Studiu de caz: în ce procent se realizează promisiunile PSD.


Bine ati venit la 5 lei/litru. Și să ii spuna ceva premierului Tudose ca furtuna din Bucuresti NU A FOST un uragan. Hai să vorbim despre prețurile la carburanți, pentru că evenimentele din ultima lună îmi permit să fac un prim studiu de caz, absolut neștiințific, despre procentul în care se realizează promisiunile PSD.

Azi, 1 octombrie 2017, tragem o primă linie: în urma introducerii supra-accizei de 32 de bani pe litrul de benzină și de motorină, prețurile s-au majorat față de momentul astfel:

  • pentru benzină: de la 4,71 lei pe litru la 4,96 lei pe litru, deci cu 25 de bani pe litru
  • pentru motorină, de la 4,67 lei pe litru la 5,02 lei/ litru, deci cu 35 de bani pe litru

Potrivit asigurărilor date de ministrul de finanțe Ionuț Mișa (care nu urmărește prețul carburanților) și transmise prin Mihai Tudose, pe care l-a făcut să pară neghiob, astăzi, 1 octombrie, prețul pentru carburanți ar fi trebuit în linii mari același. Eronat.

Benzina este mai scumpă cu 5,3% iar motorina cu 7,5%. Într-o singură lună.

Studiul de caz absolut neștiințific îmi arată așa:

  • în cazul benzinei, asigurarea că scumpirea de 32 de bani pe litru nu se va simți în preț a valorat 7 bani. Deci promisiunea s-a îndeplinit în proporție de 22%.
  • în cazul motorinei, asigurarea că scumpirea de 32 de bani nu se va simți în preț a valorat -3 bani, întrucât motorina s-a scumpit mai mult decât supra-acciza. Având în vedere această evoluție, echivalentul tehnic al guvernul a mințit de a înghețat apele, prin regula de simplă, nu se poate calcula pozitiv, dar hai să spunem, -10%.
  • în funcție de cum doriți să calculați, promisiunea guvernului s-a îndeplinit undeva între -10% și 22%

Scuze, desigur există. Cea mai proastă este cea cu uraganul. Întrucât piața petrolieră internațională și-a revenit după uraganul Harvey (ca și capacități de producție și de rafinare) iar pragul de 50 de dolari pe baril face rentabilă (și se simte) producția de petrol obținută din șisturi bituminoase, rămâne ca alternativă că singurul uragan care ar fi putut afecta producția internă de petrol este cel din București, în urma căruia au fost închise școlile, dar care a fost în fapt doar un vânt mai tare, neafectând nici producția și rafinarea din România. Deci să îi spună cineva premierului Tudose că vântul din București nu a fost un uragan.

Și să îi spună cineva premierului Tudose că majorarea (care există) a prețurilor internaționale, nu are legătură cu prețurile de producție din România, ci mai degrabă cu avertismentele OPEC, tensiunile legate de Turcia și altele.

Și să îi spună cineva premierului Tudose că prețul barilului de petrol (azi 51,67 dolari pe baril – WTI Oil) este același ca în mai 2017, dar prețurile la pompă în România sunt MULT mai mari.

Și să îi spună cineva premierului Tudose că la sfârșitul lui iulie 2017 (când a început să se vorbească de supra acciză), prețul petrolului pe plan internațional era doar puțin mai mic decât cel din prezent, și prin urmare, prețurile la pompă ar trebui să fie doar nesemnificativ mai mari, dacă supra-acciza nu ar fi fost introdusă întegral (având în vedere că și mai devreme decât termenele legale) în prețuri. 7,5% este SEMNIFICATIV mai mare.

Uite niște grafice, care arată că prețul la pompă ar fi trebuit (dacă promisiunea ar fi fost îndeplinită) să fie același ca în mai, iulie, sau chiar în 3 august 2017. Nu a fost cazul. Suportarea de către companii a supra-accizei (nelegală, anti-concurențială) a fost o minciună.

 

 

 

 

 

 

 

Prin modul în care a gestionat guvernul domnului Tudose introducerea supra-accizei (se pare că doar Tudose urmărește prețul carburanților, alde Mișa nu se uită la preț și paradoxal, nici ministrul energiei, că nu are mașină) nu a realizat decât:

  • introducerea mai mult decât integrală în prețul carburanților a supra-accizei;
  • menținerea la un nivel mizerabil al redevențelor pentru producția internă (ceea ce au promis, pe șestache, companiilor petroliere în caz că vor bune doar câțiva bani în plus la supra-acciză – oricum promisiune nerespectată)
  • modalitatea primitivă, ad-hoc și păguboasă ca atunci când administrează lipsiți de responsabilitate resurse publice (cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu 21% iar cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 20%), și acest guvern înțelege să își transmită propria neperformanță în scăderea generalizată a puterii de cumpărare a puterii de cumpărare.
  • posibilitatea cuantificării absolut neștiințifice a gradului de realizare a promisiunilor guvernamentale (o alternativă la calculele lui Vâlcov). Dacă calculele lui Vâlcov tind unde spre 100 sau chiar 200% îndeplinire, cazul supra-accizei la carburanți arată undeva între -10% și 22%, practic zero, având în vedere faptul că temporarele majorări salariale sunt anulate și chiar inversate prin majorări generalizate ale prețurilor: carburanți, energie electrică și gaze, majorare de fiscalitate (contribuționarea unor venituri inexistente), deprecierea leului. scumpirea dobânzilor.

DETALIEZ MULT MAI MULT, DISEARA, DE LA ORA 20.00, la emisisiunea lui RAZVAN DUMITRESCU, la Antena 3

Anunțuri


Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: