Am scris și vorbit despre mecansimul de protecție al Afacerii Hexi Pharma încă de la primele reacții ale lui Achimaș Cadariu, în urmă cărora a fost evident că Achimaș acționează în sensul acoperirii scandalului (Articol 4 mai 2016: Achimaș, la acoperire, ne zice că merge și așa în scandalul dezinfectanților).
Am scris și vorbit încă din 12 mai 2016 că ,,Dacă oameni dintr-un serviciu secret și-ar fi propus ca printr-o societate acoperită, în condițiile în care îi permite legea să aibă societăți acoperite, să sifoneze bani din sectorul de sănătate, ar fi acționat precum în cazul Hexi Pharma. Desigur, niciun serviciu de informații sănătos la cap, care își orientează activitatea spre protejarea siguranței cetățenilor nu și-ar fi propus să tragă bani din vânzarea sănătății cetățenilor și să aleagă șperțul în detrimentul vieților luate de infecțiile nosocomiale. Dar, individual, lichele și oameni fără căptăî există în fiecare serviciu de informații.” (articol 12 mai 2016).
Mi-am propus să scriu și să vorbesc (ieri, la Antena 3, găsiți VIDEO la finalul articolului) mai mult, despre ceea ce numesc frăția sistemelor. Pentru că sunt prea multe incertitudini, prea multe lucruri scurse pe la colțuri de surse oficiale în locul comunicărilor clare și fără dubiu, prea multe fapte care pot trece drept neghiobii nepermise sau, în egală măsără, fapte de acoperire pe care doar un nucleu mafiot are capacitatea să le pună în operă. Dar, din elementele publice de până acum, pot formula o judecată, un raționament, care să releve din ce zonă provin protectorii și beneficiarii reali ai Hexi Pharma. Pornesc în raționamentul meu de la societatea Hexi Pharma.
Ce știm, fără dubiu, despre Hexi Pharma
a) că a crescut exploziv de la înființare și până în prezent, ajungând la o cotă în piața dezinfectanților de 16%. Dar cum dezinfectanții nu sunt folosiți numai în spitale și întrucât Hexi Pharma a devenit furnizorul unei vaste majorități a spitalelor din România de stat (peste 300 din 425), cota de piață în spitalele de stat este categoric mult mai mare. Chiar impresionantă.
b) că a fost beneficiarul unor licitații trucate. Da, licitații trucate, întrucât atâta vreme cât vindeau spitalelor altceva decât ceea ce ,,câștigau” sau li se atribuia direct (spun licitatații trucate întrucât rețetele erau falsificate, deci produsele neconforme), intră fix în definiția unei licitații trucate. Hexi Pharma a fost beneficiara a peste 12.500 de contracte de atribuire (licitații și atribuiri directe). Impresionant.
c) Hexi Pharma transfera profiturile în extern. Tranzitoriu în Cipru. Opinez că banii nu au rămas acolo, au plecat în alte juridiscții bancare (non-UE, non-aliate, spre exemplu Elveția dar și spre alte jurisdicții non-aliate, non-UE), iar de acolo spre BENEFICIARII REALI. E doar o chestiune de timp până când vor fi identificați beneficiarii reali – just follow the money.
Aici este necesar un scurt intermezzo referitor la cum își plătesc serviciile de informații spionii: întrucât este evident că aceștia nu își primesc banii de la casieria serviciilor de informații, atunci când legea le permite, serviciile înființează societăți sub acoperire (destinate legal acoperirii activității operative). Spre exemplu, un serviciu de informații (oameni dintr-un serviciu de informații) poate importa într-o societate acoperită din Cipru piei putrezite din Argentina pentru un dolar, să le vândă în România pentru 10 dolari (printr-o altă acoperită) și fură practic din România 9 dolari la fiecare piele putrezită, bani care rămân în Cipru. De acolo pleacă mai departe, spre activitatea de spionaj/de culegere de informatii, sau, în cazul unor lichele și oameni fără căptâi, către ei înșiși. Desigur, niciun serviciu de informații sănătos la cap nu ar face business-ul ăsta contrapunând viețile pacienților, respectiv cu bani din sănătate. Dar lichele și oameni fără căpătâi există în fiecare serviciu de informații, care nu ar avea vreo jenă în a face asta.
Protecția de primă rundă:
Revenind, potrivit punctelor a), b), c), Hexi Pharma se încadrează perfect în profilul de societate acoperită. Întrucât SRI, prin lege, NU ARE VOIE SĂ AIBĂ SOCIETĂȚI ACOPERITE, și pornind de prezumția normală că SRI respectă propria legislație, acoperirea societății din România și a sorei din Cipru nu poate fi vecină decât cu Serviciul de Informații Externe. Nu spun că Hexi Pharma era o societate acoperită a SIE, dar spun că are exact profilul unei astfel de societăți. Și mai spun că lichele și oameni fără căpătâi există în orice serviciu de informații și prin urmare lichele și oameni fără căpătâi apropiate SIE, cunoscând mecanismul de acoperire SIE, ar fi putut să facă exact acest lucru din Hexi Pharma.
Creșterea explozivă a afacerii (peste 300 de spitale) nu se putea face prin mită (vă dați seama ce însemna mită la 300 de manageri, epidemiologi, practic afacerea devine nerentabilă și extrem de riscantă – să mituiești TOȚI oamenii din sistem în dauna variantei mai puțin expuse și mai eficiente, a cumpărării protecției din partea unor lichele, care în fapt reprezintă și beneficiarii reali ), ci doar prin protecție instituțională, pe care, în raționamentul pe care îl expun, lichele și oameni fără căpătâi din SIE/apropiate SIE, într-o primă rundă, o puteau oferi. Iar protecția instituțională se manifesta inclusiv prin acoperirea operațiunii de spălare de bani prin Cipru (banii Hexi, întrucât proveneau din licitații trucate = infracțiuni iar profiturile erau exportate în Cipru => spălare de bani). Desigur, spălarea de bani putea fi sesizată imediat de către BNR, dar, asta nu face decât să îmi întărească judecata, pentru că, în concepția mea, apropierea BNR este mai degrabă la un anumit strat de către SIE decât de celălalt serviciu de informații.
Existau mult prea multe indicii în privința acestei spălari de bani, astfel încât ele să fie trecute cu vederea doar pentru că Dan Condrea era vreun păcălici suprem al sistemului. Opinez că protecția instituțională de runda 1 era oferită de lichele și oameni fără căpătâi din/apropiate SIE (nu mă refer strict la instituție ci la cazuri punctuale). Rețineți că profitul Hexi Pharma din cumpărarea de substanțe prin acoperita din Cipru (și nu direct de la furnziorul primar – BASF) și vânzarea apoi acoperitei din România, la prețuri de 7 ori mai mari, asigura beneficiarilor reali un profit de 600%. Mai mult decât la Caritas (unde puneai un leu și luai 6, aici puneai un leu și luai 7).
Protecția de runda a 2-a
Este evident că depistarea unor astfel de infracțiuni (spălare de bani) este în sarcina cuiva în România. Și aici nu mă refer la oameni din BNR și de la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor care au relații de bună vecinătate cu SIE. Ci mă refer la anticorpi: oameni din Serviciul Român de Informații care ar fi trebuit să observe combinația acoperitei, cu atât mai mult cu cât business-ul ăsta se făcea într-un domeniu care ține de siguranța națională: sănătatea publică. Dacă lichelele și oamenii fără căpătâi care asigurau protecția de primă rundă (nu știu dacă substanțele au început să fie diluate chiar de la primul contract, deși există o bună probabilitate pentru asta – Dan Condrea a declarat că știa doar de Thor că este diluat, dar nu e genul de om care să fie crezut) se puteau îmbăta că fură doar de la buget (în cazul în care substanțele nu ar fi fost diluate la acel moment, furtul de vieți nu era direct, ci prin subfinanțare se ajungea la furtul de vieți), din momentul diluării substanțelor (poate fi de la început, poate fi ulterior, dar cel mai probabil era de la început) furtul de vieți a devenit direct.
a) Așadar SRI avea în obiectul de activitate să sesizeze infracțiunile făcute de Hexi Pharma (spălarea de bani în Cipru prin trucarea de achiziții publice în România). Oameni din SRI ar fi trebuit să sesizeze mai departe, eficient și necontenit subiectul Hexi Pharma. Prin Georgian Pop, SRI încearcă, într-un mod necredibil pentru mine (dar foarte credibil pentru Klaus Iohannis care verdictează, ca șef al CSAT, că ,,SRI și-a făcut treaba”), să ne spună că a informat mai departe beneficiarii reali. Presupunând că cele 4 informări legate de Hexi Pharma, făcute de oameni din SRI, pot reprezenta ,,facerea trebii” (2 la consilii județene – dintre care un șef de consiliu e deja mort, la un prefect, iar a 4-a la un ministru al sănătății despre care nu știm cine era), ceea ce eu nu cred că reprezintă treabă făcută, categoric oameni din SRI au fost ineficienți în a își face treaba. Care a fost rezultatul sesizărilor lor? Hexi Pharma a continuat să vândă produse chiar în spitalul SRI, la MAPN, la STS, ba chiar și la Administrația Prezidențială. Asta se cheamă că oamenii din SRI responsabili cu informările (și urmărirea rezultatului lor) și-au făcut treaba? Comunicările SRI nu ne spun explicit dacă ei au sesizat mecanismul vizibil cu ochiul liber, sau au procedat la așa-numitele informări pe baza unor sesizări pe care le-au primit când credeau că Hexi Pharma e doar o firmă de piei putrezite.
b) Presupunând că oameni din SRI nu au identificat Hexi Pharma (și înțeleg că nici acum nu o consideră o chestiune de siguranță națională), în mod cert există sesizări care au fost făcute către SRI, Cătălin Tolontan vorbește în clar despre ele, unele făcute chiar de competitori. CE S-A ÎNTÂMPLAT DUPĂ ACELE SESIZĂRI?
- În mod cert, Hexi Pharma a vândut produse diluate către spitalele de urgență din România, către spitalul SRI, către spitalul MApN, către Administrația Prezidențială. Acest lucru este incompatibil cu ,,SRI și-a făcut treaba”, în condițiile în care Spitalul SRI (Agrippa Ionescu) a cumpărat până în februarie anul acesta dezinfectanți Hexi Pharma
- În mod cert, protecția instituțională s-a amplificat. Plângerile la DNA și Parchet împotriva lui Dan Condrea și Hexi Pharma au rămas FĂRĂ NICIUN REZULTAT. Sesizările de la SRI ar fi plecat (22, dar nu specifice despre Hexi Pharma), dar Dan Condrea nu a fost nici măcar audiat. Cine avea capacitatea să facă în așa fel încât DNA București și Parchetul să nu miște un deget, DUPĂ CE SRI a fost sesizat, sau să fie determinat la inacțiune de calitatea sesizărilor? Din păcate, răspunsul este același ca și la protecția de runda 1: lichele și oameni fără căpătâi, dar de această dată nu apropiate sau din SIE ci lichele și oameni fără căpătâi din/apropiate SRI. Nimeni altcineva la acest nivel, chiar dacă se va supăra Președintele CSAT pe mine, întrucât domnia sa a afirmat, cu același ton pe care a spus ,,SRI și-a făcut treaba” și că ,,verificările CSAT arată cu nu există acoperiți în justiție”.
Deci, în judecata pe care o conturez, protecția instituțională de runda 2 a fost asigurată (peste protecția instituțională de runda 1) de lichele și oameni fără căpătâi din/apropiate SRI. Repet, nu vorbesc despre instituția SRI, ci despre cazuri punctuale pe care le-am denumit generic lichele și oameni fără căpătâi, care există în orice serviciu de informații (sunt publice și destul de multe de ofițeri SRI ajunși pe mâna DNA) sau de persoane care după ce au fost cel puțin prietenoase cu vigilența serviciilor de informații, au sfârșit crunt prin a fi condamnați cu suspendare sau condamnați la scriere de cărți.
Cu ce preț a fost asigurată protecția de runda a 2-a
Pentru acest tip de protecție avem un nou set de beneficiari reali. Ce percep ei în schimbul protecției? Ca întotdeauna, monetizează această conduită. Iar judecata pe care o conturez la întrebarea legată de prețul protecției de runda a 2-a, mi-a venit dintr-un titlu pe care l-a dat Cătălin Tolontan într-unul din episoadele Anchetei, titlu aparent fără sens, dar al cărui sens încerc eu să îl pricep suficient, acum. Titlul sună așa: ,,De ce dilua Condrea dezinfectantele de 10 ori? Fiindcă își vindea tot lui, printr-un off-shore, substanțele active de 7 ori mai scump”.
Cu documente din 2008, 2009,2010, Cătălin Tolontan demonstrează vânzarea substanțelor active de 7 ori mai scump, deci profitul de 600%. Pai dacă ai profit de 600% (presupun cu substanțe nediluate), oare merită profitul de 6000% cu substanțe diluate, devenind din infractor criminal și crescând șansele de a fi descoperit, în primul rând de concurență (își imaginează cineva că o firmă serioasă din domeniul farma (competiție) nu are propriul servicii de informații?). Deci aparent fără sens pentru că în traducere non-tehnică ar fi sunat așa: De ce vroia Condrea profit de 6000%? Pentru că avea de 600%. Eu sunt convins că atât pentru beneficiarii reali de primă rundă ai Hexi Pharma cât și pentru jucătorii la Caritas, 600% era cel puțin confortabil. Pentru că Hexi Pharma este DOAR un centru de profit. Mai sunt și altele.
Desigur, elementele prezentate mai sus (a, b, c) ar fi fost de natură să stârnească curiozitatea profesională a unui serviciu de informații interne (în cazul de față SRI). Desigur, această curiozitate e obligatoriu să fie exploatată profesional, iar în activitatea operativă este un fleac să fie obținute (reconstituite) facturile Hexi Pharma și ale sorei acoperite din Cipru. Deci, oameni din SRI nu pot pretinde că nu aveau acces la aceste informații. Un alt strat din BNR este suficient de vecin cu SRI astfel încât sumele transmise în Cipru să nu poată scapă nesesizate. Iar dacă SRI poate pretinde totuși că nu i s-a aprins niciun beculeț la spălarea de bani Hexi Pharma, întrucât mai apoi au fost SESIZAȚI, nu pot pretinde nicicum că nu au știut. Cum poți să fi sesizat și să nu știi?
Ce au făcut cu această știință, cu acest know-how? Nu mă refer la profesioniști, dar la lichele și oameni fără căpătâi din SRI sau din vecinătatea acestuia mă refer direct. În general, lichelele și oamenii fără căpătâi sunt tentate să MONETIZEZE informația (pe care o aveau probabil, dar pe care nu mai pot pretinde că nu o aveau din moment ce au existat SESIZĂRI). Profesioniștii ar fi anihilat rețeaua mafiotă. Lichelele ar fi exploatat-o.
Este posibil ca o dată ce a fost obținută o informație MONETIZABILĂ (direct sau prin sesizări), lichele și oameni fără căpătâi să fi monetizat această informație? Și lichele și oameni fără căpătâi din acest al doilea serviciu de informații, să se fi alăturat beneficiarilor reali ai Afacerii Hexi Pharma? Cel mai proabil da, judecând faptic, istoric:
În decembrie 2015 și în martie 2016, am prezentat la Antena 3 mecanismul prin care oameni din SRI, deși au fost sesizați în cazul Bancorex cu mult înainte de puciul din 14 martie 1997, puci care a pus în operă planul de prăbușire a băncii și păgubirea statului român cu până la 7 (șapte miliarde de Euro în urma furturilor de active ale Bancorex), au ajuns peste ani, să se asocieze direct sau indirect cu persoane care au pus în operă prăbușirea BANCOREX. Am demonstrat totul cu acte (vedeți cele două emisiuni aici: https://soviani.com/2016/04/03/video-documente-despre-nominalizarea-mea-la-premiul-libertatea-presei-pentru-curaj-de-ce/)
Acesta este în fapt hazardul moral: ai scăpat o dată (protejat și acoperit) de consecințele infracțiunilor, scapi și a doua oară, ești tentat și chiar înclinat să o faci din nou, sau să o facă și alții.
Pe baza a ceea ce am prezentat deja în cele două emisiuni, mi-am pus legitima întrebare: întrucât persoane din cadrul SRI (și din Parchetul General) au fost SESIZATE asupra destabilizării Bancorex, NU AU PREVENIT-O, intenția a fost pusă în operă, banca a fost deposedată de active, iar peste ani, pe cei care au inițiat PUCIUL, (în fapt o adunare generală a acționarilor dovedită de JUSTIȚIE drept ILEGALĂ, care a decapitat banca și a instalat nelegal o nouă conducere care a netezit drumul BANCOREX spre a fi furată), sau pe cei din anturajul lor, ÎI REGĂSIM ÎN RELAȚII COMERCIALE CU CEI CARE AU FOST SESIZAȚI, pot să mă întreb dacă cei care ar fi trebuit SĂ PREVINĂ, și AVEAU instrumentele să prevină, au făcut pace cu inițiatorii puciului în vederea monetizării? Da, pot să mă întreb și pot să mă întreb și retoric.
Am reliefat aceste element ca să demonstrez FERM că au mai existat situații în care SRI și Parchetul General au fost preveniți, iar de făcut, nu au făcut nimic. Nu am informații acum la ce prefecturi sau consilii județene or fi ajuns informările lor, dar, categoric, inacțiunea lor a dus la păgubirea statului român cu până la 7 miliarde de Euro. Similitudinea modului de acțiune în cazul Hexi Pharma este asemănătoare până la identitate:
a) a fost sesizat SRI și în cazul Bancorex și în cazul Hexi Pharma? A fost.
b) a fost sesizat Parchetul General și în cazul Bancorex și în cazul Hexi Pharma? A fost.
c) era în atribuțiile și putința BNR să observe și să sesizeze plățile repetitive din Hexi Pharma în Cipru (destinație aleasă nu tocmai de cei mai corecți contribuabili)? Era. Era în atribuțiile și în obligația imperioasă a BNR să observe că numirea în 14 martie 1997 a unui nou director Bancorex, în persoana lui Florin Ionescu încălca normele și prin urmare era nelegală, întrucât Florin Ionescu NU MAI ERA ANGAJATUL Bancorex la momentul respectiv? Era. A văzut BNR? Da, dar a tăcut. Ulterior, ICCJ, complet de nouă judecători a decis că acea adunare a fost NELEGALĂ.
d) au folosit punctele a), b) și c) la ceva, în sensul opriri fraudelor, fie la Bancorex fie la Hexi Pharma? Acum este evident că a folosit doar celor care aveau informația și au putut să o monetizeze în interes propriu. În cazul Bancorex, puciul din martie 1997 nu a fost oprit (ci am elemente să cred că a fost accelerat în urma sesizărilor), în cazul Hexi Pharma, după sesizări, Hexi Pharma a continuat să vândă nestingherit apă colorată tocmai spitalelor SRI, MApn, STS, Administrației Prezidențiale, la cele mai mari spitale de urgență, LA SPITALE DE COPII, în timp ce DNA și Parchetul nu începeau urmărirea penală, fără ca măcar să îl audieze pe Condrea iar SRI trimiea informări la o prefectură și două consilii județene.
,,Puteam salva mai multe vieți”, a spus doctorul Cătălin Cîrstoveanu la aflarea veștilor șocante că Hexi Pharma vindea produse DILUATE. Cine este responsabil pentru aceste vieți, care nu au mai putut fi salvate?
Și acum, o posibilă explicație pentru DILUARE:
Scumpirea de 7 ori a produselor vândute de acoperita din Cipru către sora Hexi Pharma era suficientă pentru beneficiarii reali de primă rundă (lichele și oameni fără căpătâi apropiate/din SIE). Nu era însă suficientă pentru beneficiarii de runda a 2-a (lichele și oameni fără căpătâi apropiate/ din SRI). Repet, nu vorbesc instituțional de SIE și SRI ci doar despre lichele și oameni fără căptâi care există în orice serviciu de informații. Nesurprinzător, există relații de frăție între lichele și oameni fără căpătâi dintre cele două entități.
Prin urmare, Condrea – genul de om care jură supunere oarbă sistemului, a trebuit să îndestuleze și beneficiarii de runda a doua. Și întrucât substanțele primare erau deja vândute de 7 ori mai scump de la acoperita din Cipru către acoperita Hexi Pharma, iar o scumpire suplimentară l-ar fi scos din piață, a acționat/a fost nevoit să dilueze (și mai mult) SUBSTANȚELE. Acesta este, potrivit raționamentului pe care l-am dezvoltat, PREȚUL protecției de runda a 2-a. Poate că produsele au fost diluate din prima secundă de existență a Hexi Pharma ca producător de biocide. Dar, categoric, aprariția unei noi runde de beneficiari reali, ar fi putut determina transformarea infracțiunii în crimă prin decizia de dilua (mai mulți) dezinfectanți. În beneficiul unei runde de beneficiari reali care ar fi putut să asigure, în continuare, protecția lui Condrea: la DNA, la Parchete, etc, pentru că altfel nu îmi explic de ce ceea ce acum este evident o crimă de proporții ce atinge siguranța națională s-a încheiat la nivelul anilor 2012 prin neînceperea urmăririi penale și clasarea sesizărilor. Și nu se explică de ce Condrea, martorul și proba cheie cea mai apropiată de beneficiarii reali de runda 1 și 2, a trebuit să moară subit. Desigur, dacă există alte explicații pentru NUP-uri și clasare, sunt foarte curios să le aflu. Până atunci nu pot să afirm, așa cum am făcut din prima secundă în care am aflat despre moartea lui Condrea, că diferența dintre sinucidere și crimă (care poate fi și determinarea sinuciderii) face diferența ÎNTRE UN STAT CORUPT ȘI UN STAT MAFIOT.
Am expus mai sus, propria judecată, propriul raționament, pe baza unor imense elemente de incertitudine lăsate de cei care, printr-o atitudine diferită, fermă și credibilă, ar fi trebuit să spulbere aceste incertitudini și categoric să oprească de mult Afacerea Hexi Pharma.
Acțiunile și inacțiunile lor mi-au lăsat însă puternica impresie că au acționat ,,la acoperire”. Poate sunt incompetenți, dar, exemplul din trecut pe care l-am reliefat mai sus, îmi demonstrează că este posibil ca rezonul, motivul, să fie și altul decât incompetența.
Când voi avea elemente clare și credibile de la autorități, altele decât ,,și-au făcut treaba” și ,,nu există acoperiți în justiție”, când voi avea o explicație rezonabilă pentru neînceperea urmăririi penale de către DNA/Parchet încă din 2012 (poate susținută de protecția asigurată prin ,,calitatea” și exactitatea informărilor), când voi avea afirmații credibile despre motivul pentru care NU A FOST REȚINUT Condrea înaintea dispariției sale (alta decât ,,abia ieri am reușit să estimăm prejudiciul”), când voi avea o explicație credibilă pentru motivul pentru care SRI nu l-a monitorizat permanent și PROTEJAT permanent pe Condrea, martor și probă cheie DUPĂ izbucnirea scandalului, voi avea motive să îmi ajustez acest raționament.
Până atunci, nu am niciun motiv să îmi ajustez acest raționament întrucât toate judecățile pe care le-am expus public după izbucnirea scandalului Hexi Pharma, s-au dovedit JUSTIFICATE, sută la sută.
Până atunci, nu pot să judec decât într-o singură cheie: #fratiasistemelor. Repet, nu mă refer la SRI și SIE ca instituții, ci la lichele și oameni fără căpătâi apropiate/din acestea care determină frăția sistemelor. Lichele și oameni fără căpătâi care categoric sunt frați, indiferent unde sunt plasați acum, întrucât au aceeași mamă și același tată: FOSTA SECURITATE.
În fișierul VIDEO de mai jos, puteți viziona intervenția mea, pe această temă, de marți, 24 mai 2016, la Sinteza Zilei, Antena 3:
https://www.youtube.com/watch?v=-MgDRUvJZF0
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns