Si eu i-am spus lui Victor Ponta ca va fi arestat daca va semna contractul Comarnic-Brasov. I-am spus si unde.


Intrucat personaje fabricate precum Victor Ponta sau Sebastian Ghita, in incercarea esuata de a demonstra ca sunt ,,victime politice” atunci cand sunt cercetati pentru comiterea de infractiuni pretind pervers  ca Victor Ponta a  fost impiedicat sa faca autostrada Comarnic-Brasov, fiind amenintat cu arestarea, si ca ,,inalti oficiali din penal” l-au amenintat pe Ponta ca va fi arestat daca semneaza contractul pentru afacerea autostrăzii, vreau sa marturisesc:

Și eu i-am spus lui Victor Ponta, in data de 18 iunie 2015, ca va fi arestat daca semneaza autostrada Comarnic Brasov. Mai exact, eu i-am spus lui Victor Ponta ca va fi arestat daca semneaza construtia a 53 de kilometri de autostrada printr-un contract de 8,5 miliarde de Euro (160 de milioane de Euro/kilometru) pentru concesiunea pe care dorea sa o dea consortiului Vinci-Aktor-Strabag. Eu i-am spus public, aici, pe blog, desi dansul era fugit in Turcia si facea reduceri de TVA. I-am transmis public aici pe blog ca:

,,anularea contractului de concesiune este un motiv în plus pentru domnul Victor Ponta (care anunța în 19 decembrie 2013 că autostrada va fi construită în regim de concesiune de către câștigătorii Vinci-Strabag-Aktor) să mai rămână o perioadă în Turcia (pentru că, nu-i așa, ,,doar nu sunt prostănac” – vede și dânsul cum a fost escortat domnul Chiliman la Ploiești direct din terminalul sosiri internaționale de la Otopeni)”.

Totul am spus public, evidențiind și elementele pe care procurorii ar trebui sa le cerceteze (inca actuale), in articolul de mai jos, publicat aici, in 18 iunie 2015:

Manaria cusuta cu ață albă Comarnic-Brașov a picat. Fraza cheie din comunicatul CNADNR care ne arată că procurorii ar trebui să se sesizeze.

Am avertizat tot atunci ca inclusiv ministrul bugetului lui Ponta de la momentul deschideriii procedurii (Liviu Voinea – ministru al bugetului in Guvernul Ponta II in perioada decembrie 2012-august 2014), are motive sa se teama de procurori intrucat ,,finalizarea negocierii contractului de concesiune” prin ,,anularea procedurii de atribuire” anuntata de CNADNR in 18 iunie 2015 arata in mod clar faptul ca aceasta negociere cu destinatar clar – Vinci-Aktor-Strabag, nu ar fi putut sa ajunga intr-o stare atat de avansata si sa impiedice demararea efectiva a autostrazii, daca ministrul bugetului si-ar fi facut treaba. Va reamintesc ca in 18 iunie 2015, CNADNR motiva anularea concesiunii cu consortiul care a castigat licitatia in 19 decembrie 2013. Liviu Voinea ar fi trebuit sa avertizeze la momentul demararii operatiunii de 8,5 miliarde de Euro ca o astfel de cheltuiala va fi considerata deficit bugetar de catre Comisia Europeana si nu poate fi acceptata. Acest lucru, o constatare de manual, era relevat chiar de catre comunicatul CNADNR din 18 iunie 2015 ,,Contractul de concesiune este incadrat, conform metodologiei Eurostat, on government balance sheet”.

Explicam in aceiași dată că:

Asta înseamnă că ,,se pune” la deficit și datorie publică și derapăm din regulile bugetare ale Uniunii Europene. Cunoașterea și conștientizarea acestui lucru înainte de lansarea autostrăzii în regim de concesiune ne conducea încă din urmă cu 2 ani la convingerea fermă că un astfel de proiect nu va fi acceptat de către Comisia Europeană. Și nu pierdeam 2 ani și prejudiciile provenite din studii de fezabilitate, costuri de întârziere a autostrăzii etc. Doar că, intenționat, Guvernul României, deși știa acest lucru, nu a vrut să îl cunoască (și să îl recunoască, pe principiul lasă, că îi păcălim noi pe toți). Dovada irefutabilă a acestui lucru este faptul că, în strategia sa, a pus, intenționat următoarele, cu specificația ,,ULTERIOR”: 

Probabil că această contribuție a lui Liviu Voinea, de a își îndeplini defectuos atribuțiile de serviciu și favorizând proiectul prin trasarea de către Guvern în caietul de sarcini ca activitate ulterioara ca pretul de autostrada sa nu se puna la deficit si datorie publica, a reprezentat, in opinia mea, argumentul pentru care Victor Ponta a acceptat rugamintea lui Liviu Voinea de a deveni viceguvernator BNR, si l-a propulsat pe lista.

Mai spuneam cuiva în același articol că are motive să se teamă de pușcărie, chiar dacă a făcut pasul înapoi înainte de a face doi pași înainte:

,,Are tinichele domnul Rus? Nu știu. Dar știu că a făcut parte din Guvernul Ponta atunci când acesta a încercat să legifereze și să legitimeze hoția de la Comarnic Brașov (costuri de 8 miliarde de Euro pentru 50 de kilometri) prin tentativa bagabonțească ca ,,întreaga clasă politică, printr-un pact pentru infrastructură, să fie de acord cu acest lucru”. Pactul pentru infrastructură nu i-a ieșit domnului Ponta. Dar încăpățânarea de a face Comarnic Brașov pe alte fonduri decât cele europene (controlate și supra-controlate), mie îmi este suspectă. Încăpâțănarea de a lasa la coada cozilor autostrada Pitești-Sibiu, iarași îmi pare suspectă. Dacă aș fi fost eu vreun grup de interese nelegitim care aș fi putut să îl susțin pe domnul Ioan Rus ca ministru al transporturilor (nu ca ministru de interne), aș fi avut în vedere tocmai să îl fac să semneze proiecte de autostrăzi pe preturi fantasmagorice, în scopul sifonării banului public. O chestiune pe care domnul Șova era incapabil să o facă (eu bănuiesc că operațiuni mai simple, gen legatul la șireturi, sunt prea complicate pentru domnul Șova). În cele din urmă, domnul Ioan Rus nu a semnat asemenea bazaconii. Revenind acum, așa cum am menționat mai sus, contractul de 8,5 miliarde pentru 53 de kilometri de autostradă nu a fost inițiat de Rus (consorțiul a câștigat licitația în 19 decembrie 2013). Nici măcar în mandatul lui Șova (care a devenit ministru al transporturilor în februarie 2014). În opinia mea, Șova are doar cel care trebuia să semneze orice și oricum. Și pentru că Șova a fost realmente incapabil (,,mă mut cu cortul pe șantierul Comarnic-Brașov” în timp ce era incapabil să găsească contractul cu Bechtel), cineva s-a gândit că mai de acțiune ar fi domnul Ioan Rus. De acțiune a fost, dar conștientizarea dispariției unei anumite protecții, l-a făcut, în opinia mea, să încerce ceea ce a încercat Adrian Năstase în cazul Petrom pentru autostrada Comarnic-Brașov – asumarea răspunderii Parlamentului (Petrom a fost privatizat prin lege specială (OUG aprobată ca lege prin Parlament). La începutul anului, la îndemânul sau nu al lui Ioan Rus, domnul Ponta agita timpanele spunând că întreaga clasă politică trebuie să adopte un Pact pentru Infrastructură (în fapt o responsabilizare colectivă a unei megaescrocherii – construcția Comarnic Brașov la cel mai scump preț din lume)”.

Ca o paralelă, reliefez aici că același lucru încearcă și guvernul tehnocrat în operațunea Cumințenia Pământului. Cu frică de pușcărie, Cioloș a retras de la publicare Ordonanța de urgență privind Cumințenia Pământului și a trimis-o spre Parlament, mizând ca va scăpa basma curată așa cum a fost în cazul Petrom, și până de curând (înainte ca DIICOT să redeschidă dosarul Rompetrol) și la Rompetrol. AM SCRIS PE LARG DESPRE SIMILITUDINI AICI.

Reamintesc la final că la prețul de 8,5 miliarde de Euro pentru 53 de kilometri de autostradă se ajunsese însumând costul efectiv al autostrăzii (1,66 miliarde de Euro) și cheltuieli de proiectare și întreținere, ceea ce ar fi urcat pretul la 2,7 miliarde de Euro (oricum umflat) în ipoteza în care Guvernul aloca resurse proprii, dar întrucât Guvernul pretindea că nu are bani, a făcut scamatoria cu concesiunea, ceea ce ar fi condus prețul autostrăzii la 8,5 miliarde de Euro pentru 26 de ani.

Reamintesc deasemenea că dacă Ponta nu reducea TVA-ul la 9% pentru alimente de la 1 iunie 2015 ci de la 1 ianuarie 2016, ar fi avut cele 1,66 miliarde de Euro integral la dispozitie in 2015 si ar fi putut construi autostrada, iar dacă în 2013 alegea construcția din fonduri europene sau chiar și din propriul buget, AUTOSTRADA AR FI FOST ACUM GATA.

Doar ca Ponta nu a vrut sa construiasca autostrada cu sume rezonabile și pe care le avea la dispoziție, preferand reducerea TVA, si si-a manifestat astfel optiunea pentru mega-escrocheria de 8,5 miliarde de Euro.

Acum Ponta vine si spune ca altii nu vroiau autostrada, ca sa ii prigoneasca pe Romani,(,,exista o conceptie ca Europa trebuie să se termine la Carpați) iar domnia sa ar fi fost arestat daca semna contractul si astfel s-ar fi opus acestei conceptii. În opinia mea, motivele de cercetare ale lui Ponta și ale miniștrilor lui care au făcut posibila scamatoria șunt inca prezente, si constau in alegerea planului pagubos al mega-escrocheriei, in locul celui rational, la indemana. Motivele pentru care a ales aceasta concesiune pot fi desprinse ȘI ACUM dintr-o cercetare penala reala.

Ceea ce ma surprinde insa enorm este ca aceasta cercetare nu a mai avut loc, deși prejudiciul exista. Prejudiciul constă nu în cele 8,5 miliarde de Euro cat ar fi fost daca s-ar fi semnat mega-escrocheria. Prejudiciul poate fi cuantificat acum, in opinia mea, destul de solid, prin costurile de intarziere a constructiei, studiile de fezabilitate platite aiurea si expirate, intarzierea pentru deja 3 ani a demararii proiectului, cand el trebuia finalizat deja. Totul poate fi cunatificat monetar, dar procurorii nu arata public că ar merge pe aceasta pista.

De ce nu merg procurorii inca pe aceasta pista?

Aici nu am alt raspuns decat cel pe care Victor Ponta, care sustinea despre ca sine ca ,,nu sunt prostanac” il da, prin ceea ce reprezinta de fapt singura valoare de stire a declaratiilor Ponta/Ghita: ,,In fata mea, Ponta a fost amenintat că dacă semnează contractul pentru autostradă va fi arestat. A fost amenințat de înalți factori de decizie din penal” (Ghita) și confirmarea lui Ponta: ,,Da, am mai spus chestia asta (că a fost ameninţat – n.r.), nu e aşa o noutate, decât faptul că o spune şi domnul Ghiţă (…) „Eu am mai spus aceste lucruri. Este vorba atât de declaraţiile publice făcute de Băsescu, cât şi discuţii pe care le-am avut cu tot felul de factori din sistem, ca să spun aşa. Am fost ameninţaţi toţi cei implicaţi, cu obişnuitele dosare pentru abuz în serviciu.”

Ceea ce spune pentru prima oară Ponta este faptul că îl confirmă pe Ghiță. Iar Ghiță spune despre ,,a fost amenințat de înalți factori de decizie din penal” iar Ponta subliniază că sunt ,,factori din sistem”.

Ori în această situație, este evident că Ponta nu a fost amenințat de înalți factori de decizie din penal, ci a fost AVERTIZAT de înalți factori de decizie din penal/din sistem.

Iar presupunarea mea rezonabilă este că acei ,,înalți factori de decizie” nu se referă la Traian Băsescu. Ci la factori de decizie reali din procesul penal. Factori de decizie care în loc să înceapă urmărirea penală pentru toate elementele culpabile pe care le-am descris sintetic mai sus, au preferat să îl avertizeze.

Intrebarea cheie este daca Victor Ponta a fost amenințat sau nu cumva avertizat/protejat? Eu cred în a doua varianta, convingere care îmi este întărită rezonabil de faptul că nu am cunoștință de vreo începere de urmărire penală pentru Comarnic Brașov. Și cred ca organele de cercetare penală ar trebui să se autosesizeze și să afle care sunt ,,înalții factori de decizie din penal” care l-au avertizat/protejat pe Victor Ponta și în ce calitate. Pentru că, în cazul în care au existat, eu suspectez că ei mai există și în continuare, tot acolo. Și dacă au avut capacitatea să îl avertizeze/protejeze pe Ponta, au capacitatea să îi avertizeze/protejeze și pe alții. Cum ar fi pe tehnocrați, care fac același lucru, dar la o scară mult mai mică (operațiunea Cumințenia Pământului). Iar dacă organele de cercetare penală nu investighează care sunt factorii care l-au avertizat și protejat pe Ponta, mă pot întreba legitim dacă nu cumva îi tolerează pe alde Ponta, până la proba contrarie, mai mărunți? Ghita mai spune ca se obtinusera deja si finantari de la Erste Bank și Societe Generale. Acum, vedem ca oameni din entitatea detinuta de Societe Generale in Romania a avut un rol major în Reteaua Bancherilor. Iar entitatea detinuta de Erste Bank în Romania nu are vreo jena sa externalizeze tone de împrumuturi neperformante, la prețuri derizorii, așa cum investighează deja ANAF. Să fie vreo reticență a organelor de cercetare penală în a urmări fluxul banilor și cum și prin cine a fost obținută ,,finanțarea” de care pomenește Ghiță, în timp ce bani europeni gratis nu au fost atrași pentru acest proiect?

La final, vă invit să recitiți articolul meu din 18 iunie 2015:

Manaria cusuta cu ață albă Comarnic-Brașov a picat. Fraza cheie din comunicatul CNADNR care ne arată că procurorii ar trebui să se sesizeze.

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: