#crizabugetara. Am fost primul și singurul jurnalist care v-am avertizat (din 2015) asupra următoarei crize pe care o va întâmpina România: criza bugetară.
Am descris pe larg că această criză va fi efectul cumulat ale deciziilor luate de Guvernarea Ponta (2015), continuate și adâncite de Guvernarea Cioloș (2016), și deteriorate decisiv de Guvernarea Grindeanu (2017). V-am arătat din timp și firul roșu care leagă cele 3 guvernări.
În luna aprilie 2016, sub guvernarea Cioloș, indiciile crizei bugetare au devenit evidente, și le-am arătat în chiar atunci:
Ministrul fondurilor europene, Aura Raducu, a demisionat. Urmeaza etapa disperarii si criza bugetara.
Fix un an mai târziu, în 24 aprilie 2017, Comisia Europeană constata derapajele pe care le semnalam cu 12 luni înainte:
Breaking News: Deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB în 2016 sub mandatul tehnocraților. Grindeanu mimează supărarea.
Vă avertizam despre acest lucru inclusiv cu doar o lună înainte, în 18 martie 2017, aici, pe blog:
,,Sorin Grindeanu, 18 martie 2017: ,,Le-am spus reprezentantilor FMI viziunea noastra despre 2017: deficitul bugetar se mentine sub 3%, cum s-a construit bugetul, care este cresterea economica pe care ne-am propus-o (5,2%)..
In fapt, potrivit calculelor mele, va fi exact invers decat spune Grindeanu: deficitul bugetar va fi mai apropiat de 5% si cresterea economica mai aproape de 3%. In plus, Romania va trece din bratul preventiv al noii guvernante fiscale europene, in bratul corectiv. Acesta presupune corectiv si gradual solicitarea de masuri ferme pentru redresare financiara, amenzi raportate la PIB, inghetarea de fonduri europene si in cele din urma taieri de alocari din fonduri europene.”
La acel moment, erau ,,în cărți” majorări salariale pentru toată lumea, de la 1 iulie 2017. Dacă s-ar fi implementat (în final s-a amânat majorarea lor), deficitul bugetar ar fi urcat cu siguranță la 5% la sfârșitul anului 2017, presând creșterea economică în jos, spre 3%.
Prognoza mea în acest moment, 28 iunie 2017, pe baza datelor de care dispun acum, este că deficitul bugetar la finalul anului va fi peste 4%, iar creșterea economică între 3-4%. Adică deficitul bugetar se înrăutățește iar creșterea economică se degradează.
Evoluția finanțelor publice, așa cum este relevată de execuția bugetară la finalul lunii mai 2017, arată o deterioare rapidă a deficitului bugetar, chiar și cu investițiile amputate păgubos și aflate la minime istorice, fără absorbție reală de fonduri europene.
Concret, deficitul bugetar al lunii mai a fost de 2,22 miliarde de lei. Știrea care a scăpat însă până acum presei economice nu este însă intrarea pe minus a bugetului, ci cum a ajuns deficitul bugetar la 2,2 miliarde de lei: de la excedent de 1,36 miliarde lei în aprilie 2017, la deficit de de 2,2 miliarde lei în luna mai. Practic, în penultima lună de guvernare, Grindeanu topește un excedent de 1,36 miliarde și trece pe deficit de 2,2 miliarde. Gaura lunii mai a guvernării Grindeanu este de 3,56 miliarde lei. Într-o singură lună. Deficitul real este însă mult mai mare.
Aceasta este realitatea. Creștere economică peste așteptări antrenează un deficit bugetar peste așteptări. Drace! În mod normal ar fi trebuit să fie invers: creșterea economică peste așteptări, de 5,2% ar fi trebuit să conducă la venituri peste așteptări, deci la un deficit mai mic.
Nu s-a întâmplat. Și asta pentru că avem o creștere economică de 5,7%, INVENTATĂ. Așa cum v-a dezvăluit în premieră în 19 mai 2017.
De ce creșterea economica de 5,7% este o inventie si de ce tușește Mugur Isărescu.
Dacă creșterea economică nu ar fi fost inventată, ea s-ar fi reflectat corespunzător în creșterea veniturilor bugetare.
Or, veniturile fiscale s-au majorat în mai cu doar 0,2%, veniturile curente cu 4,4%, iar veniturile totale cu 7,9%, în timp ce cheltuielile totale s-au majorat față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 9,4% – rețetă sigură spre deficite excesive și degradare de rating. Cu alte cuvinte, spre criza bugetară.
Veniturile totale sunt raportate dopat, majorarea de 7,9% (7,2 miliarde lei) fiind dopată.
Ea este dopată în luna mai prin:
- includerea în venituri a 4,7 miliarde de lei subvenții ,,avansate” mai devreme dață de anul 2016 – prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (subvenții europene pentru agricultură și care nu sunt o consecință a creșterii economice). În mai 2016, suma la acest capitol bugetar era 525 milioane lei. Deci dopajul contabil al creșterii veniturilor este de 4,2 miliarde de lei, ceea ce reducea dimensiunea majorării veniturilor totale, fără dopaj, la 3 miliarde de lei;
- încluderea contabilă în veniturile anului 2017 a efectelor nocive, de unică instanță a deficitului bugetar iresponsabil făcut de tehnocrați în ultima lună a anului 2016, pe cheltuieli directe, fără licitație publică. Fără acest deficit de ulitmă lună (18,3 miliarde deficit în luna decembrie față de 5,5 miliarde de lei deficit în noiembrie, deci un plus de deficit de circa 13 miliarde de lei doar in decembrie 2016), respectiv cheltuieli făcute în decembrie ale căror impozite aferente la buget se regăsesc în execuția bugetară din ianuarie 2017 ca venituri, încasările lunii ianuarie ar fi fost mai mici cu circa 3 miliarde de lei. Ceea ce anulează total plusul de venituri rămas după dimensionarea veniturilor bugetare fără subvențiile europene pentru agricultură.
Prin cele două puncte de mai sus, am arătat astfel că veniturile dimensionate ca provenind din activitatea economică reală din primele 5 luni ale anului 2017, fără subvenții și fără efectul nociv al execuției bugetare din 2017, sunt la același nivel ca în anul 2016.
Continuând acest raționament, deficitul bugetar aferent activității economice reale din primele 5 luni ale anului 2017 rezultă prin adăugarea la cele 2,2 miliarde de lei (deficit raportat) a încă 7,2 miliarde de lei, rezultând un total de 9,4 miliarde de lei, după numai 5 luni, din care 3,5 miliarde de lei l-a făcut guvernarea Grindeanu doar în mai 2017, atunci când se lăuda cu creșterea economică de cincivirgulasaptelasuta, ,,cea mai mare din Uniunea Europeană”.
Judecând astfel, deficitul bugetar real, tehnic, rezultat strict din activitatea economică din perioada ianuarie-mai 2017, nu este de 2,2 miliarde de lei, ci de 9,4 miliarde de lei. Raportat la PIB-ul anului 2017 (progonoza de 816,5 miliarde de lei), strict în urma activității economice, deficitul bugetar real este de 1,15% din PIB și nu 0,2%. De aproape 6 ori mai mare.
Raportat la deficitul bugetar declarat în lunile ianuarie-mai 2016 (782 de milioane de lei), nominal, deficitul bugetar este mai mare cu 1200%. Calculele suportă ajustare, întrucât și anul bugetar 2016 a beneficiat de efectul nociv al cheltuielilor de ultimă lună din 2015 (în decembrie 2015, deficitul bugetar a fost de 10,37 miliarde lei față de excedent bugetar de 5 miliarde de lei în noiembrie 2015, de unde rezultă un plus contabil pentru 2016 de circa 3 miliarde de lei reflectate în anul 2016, luna ianuarie). Incluzând această ajustare, deficitul bugetar aferent strict activității economice în perioada ianuarie-mai 2017 urcă față de perioada corespondentă a anului 2016 de la circa 2,2 miliarde de lei, la 9,4 miliarde de lei, o creștere de 330%.
Poate explica domnul Grideanu cum a făcut ca o creștere economică de 5,2% să contribuie la creștererea deficitului bugetar cu 330%, aferent strict activității economice reale din perioada ianuarie-mai 2017.
Explicația nu o poate da, pentru că domnul Grindeanu nu a înțeles lucruri mult mai simple. Spre exemplu răspunsul la întrebarea : ,,Ce căutai eu la Palatul Victoria”, desi stie cine îl trimise acolo și mai ales cum.
Spuneam în articolul din 19 mai 2017, în care demonstram invenția creșterii economice de 5,7% că:
,,Sorin Grindeanu a interpretat această flamă fix ca un neghiob și a folosit într-un alt sens cuvântul ,,invenție”. Neghiobia o văd din postura în care s-a pus (și nu e pentru prima oară) de a își aroga un merit pentru dezechilibrele pe care le critică.
Teoretic, Grindeanu este produsul partidului din care face parte PSD dar odată ajuns premier prin SMS demonstrează o apetență deosebită pentru a își alege consilieri din vecinătatea SRI. Nimic rău în asta.
Doar că, în calitate de premier, a susținut ancheta parlamentară declanșată de propriul partid privind modul în care tehnocrații au tocat bani publici în ultimele săptămâni săptămâni de mandat, iar SRI nu putea să nu aibă ca preocupare modul în care guvernul României, prin achiziții dorite de corvete și prin altele, cheltuie banul public, fără transparență.
SRI se informează despre mersul economiei permanent și din surse verificate în prealabil (îmi aduc aminte declarațiile lui Cristian Sima din interviul luat din Islanda, în care a afirmat că împreună cu Cătălin Predoiu și cu Daniel Dăianu îl vizitau pe Florian Coldea, pentru a lămuri SRI-ul ,,cum e criza Euro, a datoriilor suverane”, etc). Drace! Din povestea asta Daniel Dăianu a înțeles că doar prin Sima și conturi din British Virgin Island poate investi la extern… S-o fi tăvălit pe jos râzând Coldea?
Deci SRI nu are cum să nu știe, măcar și pentru faptul că poate verifica informațiile pe care le obține în calitate de al doilea contributor al NATO și prin accesul la oameni care sunt cam peste tot la vârful administrației publice, inclusiv în BNR sau ASF. ”
Revenind și mergând pe acest raționament, nu pot să nu ajung la concluzia că SRI a fost primul care a dorit schimbarea lui Grindeanu, întrucât Grindeanu, economic, a dezamăgit profund (demonstrez asta în articolul de azi) iar Grindeanu, în exercitarea funcției publice pare să fi reflectat mai degrabă, ca și Ponta, o postură de făptaș (OUG 13), care denotă neghiobie economică, postură în care s-au (auto) poziționat, aflându-se în vecinătatea mai degrabă a unor lichele și oameni fără căpătâi din vecinătatea SRI (Ponta-Ghiță), decât în marja SRI ca instituție, preferând anturajul lui Ponta. Ori dacă Grindeanu preferă anturajul lui Ponta în mod clar preferă și anturajul anturajului.
Privind însă retrospectiv, cum naiba a ajuns Grindeanu să obțină avizul SRI/SIE care l-a transformat, prin SMS, în premierul României, postură din care a scos sute de mii de români în stradă, prin adoptarea, noaptea ca hoții, a Ordonanței 13?
Hmmm, asta îmi contrazice opinia antrioară, și mă face să mă întreb: dacă totuși Grindeanu (ca și Ponta) au fost în vecinătatea unor lichele și oameni fără căpătâi din SRI, deci nu instituțional, cum naiba a obținut Grindeanu sprijinul instituțional?
Grindeanule, astăzi, la reîntoarcerea ta în anonomitate și mediocritate, îți spun sincer: plecarea ta după episodul #ocupaipalatulvictoria naște mai multe întrebări decât răspunsuri. Și probabil (auto)declararea unui SRI 3.0, care se vrea și urmează să demonstreze că e compatibil cu ceea ce înseamnă un stat membru NATO, cu justiție independentă și care nu protejează, prin protocoale, infractori.
Iar rămânarea lui Tudorel Toader în guvern arată că grupări mafiote capabile să influențeze prim-miniștri nu au avut capacitatea de a îl incapacita și pe cale de consecință acele grupări mafiote își vor pierde infleunța și protecția prin desecretizarea arhivei SIPA, acolo unde Tudorel Toader a acționat decisiv, ferm, istoric. Părarea mea și dorința mea. #haiculustratia.
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns