,,Pentru asigurarea dovedirii faptelor și înregistrării probelor vor fi utilizate, cu autorizarea procurorului, mijloace tehnice de fixare și interceptare a comunicațiilor din dotarea u.m. 0962 sau atrase de SRI și SIE, se vor realiza legende, jocuri și combinații operative (…) Acest activități se vor desfășura cu caracter de continuitate și vor fi analizate lunar la sediul Grupului Operativ Central”.
Ceea ce citiți este un extras din protocolul ticălos încheiat în 1998 între SRI-SIE-SIPA-Ministerul Justiției, la inițiativa lui Valeriu Stoica – în epocă ministru al justiției, în baza căruia se formau echipe mixte coordonate de șeful Grupului Operativ Central – la acea dată – ACEST AUGUSTIN LAZĂR, actual procuror general al României, în curs de lustrație. Întregul protocol îl găsiți AICI.
Protocolul din 1998, în baza căruia acest Augustin Lazăr a fost numit șef al grupului operativ central, devenind cel puțin începând cu anul 1998 colaborator SRI. În calitate de colaborator SRI în baza acestui protocol, Augustin Lazăr centraliza informații și ,,le valorifica” în rechizitorii, de la următoarele nume sonore:
Aflat sub metehnele foster securități, Augustin Lazăr – șeful grupului operativ central în baza protocolului din 1998, același personaj care a falsificat (dând vina pe o grefieră) ultimele 2 pagini din protocolul SRI-PICCJ din 2009 transmis în martie 2018 Ministrului Justiției și a mințit în declarații publice ascunzând existența unui nou protocol (protocolul Vâlcov) semnat de domnia sa și de Eduard Hellvig, nu poate decât să fie încântat de valiza Teldrum descoperită de localnicul din Teleorman și transmisă spre valorificare site-ul de investigații riseproject. Ce mândru ar fi fost fostul șef al grupului operativ central din 1998, Augustin Lazăr, dacă ar fi putut concepe la nivelul anului 1998, un astfel de joc operativ!
Despre riseproject, numai de bine. A fost site-ul de investigații numărul 1 atunci când a arătat cum fostul ofițer al Securtiții de dinainte de 1989, Gheorghe Mușat, ajuns avocat al fostului profesor de fizică, Klaus Iohannis, încearcă să păcălească instanțele de judecată în privința escrocheriei cu case din Sibiu, obținută de familia Iohannis printr-un testament falsificat. Exclusivitatea riseproject o puteți citi aici, dar mai ales aici:
Romania’s Pitesti Court of Appeal rules against President of Romania who wanted to keep a house he got by fraud. Romania’s President was advised and defended by a former ‘’Securitate’’ officer in the case.
Riseproject a făcut și face o treabă excelentă, fie când dezvăluie, în interes public, un subiect cu efectul de a nu se mai vorbi despre el și se întrerupe brusc (cazul caselor lui Iohannis), fie când dezvăluie un subiecn interes public, în cu scopul de se vorbi despre el – cazul Valizei Teldrum, în opinia mea, legendă.
În cazul Iohannis, după știința mea, simultan cu ancheta privind jocul operativ al citării în cazul lui Iohannis utilizat de avocații fostul ofițer al Securitiății Gheorghe Mușat, riseproject s-a oprit, nemai mergând pe devoalarea rețelei din extra-justiție coordonată de fostul ofițer. Nu am văzut pe riseproject niciodată un subiect privind faptul cum foști judecători de la ICCJ (Gheorghe Buta, Nela Petrișor, Constantin Brânzan și alții) își găsesc loc de parcare la societatea fostului ofițer al Securității. Deasemenea nu am văzut niciun subiect privind angajarea la Mușat și Asociații a foși judecători pentru care a probabil a contat mai puțin faptul că sunt pensionari timpurii pe caz de boală (un pic peste 40 de ani) dar probabil a contat mai mult legăturile deprinse în cadrul Inspecției Judiciare.
Nu am văzut pe riseproject, unul dintre site-urile mele favorite, această continuare. Am văzut în schimb pe un alt site favorit al meu, g4media, cum a mers pe transferul invers – dinspre locul de parcare de la Mușat spre ICCJ, spre exemplu în cazul judecătoarei Corina Alina Corbu, ajunsă șefa secției de contencios administrativ și fiscal a ICCJ. Potrivit g4media ,,în perioada 2014-2018 cât a fost judecată pentru complicitate la favorizarea făptuitorului în dosarul Bârsan, judecătoarea Alina Corbu a lucrat în calitate de consilier la societatea Mușat și Asociații Tax SRL”. Judecătoarea Bârsan a fost achitată, la fel ca și judecătoarea Corbu, pe 3 mai 2018, de colegii de la ICCJ. Ca să o parafrazez pe Lelia Munteanu, am pronunțat eu Florian Coldea?
Nefiind jurist, vă rog să luați cu mari rezerve următorul scenariu: Dacă fostul șef al Grupului Operativ Central din 1998, Augustin Lazăr, a îndreptat prost cererea de atacare (și suspendare) a declanșării procedurii de revocare la secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Alba, ea va fi declinată la secția de contencios a Curții de Apel București. Și chiar dacă nu va fi declinată, o eventuală cale de atac va ajunge la ICCJ, la secția de Contencios Administrativ. Condusă de colaboratarea fostului ofițer al Securității Gheorghe Mușat, întoarsă la ICCJ, fost ofițer care se întâmplă să fie și avocatul lui Klaus Iohannis, client pentru care Curtea de Apel Alba Iulia a dispus disjungerea și ulterior clasarea într-un alt dosar.
O altă exclusivitate de pe G4 media mi-a atras atenția în mod special. Nu e o știre, e un comentariu la știrea cu valiza Teldrum preluată de respectabilul site. Iată-l:
Sunt onorat de ironia cititorului G4media, dar obligat să o dezmint. Eu dacă aș fi găsit valiza aș fi procedat exact ca atunci când am găsit scrumiera, și nu ca riseproject. Aș fi sunat imediat la 112 (ceea ce am și făcut atunci când am găsit abandonată scrumiera cu PallMall de la autoturismul lui Condrea în singurul loc în care OPELUL, probabil condus de un alt șofer, fumător, care plimba telefoanele, putea întoarce). Pentru că adevărul este cea mai bună legendă, iar riseproject a preferat jocul operativ.
Atenție, vorbim despre documente/obiecte valorificate altfel de riseproject. Eu când am avut exclusivitatea unui interviu cu probabil cea mai căutată persoană la momentul respectiv, brokerul Cristian Sima, am publicat interviul integral. Ba mai mult, prima știre cu care am ieșit (după publicarea în exclusivitate a scrisorii lui Cristian Sima – despre care am aflat ulterior că a fost transmisă și fostului g4media – respectiv hotnews.ro dar și lui Tudor Chirilă, a fost să public nume și sume de clienți ai lui Cristian Sima:
Scrisoarea a III-a de la Cristian Sima: câteva nume și câteva sume
După faza epistolară, am reușit exclusivitatea unui interviu VIDEO cu Cristian Sima, iar primele informații pe care le-am publicat din interviu (la Realitatea TV) au fost valorificate în sensul confirmării/infirmării lor. Este de neprețuit reacția fostului ministru de finanțe, Daniel Dăianu, actual economist care face politica monetară în România la întrebarea pe care i-am adresat-o în direct, la Realitatea TV: ,,e adevărat că ați fost împreună cu Cristian Sima și cu Cătălin Predoiu la domnul Florian Coldea de la SRI?”. Răspunsul, neprețuit: ,,domnule Soviani, nu e frumos să mă întrebați de așa ceva”
Desigur, eu aș fi procedat așa și în cazul în care aș fi desocperit valiza. Aș fi fotocopiat tot, jurnalistic (la fel cum am făzut și în cazul scrumierei), aș fi sunat la 112 pentru preluarea valizei (eventual de către DNA) și aș fi identificat cu nume și sume transferuri care l-ar lega personal pe Liviu Dragnea, de conturi din off-shore. Dar eu nu fac jocuri operative.
Pe de altă parte, riseproject a dus la excelență prin calitatea surselor jurnalismul de investigație. Iar excelența dacă s-ar fi exercitat în acest caz ar fi inclus ca primă dezvăluire ,,nume și sume” legate de Liviu Dragnea: extrase de cont, carduri bancare atașate, etc. Neieșind cu ele ci doar cu un preview plus un comentariu al unui jurnalist de genul ,,trebuie să fie și despre Liviu Dragnea” sau ,,nu are cum să nu fie de Liviu Dragnea”, înclin să cred sperând că mă înșel că nu există legături directe care să îl incrimineze pe Liviu Dragnea. Altfel, ar fi fost deja publicate, deja la DNA.
Sigur, dacă fiul lui Liviu Dragnea a spălat banii decontând servicii/mărfuri fictive, e o faptă incriminabilă altei persoane în condițiile în care se face legătura, pe firul banilor, mailuri gen cucuveauamov@gmail.com trebuind a fi însoțite și de probe mai solide, cum ar fi, întotdeauna, follow the money.
Până la proba contrarie, valiza cu parfum de Liviu Dragnea, dovedește altceva: În lipsa protocoalelor ticăloase prin care SRI subordona Parchetele și justiția, membrii grupurilor operative centrale în baza protocolului din 1998 și a următoarelor, nu mai au la îndemână siguranța supremă de a fabrica dosare penale sau de a clasa fapte penale în sarcina unor protejați și de impune prin șoptit în ureche decizii de condamnare a unor inedezirabili sau de clasare a unor acoliții, în locul mergerii pe firul banilor. Ceea ce realmente este fantastic.
Fiind nevoiți să apeleze la jocuri operative descrise mot-a-mot în protocolul din 1998 este încă un început de dovadă că urmează destructurarea grupărilor infracționale organizate care au subordonat justiția. Dacă ar fi fost altfel, ar fi fost deja publica, cu nume și sume, primul extras de cont și primul transfer de bani din conturile Teldrum către Liviu Dragnea. Astfel de documente nu au fost publicate, încă.
Până la proba contrarie, avem o valiză trasă de un omuleț verde, pe câmp, în care sunt burdușite hârtii în dosare galbene.
Și încă ceva:
Ancheta în cazul Hexipharma a fost tergiversată de fostul șef al grupului operativ central din 1998, Augustin Lazăr, ajuns procuror general în 2016, până la ,,sinuciderea” lui Dan Condrea. Mimând transparența până s-a încurcat în propria transparență (turele impare pe care le dădea Opelul lui Condrea în căutarea copacului perfect) la care s-a aduăgat proba scrumierei, niciodată valorificată și nicicum legendată ci reală, a pus batista pe țambal pe beneficiarii reali ai furtului de la buget și furtului de vieți cu dezinfectanți falsificați. Augustin Lazăr nu a mers pe firul banilor, în off-shore-urile din Cipru sau să investigheze cum de au ajuns spitalele SRI să cumpere substanțe falsificate. Și a lăsat impresia că singurul vinovat, e mortul. Dar faptul că a lăsat această impresie întăreșete ghemul mafiot protejat, pe care l-am descris, în exclusivitate, aici, în 25 mai 2016:
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns