiți să le sugerați asta.
Vă multumesc și vă doresc un an nou bun.