Gabita Oprea este doar unul dintre generalii de pe bancheta din spate. Care, atunci când e vorba de foloase, uzurpare de funcții și impostură, este general în interesul național și i se cuvine orice. Când e vorba să își asume responsabilitatea pentru decizii luate în propriul interes, pe care îl numește interes național, devine generalul de pe bancheta din spate. Generalul nu mai este dispus să își dovedească nevinovăția prin începerea urmăririi penale, și, nu-i așa, dacă sunt nevinovați, prin încetarea urmăririi penale. Generalul cere Parlamentului să îi protejeze nevinovația declarându-l imun.

Gabita Oprea nu este singurul general român de pe bancheta din spate. Dar pentru că nu știu ce grade au alții dar pot bănui cum au ajuns să ocupe funcții, bine plătite și fără să riște vreo responsabilitate reală: întrucât sunt protejați de amicii lor de lungă durată, pentru care mizeriile generalilor nu sunt decât oportunități de manavrere ale acestora, care pot fi expuse atunci când se dovedesc neloaiali.

Când voi alătura cuvântul ,,general” de funcția lor nu mă voi referi la grad, ci la definiția cuvântului general și anume ,,care este comun tuturor (sau marii majorități)’‘. Nu toți trebuie băgați în aceiași oală și de aceea voi restrânge cuvântul general la o definiție proprie – ,,care este comun tuturor d’alde Oprea”. Și ce au în comun aceștia? Sunt oameni fără căpătâi.

Traseul lor este simplu: pornesc de la a fi oameni fără căpătâi, sunt capturați de un sistem pentru simplul motiv că sunt dispuși ,,să facă” lucruri în favoarea altor oameni fără căpătâi – de data aceasta seniori. Cu cât fac mai multe nefăcute (și mizeriile lor sunt cunoscute de seniori), juniorii avansează pe scara oamenilor fără căpătâi, la excepțional, înainte de termen și câte două grade deodată.

Poziții, funcții, bani, secretare, mașini, imunitate. Din noile poziții, servesc interese mai profunde ale unor oameni fără căpătâi ,,și mai seniori”, așa numitul ,,nucleu dur”. Și atâta timp cât nu sunt prinși sunt vajnici apărători ai interesului național și generali. Când o comit, și o comit evident, din culpă, cer protecția nucleului dur.

Când acesta nu poate să îi mai protejze, generalii trec pe bancheta din spate, în conservarea și speranța momentului în care nucleul dur ,,îi va scoate”. Și, ca oameni fără căpătî, gândindu-se că nu au furat doar pentru ei ci mai ales pentru amicii lor mizerabili car de aceea i-au numit în poziții, au proasta inspirație să se gândească că pot avea la mână nucleul dur și să se viseze zei.

Doar că acest lucru este cunoscut și de nucleul dur. Un general este valoros, atata timp cât nu se așează pe bancheta din spate. Iar când ajung acolo, în propriul interes, seniorii îi lasă să ajungă după zăvor. Zvârlirea lor după zăvor este ultima protecție a nucleului dur, înainte de propria cădere. Înainte ca dânșii să devină generalii de pe bancheta din spate.

Dar România nu este singurul stat cu generali pe bancheta din spate. Din documenterea mea, mai există cel puțin un stat similar până la identitate. Statul acesta este San Lorenzo.

În San Lorenzo, există generali de pe bancheta din spate și în sistemul financiar. Generali în sensul definit de mine. Pentru ei, în San Lorenzo, echivalentul morții polițistului Bogdan Gigină este criza financiară sau creșterea portofoliului de neperoformante până la 23%. 1 din 5 credite, rețineți. La cea mai mare bancă din San Lorenzo, neperformantele au ajuns la 30%. Ce au făcut generalii din San Lorenzo care trebuiau să supravegheze, prudențial și să vegheze la stabilitatea financiară? S-au așezat pe bancheta din spate.

Pentru alți generali,  tot din San Lorenzo, (în același sens definit de mine) din sistemul financiar, echivalentul morții lui Bogdan Gigină (zicea Oprea ,,dacă ar fi fost profesionist…”) este ,,eșuarea pieței în ultimul hal”. În fapt, au contribuit activ și determinat ,,eșuarea pieței”, eșec pe care cu mândrie îl proclamă ,,ultimul proiect”, la fel cum Oprea a contribuit activ și determinat moarea lui Bogdan Gigină prin faptul că a legiferat că fundul domniei sale trebuie să se afle permanent în spatele girofarului, evident, în interes național. După care se așează pe bancheta din spate.

Am o veste rea pentru ei. Cei care au fost în măsură să le acorde protecție în scopul creării de oportunități proprii până acum (și nu protecția legală pentru pozițiile în care au fost plasați,  ci protecția pentru găinările de care se ocupă și pentru abuzurile pe care le fac), își doresc foarte multe. De aceea au pus în poziție cheie oameni fără căpătăî, care, în final, au devenit generali pe bancheta din spate. Un singur lucru nu își doresc acești protectori: să devină și ei generali pe bancheta din spate. Pentru că știu că poziția de general pe bancheta din spate este anticamera generalilor corupți care ajung după zăbrele.

Și ca să întârzie cât pot ajungerea lor după zăbrele, nu vor avea nici o reticență să îi trimită fix acolo pe cei care acum au devenit generali pe bancheta din spate. Actualii generali de pe bancheta din spate știu că și-au pierdut protecția, pe care, o denumesc, călduros ,,prieteni”. Speră însă să rămână doar pe bancheta din spate, protejați fie prin imunitate dată de Parlament, fie prin super-imunitate vârâtă în statutul lor.

În finalul poveștii lor profesionale, clădită în primul rând pe corupție, oamenii fără căpătâi  din San Lorenzo vor ajunge curând din poziția de a constata că ,,la datorie se întâmplă tragedii” sau ,,piața a eșuat în ultimul hal” în postura de generali pe bancheta din spate. Iar de acolo, exact cum spunea poetul:

,,Tresărind scânteie lacul

Și se leagănă sub soare

Eu, privindu-l din pădure

Las aleanul să mă fure

Și ascult, de la răcoare,

Pitpalacul”

Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:bancheta din spate, bogdan gigina, Gabriel Oprea, semnat, superimunitate