Breaking News-ul acestei săptămâni este categoric anuntul făcut de către Bogdan Chiritoiu, Președintele Consiliului Concurentei, în data de 18 mai 2017.
În conferință de presă aniversară, Bogdan Chirițoiu – Președintele Consiliului Concurenței, anunță opinia publică și pe toți cei interesați (inclusiv Parchetul): ,,avem o investigație care se va termina în câteva luni. Suspectăm o coordonare între companiile de asigurări. Dacă se confirmă, vom avea amenzi foarte mari. Suspectăm că schimbau informații privind prețurile la care comercializau unele produse și astfel își coordonau comportamentul. O companie își putea da seama că dacă va crește prețul, ceilalți vor crește și ei sau nu vor veni cu prețuri mici care să preia din clienți”, a anunțat Bogdan Chirțoiu, potrivit MEDIAFAX.
Pe scurt despre anunțul Președintelui Consiliului Concurenței
Pentru cei mai puțin familirizați cu informația economică este relevant să afirm, prin prisma experienței de 18 ani ca jurnalist în domeniul economic, că o astfel de instituție cheie în economie, precum Consiliul Concurenței, nu face vreodată anunțuri întâmplător și hazardat.
Mai mult, un anunț privind ,,amenzi foarte mari” nu este făcut niciodată dacă nu există elemente solide care deja au demonstrat cartelizarea într-o piață esențială, cea a asigurărilor (piață care privește numai în privința RCA peste 6 milioane de clienți).
Anunțul Președintelui Consiliului Concurenței vine la numai 7 zile după ce Mișu Negrițoiu a fost revocat de Parlament pentru modul în care a gestionat criza RCA.
De ce a anunțat Consiliul Concurenței (de mult timp dar și acum) Parchetul asupra faptului că asigurătorii s-au înțeles la preț.
În primul rând, pentru că Președintele Consiliului Concurenței este obligat de lege să sesizeze Ministerului Public indiciile pe care le are privind săvârșirea de infracțiuni.
Cartelizarea în cazul de față reprezintă înțelegerea la preț a asigurătorilor în dauna interesului privat și public – infracțiuni. În cazul de față, în urma cartelizării, persoanele fizice și juridice au plătit prime de asigurare mai mari decât cele reale. Deci prejudiciul nu numai că poate fi estimat, dar poate fi cuantificat cu foarte multă exactitate și nu este suficientă o ,,amendă foarte mare” ci chiar returnarea banilor către asigurați.
În al doilea rând pentru că, atunci când are dovezi, și în mod cert anunțul din 18 mai 2017 demonstrează existența unor dovezi solide (dacă nu ar fi existat, anunțul nu ar fi fost făcut), Consiliul Concurenței este obligat prin lege să transmită Parchetului dovezile obținute. Dacă nu le-ar transmite, ar comite infracțiuni.
Și în al treilea rând, anunțul Consiliului Concurenței vine la numai 7 (sapte zile) după ce, prin revocarea lui Mișu Negrițoiu din calitatea sa de Președinte ASF, Parlamentul a validat nu numai rolul lui Mișu Negrițoiu (demonstrat prin Raportul comisiilor de specialitate) în privința crizei RCA, dar mai ales, pentru cunoscători, faptul că Mișu Negrițoiu și-a pierdut protecția instituțională de care a beneficiat legal dar a folosit-o pentru fapte altele decât cele legale (criza RCA indusă de Mișu Negrițoiu, scandalul ,,naționalizării” pensiilor private, listarea RCS-RDS), practic, sub scutul acestei protecții Mișu Negrițoiu perturbând grav, prin propriile acțiuni sau inacțiuni, toate sectoarele de activitate pe care le ,,supraveghea”.
Ca o considerație personală inclusiv pozițiile publice ale Consiliului Concurenței (care deși constatau în toamna anului 2016 chiar triplarea prețului la asigurări pe unele clase de asigurări) mi se păreau suspecte, pentru că existau public suficiente indicii că o astfel de evoluție a prețului nu putea fi manifestată în piață fără acordul implicit/explicit al supraveghetorului Mișu Negrițoiu. Mi s-au părut suspecte și le-am interpretat (inclusiv public începând din acel moment ca fiind o altă formă de protecție instituțională acordată lui Mișu Negrițoiu, de data aceasta prin Consiliul Concurenței, în cazul în care persoane apte să îi asigure protecția lui Mișu Negrițoiu ar fi putut determina acțiuni/inacțiuni și ale Consiliului Concurenței.
La acel moment nu aveam de unde să știu faptul că inclusiv Consiliul Concurenței anunțase Parchetul, așa cum trebuia să facă conform legii, așa cum am toate motivele să cred, începând cu anunțul lui Bogdan Chirțoiu din 18 mai 2017.
De ce a făcut Bogdan Chirițoiu acest anunț? Pentră că dacă nu anunța inclusiv public și dacă nu ar fi sesizat Parchetului inclusiv pe această cale indiciile și probele de care dispune, ar fi devenit rapid, din ,,păzitorul economiei reale de piață” în complice. Ori așa cum îl știu pe Bogdan Chirițoiu, nu e genul.
Aportul nelegal, explicit și personal al lui Mișu Negrițoiu la cartelizarea pieței asigurărilor a fost relevat dintr-un abuz menit să ascundă abuzurile anterioare ale celui care și-a pierdut poziția de CEO al ING Bank Romania în urma implicării băncii în operțiunile de criminalitate financiară realizate prin încălcarea embarogului cu Iranul.
Abuzul nou și probă esențială în cartelizare a fost gândit la acel moment ( 24 decembrie 2015) în scopul de a mima preocuparea față de majorările din piața RCA și pentru ca Mișu Negrițoiu să își păstreze ultimul scaun oficial pe care îl va mai deține vreodată (în afară de scaunul de ,,suspect”, șamd).
Din 24 decembrie 2015, public, de fiecare dată când am avut ocazia, am afirmat faptul că supravgehetorul Mișu Negrițoiu stă de șase la majorarea nesustenabilă și nelegală a tarifelor de primă RCA, atunci când, Mișu Negrițoiu a inițiat, generat și parafat un protocol cu reprezentanții societăților de asigurări și ai transportatorilor, ca majorarea tarifelor RCA, să fie ,,atenuată” dar nu mai mare de 50% față de 30 iunie 2015.
În fapt, o invitație a asigurătorilor la cartelizare pentru ca astfel încât orice majorare de până la 50% să para ca ,,dictată” de Mișu Negrițoiu, în exercitarea funcției publice. sau cum ar spune Consiliul Concurenței ,,Suspectăm că au schimbat informații privind prețurile la care comercializau unele produse și astfel își coordonau comportamentul”.
În fapt, orice înțelegere de majorare a tarifelor cu procente între 1 și 49% primea astfel acordul de cartelizare al lui Mișu Negrițoiu, cartelizare pe care Consiliul Concurenței o face publică acum.
Eu cred că, prin decizia Parlamentului, Consiliul Concurenței a înțeles dincolo de dispariția acelei ,,anumite protecții”, că el însuși, Consiliul Concurenței nu mai poate ascunde public rolul activ al lui Mișu Negrițoiu în cartelizarea pieței asigurărilor și nu va putea omite că rolul activ al lui Mișu Negrițoiu a fost ca ,,majorarea să nu depășescă 50% față de nivelul de la 30 iunie 2015”.
Așa îmi explic ,,graba” din 18 mai 2017 (la 7 zile de la revocare și în fapt obligație legală a Consiliului Concurenței) de a anunța publicul (inclusiv Parchetul) asupra faptului că asigurătorii s-au înțeles la preț.
Concluziv,
protocolul din 24 decembrie 2015, care cu siguranță este folosit ca probă de Consiliul Concurenței, nu reprezintă decât un alt act material comis de Mișu Negrițoiu în scopul oferirii pretextelor de care aveau nevoie societățile de asigurări pentru a majora nesustenabil și menține la un nivel ridicat tarifele de primă RCA, nelegal, prin încălcarea liberei concurențe,
Doar că, subsemnatul am informat oficial încă din 20 ianuarie 2015 Parlamentul României (și am făcut public acest lucru) asupra faptului că domnul Mișu Negrițoiu a rupt contractul pe care ASF îl încheiase cu RST MEDIA din principalul motiv de nu mai avea niciun obstacol în fața mesajelor publice pe care le oferea în scopul majorării cu orice preț a tarifelor RCA, într-o primă fază prin amputerea poziției de purtător de cuvânt al autorității (deținută de mine, în urma contractului) și într-o a doua fază prin ruperea nelegală a contractului pentru că RST MEDIA și eu personal nu am achesat în niciun fel la dorința personală a Președintelui ASF de a transmite mesaje în sensul majorării cu orice preț a tarifelor RCA.
Din contră, RST MEDIA și eu personal am învederat în cel puțin 10 ocazii Consiliului ASF din (organismul care conduce ASF) din care făcea parte Mișu Negrițoiu în privința derapajelor lui Mișu Negrițoiu, de la prima decizia luată de Mișu Negrițoiu când a devenit Președinte ASF, personal, de a îmi interzice participarea în calitate de purtător de cuvânt, în opinia mea abuziv, la ședințele de Consiliu ASF, cu scopul de a îmi ascunde el datele reale și de a îmi furniza el, Mișu Negrițoiu, date nereale pentru a le transmite publicului.
Este concludent raportul de analiză făcut de RST MEDIA în ziua de 12 decembrie 2014, transmis tuturor membrilor executivi ai Consiliului ASF (Președinte, Prim-vicepreședinte, 3 vicepreședinți), în care învederam că persoane desemnate nelegal de Mișu Negrițoiu să ,,reprezinte” ASF și să se substituie purtătorului de cuvânt în spațiul mediu, oferă date, cifre și interpretări false opiniei public. Acest raport este concludent față de alte sesizări în special prin prisma faptului că a fost de natură să îl scoată din minți pe Mișu Negrițoiu, întrucât Consiliul ASF nu mai avea niciun motiv să tolereze ceea ce dorea Mișu Negrițoiu – dezinformarea publicului.
În extras, atașez aici primele 7 pagini din acel raport care l-a scos din minți pe Mișu Negrițoiu și scos din minți a decis 3 zile mai târziu să îmi rupă abuziv contractul, pentru ca nimeni să nu mai sesizeze Consiliului ASF rezultatul acțiunilor și inacțiunilor sale.
EXTRAS MEDIA REPORT 12 decembrie 2014
Prin urmare, 3 zile mai târziu după transmiterea raportului, în data de 15 decembrie 2014, imediat după ultima întâlnire la care fusesem convocat în calitate de purtător de cuvânt (purtător de cuvânt cu interdicție de a apărea în spațiul public !!!) de către Mișu Negrițoiu, într-o întâlnire ,,de lucru”, Mișu Negrițoiu mi-a comunicat verbal că ,,astăzi este ultima zi în care prestezi servicii pentru ASF, îți plătim și ceea ce ai prestat astăzi”.
La intervenția mea că ,,rămâne să ne vedem în instanță”, în prezența lui Răducu Petrescu (director Juridic ASF, adus în ASF de Mișu Negrițoiu și care săptămâna trecută a candidat pentru un post de vicepreședinte ASF fiind respins de Parlament) și Silviu Udroiu (șef serviciu comunicare ASF, colaborator al lui Mișu Negrițoiu din 1991 și adus la ASF de Mișu Negrițoiu în septembrie 2015, fiul fostului diplomant Neagu Udroiu despre care Mișu Negrițoiu mi-a spus, în prezența fiului ,,tu ești fiul lui Neagu Udroiu? Habar nu aveam… ce chefuri trăgeam cu taică-tu la Dăbuleni”), Mișu Negrițoiu mi-a comunicat ,,la câte procese o să avem, ce mai contează unul în plus”.
În aceiași dată de 15 decembrie 2014, la câteva minute după această întâlnire, Mișu Negrițoiu a dispus blocarea adresei de mail radu.soviani@asfromania.ro și a transmis mass-media un comunicat de presă prin care anunță încetarea intempestivă și nemotivată a contractului cu RST MEDIA.
Este important să cunoașteți că domnul Călin Rangu (menționat în media-report-ul din 12 decembrie 2014), a fost săptămâna trecută candidat pentru poziția de vicepreședinte ASF pentru sectorul asigurări, retrăgându-se. Lecturarea raportului este de natură să arate că în România, chiar oricine își permite să vrea să supravegheze piața asigurărilor.
Același domn Călin Rangu, într-o noapte de după începerii urmăririi penale a lui Dan Radu Rușanu, în februarie 2014, când ASF era sub presiunea tuturor după ce a luat singura decizie legală posibilă și anume introducerea ASTRA Asigurări în administrare specială în urma scăderii dramatice a indicatorilor de lichiditate și solvabilitate și a comunicat public motivele, îmi telefona spunându-mi că Daniel Dăianu i-a spus să mă contacteze pentru a retrage de pe site-ul ASF comunicatul în care arătam motivele pentru care Astra Asigurări a fost introdusă legal, în administrare specială și faptul că ASF are indicii temeinice pentru posibile infracțiuni care urmează să fie verificate de către organele în drept. În fapt, au fost două comunicate: aici și aici.
Spunându-i în acea seară că a înnebunit să îmi ceară așa ceva, i-am transmis lui Călin Rangu ,,să o rezolve dacă vrea Dăianu prin Consiliul ASF, că el i-a preluat atribuțiile lui Dan Radu Rușanu după începerea urmăririi penale a acestuia”. I-am spus că eu nu achesez la așa ceva pentru că este ilegal, întrucât eu am transmis comunicatul validat de Președintele Consiliului ASF, conform procedurilor, și la fel trebuie să facă și Daniel Dăianu dacă vrea ca pe site-ul ASF să nu mai apară motivele pentru care Astra Asigurări a fost introdusă în administrare specială, ceea ce oricum ar fi ilegal.
Daniel Dăianu nu a mai rezolvat-o în Consiliul ASF, dar Călin Rangu a ajuns să fie preferat de Mișu Negrițoiu ajuns ulterior la ASF în a transmite informații (false) despre piața asigurărilor, iar în mai 2017 candidează inclusiv la conducerea sectorului de supraveghere a asigurărilor. Am făcut aceste mențiuni despre Călin Rangu și i-am acordat deja prea multă importanță, pentru simplul motiv că raportul pe care îl public face referire la el și pentru motivul că a avut tupeul să candideze ca vicepreședinte al sectorului asigurări, fiind de interes public pentru poziția care și-a asumat-o, de candidat (și a fost respins) dacă persoanele care candidează cunosc în profunzime piața sau nu. Mai menționez atât: în urma raportului meu, domnul Călin Rangu a fost promovat de Mișu Negrițoiu, probabil pentru faptul că, potrivit raportului meu nu a avut nicio reținere în a duce la îndepliniere dezinformarea publicului.
Relevant este însă firul roșu care a condus la revocarea lui Mișu Negrițoiu și la înțelegerea la preț între asigurători, sub ,,supravgherea” lui Mișu Negrițoiu:
În data de 20 ianuarie 2015, RST MEDIA a înștiințat Parlamentul României că ruperea contractului cu RST MEDIA de către Mișu Negrițoiu a reprezentat un abuz pentru faptul că RST MEDIA nu a achesat la mesajele publice dorite de Mișu Negrițoiu în nume personal, de majorare cu orice preț a tarifelor RCA.
De la acel moment, tarifele RCA s-au majorat, pe medie cu zeci de procente și pe anumite clase de asigurări cu până la 300%. Doi ani și 4 luni mai târziu, în 18 mai 2017, Consiliul Concurenței anunță publicul (și parchetul) că asigurătorii s-au înțeles la preț, în detrimentul asiguraților și anunță ,,amenzi foarte mari”, demonstrând firul roșu pe care cu modestie afirm că l-am sesizat Parlamentului României încă din 20 ianuarie 2015 și public, mereu, din acel moment. Așa cum am transmis prin acea sesizare, interesele private am înțeles să mi le apăr și mi le-am apărat prin instanța civilă, rolul sesizării fiind exclusiv de verificare a modului în care Mișu Negrițoiu a urmărit interesul public sau interese personale și de grup în acțiunile exercitate ca Președinte ASF.
În civil, în data de 19 mai 2015, RST MEDIA a acționat în judecată ASF pentru plata serviciilor neplătite de către ASF prestate în timpul contractului, de circa 191.000 de lei și pentru daune derivate din ruperea intempestivă a contractului cu valabilitate pe 3 ani, după numai un an și două zile.
În data de 30 septembrie 2015, RST MEDIA câștiga la Tribunalul București plata serviciilor prestate dar neachitate, prin admiterea în parte a pretențiilor (191.000 de lei).
Totodată, Tribunalul București respinge ca neîntemiată solicitarea ASF (cerere reconvențională) ca RST MEDIA să îi returneze contravaloarea unor servicii în mod cert prestate, recepționate recunoascute și ACHITATE de catre ASF în baza contractului, cerere prin care ASF solicita ,,restituirea” a circa 27.000 de lei, achitați ,,din greșeală”, pentru servicii în mod cert prestate, recepționate și achitate.
În data de 28 martie 2016, Mișu Negrițoiu, ajutat de un fost ofițer al securității căruia i-a plătit nelegal bani publici, obține de la Curtea de Apel București, întoarcerea cu 180 de grade a deciziei Tribunalului București.
Completul, care avea în componență o fiică de general STS (generalul fiind coleg la Securitatea București înainte de 1989 cu ,,fostul ofițer” al Securității căruia Mișu Negrițoiu i-a plătit bani, nelegal) mai includea și o soție de ofițer SRI și a comis fapte în exercitarea funcției publice de judecători care au fost de natură să îmi explice de ce pentru Mișu Negrițoiu, ,,la câte procese o să avem, ce mai contează unul în plus”.
Faptele lor au condus la introducerea în circuitul civil a unei noi hotărâri prin care societății RST MEDIA i se anulează hotărârea judecătorească prin care instanța dispune plata celor 191.000 de lei pentru servicii prestate dar neachitate, iar ASF obține, tot prin hotărâre judecătorească definitivă (ceea ce instanța de fond i-a respins), respectiv plata a 27,000 de lei despre care a inventat că ,,i-a plătit din greșeală”, ca parte a strategiei falsului proces inițiat de Mișu Negrițoiu în data de 15 decembrie 2014, la momentul ,,ruperii” unui contract valabil. Procesul de la Curtea de Apel București este de natură să conducă la aflarea, în interes public, a unor lucruri de neimaginat dar explicabile prin desecretizarea arhivei SIPA, mai ales că o astfel de conduită se află în vecinătatea spălării de bani.
Suma plătită nelegal, din bani publici, societății de avocatură a fostului ofițer al securității a fost deja pusă în sarcina ASF, o instanță a Judecătoriei Sector 3 respingând tentativa ASF de a pune nelegal în sarcina RST MEDIA a sumelor plătite nelegal către fostul ofițer. Dacă acea instanță ar fi dispus altfel, ar fi contribuit la spălarea bani inițiată de Mișu Negrițoiu, dar instanța a dispus respingerea punerii în sarcina RST MEDIA a acelei sume.
În data de 13 iulie 2016, după ce RST MEDIA a respectat și plătit, din proprie inițiativă, decizia nedreaptă dar definitivă de ,,restituire” a sumei de 27,000 de lei, ASF obține încuviințarea executării silite pentru aceiași sumă și execută sociatatea RST MEDIA pentru a mai încasa încă o dată aceiași sumă, pltătită benevol și din proprie inițiativă de RST MEDIA, poprindu-ne conturile pentru sume nereale, sechestrându-ne active și prejudiciindu-ne ireparabil relațiile cu anumiți clienți amenințati ei înșiși cu poprirea.
RST MEDIA a obținut în cadrul unui alt proces, în instanță, întoarcerea executării silite, dar, în mod explicabil doar ca parte a aceleiași rezoluții infracționale, ASF a apelat decizia, pentru a încasa încă o dată suma pe care o are în conturi încă din iulie 2016, pentru care ne-a executat silit încă o dată și pentru a prelungi abuzurile față de RST MEDIA, în scopul determinării mele de a nu mai vorbi public despre abuzurile comise. A obținut contrariul.
În august 2016, RST MEDIA a sesizat oficial (ceea ce face permanent din 20 ianuarie 2015, odată cu sesizarea Parlamentului) Ministerul Public, asupra abuzurilor comise de Mișu Negrițoiu și grupul său.
În octombrie 2016, Comisiile economice din Parlamentul sesizat încă din 20 ianuarie 2015 de către RST MEDIA, decid revocarea lui Mișu Negrițoiu din poziția de Președinte ASF, pentru rolul avut în criza RCA.
În 11 mai 2017, Mișu Negrițoiu își pierde protecția și noul Parlament îl revocă din poziția de Președinte ASF pentru rolul pe care l-a avut în gestionarea (și crearea) crizei RCA.
În 18 mai 2017, Consiliul Concurenței confirmă pierderea protecției și afirmă public (inclusiv Parchetului), înțelegerea la preț între asigurători. În timp ce Mișu Negrițoiu ,,îi supraveghea”.
Acest ,,fir roșu” este în măsură să demonstreze aproape integral (mai puțin un element) faptul că Mișu Negrițoiu a rupt abuziv contractul cu RST MEDIA pentru a înlătura un ,,obstacol” mai mare decât ceea ce reprezentau colegii lui din Consiliul ASF, în majorarea, cu orice preț al tarifelor RCA, practică de natură să conducă la amenzi record din partea Consiliului Concurenței.
Rolul lui Mișu Negrițoiu, cel puțin de instigator în majorarea nesustenabilă a tarifelor RCA (dar nu numai, pentru că domnia sa era și ,,supraveghetor”), a fost devoalat public de mine în data de 20 ianuarie 2015 prin sesizarea făcută Parlamentului României. Acum, Consiliul Concurenței este în măsură să arate și efectul.
Ultimul element, la care firul roșu nu răspunde încă, este afirmația făcută cu sinceritate de Mișu Negrițoiu în preziua revocării lui: ,,Prefer să fiu scos din ASF de politicieni decât să fiu scos de DNA”.
Chiar și fără acest ultim element opinia publică este deja în măsură să constate faptul că Mișu Negrițoiu a avut motive serioase să facă acea afirmație. Și a vorbit la fel de serios ca franczul înțelept care zice: ,,a bon entendeur, salut!”. Dacă Mișu Negrițoiu a crezut vreun moment că îi amenință voalat cu darea în gât pe cei care i-au oferit o anumită protecție și acum nu i-o mai oferă, declarațiile Președintelui Consiliului Concurenței sunt de natură să mă facă să cred că Mișu Negrițoiu a obținut exact contrariul. Măcar din simplul motiv că maieul este mai aproape decât cămașa. Ceea ce ilustra excelent în urmă cu fix 2000 de ani, Titus Livius: Hannibal ante portas .
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns