Inca o ,,stramba”/ ,,shtanga” bagata de Ministerul Finantelor lui Mihai Tudose. A 5-a în 5 săptămâni.


Niciodată de când  am scris prima mea știre economică și de când urmăresc zilnic ceea ce se întâmplă în economia României (1999) nu mi-a fost dat să văd o sarabandă a incompetenței și a ștăngilor fiscale/financiare așa cum am văzut în ultimele 5 săptămâni.

Niciodată nu am văzut atât de multe măsuri ,,radicale” și anunțate, retrase într-un ritm atât de rapid.

Să ne fie clar: aici nu este problema retragerii acestor măsuri radicale ci a anunțării lor, pe sub preș, pe șest, în alte scopuri decât o eficientă administrare a veniturilor.

Atitudinea lui Mihai Tudose o găsesc potrivită, în linie cu ceea ce am afirmat: la fel de important ca măsurile pe care un guvern le implementează este setul de măsuri pe care un guvern decide să se abțină să le implementeze. Or, Mihai Tudose s-a abținut să implementeze cretinătăți fiscale/financiare propuse de Ministerul de Finanțe. Iar ministerul de finanțe, prin ministrul său, Ionuț Mișa, nu încetează să se abțină în a vârî ștăngi.

Despre aceste ștăngi am mai scris aici, pe larg (articolul merită citit). Este însă necesară o reluare pe scurt a lor, iar la final, voi trage concluzia pe care nimeni nu are curajul să o scrie negru pe alb.

  1. Fără să fie în programul de guvernare, după audierea pentru funcția de ministru al finanțelor, Ionuț Mișa a anunțat cu subiect și predicat desfințarea pilonului II de pensii. Evident o măsură imbecilă prin prisma momentului și a efectelor majoritar negative față de cele pozitive pe are le-ar fi produs în acest moment. Nu mi-am explicat atunci de ce Mihai Tudose a mai mers cu Mișa la Cotroceni pentru a depune jurământul și pentru a îi oferi de data aceasta cadrul instituțional, ca ministru, să își demonstreze lipsa de profesionalism în administrarea finanțelor publice. Caracterul de nevertebrată și l-a dovedit Mișa imediat. Într-o primă instanță a mințit spunând că nu ar fi făcut declarații referitoare la desfințarea pilonului 2 (omul a negat realitatea din emisiunile care l-au preluat în direct), după care, odată uns, a admis că a făcut o prostie. Declarațiile cretine ale lui Ionuț Mișa au bulversat piața de capital și nu numai. Tudose a fost suficient de inteligent să nege vehement prostiile lui Mișa dar lipsit  de forța de a îl demite imediat.
  2. Desfințarea impozitului pe profit de 16% și înlocuirea cu impozitul pe cifra de afaceri. O altă cretinătate a lui Mișa, nediscutată, nesimulată, neverificată, dar lansată în spațiul public. Tudose a fost suficient de inteligent să anuleze orice discuție despre această trăznaie, dar nu o dovedit forța de a îl da afară pe Mișa.
  3. Impozitul pe veniturile ,,excesive” – așa numita taxă de solidaritate. Cum dracu să introduci o taxă de solidaritate pe veniturile curente mai ales că susții că economia crește cu ritmuri nemaiîntâlnite în Uniunea Europeană. Această idee cretină a avansat-o și Ponta când a preluat guvernarea în 2012 (cu varianta supraimpozitării doar a bugetarilor ,,de lux” dar pe care i-a alimentat în fapt ulterior prin majorări și mai mare de salarii). Tudose a fost nevoit din nou să declare ,,discutată și uitată” această prostie, dar nici atunci nu a avut forța de a îl da afară pe Mișa.
  4. Impozitul pe gospodării/pe venitul global. Susținut de Mișa prin programul de guvernare. Tudose a afirmat ferm că nu mai e de actualitate și că a picat, Așa cum am comentat încă de la lansarea inițială a acestei idei cretine, o astfel de schimbare de fiscalitate ar fi condus la costuri mult mai mari decât eventualele beneficii (în fapt, nu ar fi existat niciun beneficiu prin introducerea acestui impozit, atâta timp cât gradul de taxare se reducea iar administrarea costa mai mult prin 35.000 de inspectori fiscali. Aparenta ,,lăsare în mâna populației” a unei părți din taxe urma să fie recuperată într-o măsură mai mare prin plusul de datorie publice (alte taxe și impozite). În fapt, miza impozitului pe gospodării, și atunci și acum era intenția transpartinică de albire a sumelor nejustificate prin cod fiscal, întrucât o astfel de modificare venea la pachet cu o ,,declarație de patrimoniu”, instrumentul prin care cei care nu și-au declarat veniturile și au făcut evaziune fiscală îl obțineau pentru a spune: ,,uite, am un milion de Euro de la mătușa Tamara”, ia 16% și lasă-mă în pace, în locul confiscării integrale a sumelor nejustificate. Tudose a fost suficient de inteligent să închidă discuția despre declarația de patrimoniu – nu va exista, dar nici aici nu a avut forța să îl demită pe Mișa. Și pentru că nu l-a demis, Mișa recidivează, în același scop.

Cea mai recentă recidivă am constatat-o în ultimele 48 de ore. După ce Tudose a declarat ferm că nimic nu se schimbă față de sistemul actual în aceea ce privește modul în care sunt reținute contribuțiile de asigurări sociale/de sănătate (adică se păstrează plata de către angajator și plata tot de către el a reținerilor făcute de la angajat), Mișa mai transmite un comunicat, la nici 24 de ore, prin care îl contrazice pe Tudose zicând că ,,programul de guvernare” prevede că de la 1 ianuarie 2018, contribuțiile (toate) se mută la angajat, vor fi reținute de angajator și vor fi virate la stat. Adică pe dos față de ceea ce spunea Tudose.

Acum, în mod evident dacă cineva are dreptul să vorbească în numele programului de guvernare acela este primul ministru, iar ministrul finanțelor publice nu are căderea de a vorbi în numele programului de guvernare în contradictoriu cu premierul.

Contrazicerea lui Tudose de către Mișa este bizară din mai multe puncte de vedere:

a) ,,măsura” anunțată (care tocmai fusese infirmată de Tudose) nu are vreun efect semnificativ asupra bugetului de stat și prin urmare nu ar trebui să reprezinte un motiv de contrazicere între un ministru de finanțe și un premier. Măsura este neutră. Și atunci de ce această gâlceavă?

b) partea a doua a comunicatului arată de fapt care este rolul, scopul și care sunt inițiatorii acestei gâlceve: ,,De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.”

Aceasta este fraza cheie (și revin imediat) în condițiile în care chiar Ministerul Finanțelor susține, referitor la reținerea contribuțiilor, următoarele: ,,Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului. În acest sens, sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare.”

În fapt, Ministerul Finanțelor minte: ,,această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare”. În niciun caz ministerul finanțelor nu mă poate asigura pe mine (viitor pensionar peste 25 de ani) că această măsără îmi va asigura o pensie mai mare. Cel mult va asigura plata unei pensii mai mari acum celor cu pensii speciale (pensiile lor se plătesc din resursele colectate ACUM).

În al doilea rând, Ministerul Finanțelor îl contrazice din nou pe Tudose, spunând că ,,cu aceași dată de 1 ianuarie 2018 se are în vedere și reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%”. Adică iar nu ține cont de amânarea pe termen nedefinit afirmată de Tudose a impozitului pe venit global, întrucât reducerea de la 16% la 10% este strict legată de impozitul pe venit global.

Și atunci, de ce reintroduce Ministerul Finanțelor ideea că de la 1 ianuarie 2018 va fi totuși introdus impozitul pe venit global (cel care prevede reducerea la 10% a impozitelor pe venitul persoanelor fizice)???

Pentru un amplu motiv: în opinia mea, prin vârârea peste capul lui Tudose a acestei relansări a impozitului pe venit global începând cu 1 ianuarie 2018, terminația de la ministerul finanțelor vrea să relanseze declarația de patrimoniu.

Adică, posibilitatea de albire a sumelor nejustificate prin cod fiscal, fapt incomcompatibil cu calitatea de stat membru NATO și al Uniunii Europene.

Și astfel, sub conducerea lui Ionuț Mișa la finanțe, ,,firul roșu” pe care l-am identificat de mult timp încearcă din nou, prin alți actori, să albească sumele nejustificate, provenite din infracțiuni. Firul roșu mai are acum, în opinia mea, încă un nod: Ionuț Mișa. Iar despre firul roșu am scris pe larg, aici:

Adevarata miza a impozitului pe venit global: albirea sumelor nejustificate. Articolul 117 – firul roșu dintre Ponta-Cioloș-Grindeanu.

Iar concluzia mea este una singură: Tudose încearcă să se desprindă de strategii de lungă durată, care, sub pretextul unor măsuri imbecile (impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, desfințarea pilonului 2, contribuționarea la nivelul salariului minim inclusiv a celor care obțin venituri SUB acest salariu și altele), încearcă cu orice preț să vâre albirea sumelor provenite nejustificate, prin Cod Fiscal.

Iar strategii de lungă durată dovedesc că au capacitatea și tupeul de a își bate joc și de a submina autoritatea primului ministru, care a respins astfel de ințiative imbecile.

Este decizia lui Tudose dacă va accepta această bătaie de joc și subminare, caz în care o va deconta foarte curând, așa cum au decontat-o toți cei care au făcut parte din ,,firul roșu”: Vâlcov, Ponta, Cioloș, Dragu, Biriș, Grindeanu, Viorel Ștefan. Sau, poate face diferența, demițându-l pe Ionuț Mișa și punând fiscul să facă ceea ce este obligat să facă și are ACUM toate pârghiile să o facă: să meargă după banii nedeclarați, inclusiv din paradisuri fiscale, având pârghiile la nivel de OECD de a identifca ce sume nedeclarate au rezidenții români, care este soldul sumelor, care este traseul banilor și care sunt beneficiarii reali. Eventual va descoperi și banii din afacerea ,,Murftlar”. Și eu mă încăpățânez să cred că Tudose nu este vreun Grindeanu. Dacă mă înșel sau nu, voi vedea, în funcție de alipirea la firul roșu sau tăierea firului roșu în bucățele.

 

Anunțuri


Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , , ,

3 răspunsuri

  1. „Cum dracu să introduci o taxă de solidaritate pe veniturile curente mai ales că susții că economia crește cu ritmuri nemaiîntâlnite în Uniunea Europeană.”

    „În mod normal ar fi trebuit să fie invers: creșterea economică peste așteptări, de 5,2% ar fi trebuit să conducă la venituri peste așteptări, deci la un deficit mai mic.”

    Nu e nicio legătură între faptul că economia crește fără vreo influența asupra veniturilor la buget. Tocmai din cauza proastei… taxări.

    Ambele citate aparțin autorului, ambele scârțâie în aceeași privință, deși se bat cap în cap. 😀

  2. „Cum dracu să introduci o taxă de solidaritate pe veniturile curente mai ales că susții că economia crește cu ritmuri nemaiîntâlnite în Uniunea Europeană.”

    „În mod normal ar fi trebuit să fie invers: creșterea economică peste așteptări, de 5,2% ar fi trebuit să conducă la venituri peste așteptări, deci la un deficit mai mic.”

    Nu e nicio legătură între faptul că economia crește fără vreo influența asupra veniturilor la buget. Tocmai din cauza proastei… taxări.

    Ambele citate aparțin autorului, ambele scârțâie în aceeași privință, deși se bat cap în cap. 😀

    • Legat de al doilea pasaj = m-am referit la ASTEPTARILE formulate in buget (si nu la anul trecut), ceea ce arata ca garbage in –) garbage out
      Legat de primul citat -) solidaritate = sentiment care ii determina pe oameni sa se ajute reciproc… solidaritate prin OUG…. nu e cazul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: