I-a rânjit Florian Coldea domnului Frans Timmermans, ieri, la SNSPA? Analiză și galerie FOTO.


Breaking-news-ul zilei de ieri nu a fost că domnul Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene a primit al 117-lea titlu de Doctor Honoris Causa din partea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Breaking-news-ul zilei de ieri a fost prezența lui Florian Coldea, fost șef operativ al SRI, semnatar de protocoale neconstituționale la decernarea acestui titlu, în primul rând. Motivul? Pentru a transmite public sentimentul că este în postura de a îi rânji lui Frans Timmermans.

Așa cum percep eu lucrurile, acordarea de SNSPA a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Timmermans a fost mai degrabă strecurată pentru ca domnul Coldea să se afișeze în primul rând și pe primul loc la eveniment (și detaliez în ce scop) decât pentru faptul că SNSPA l-a prins la București, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre ale UE, acesta fiind motivul real pentru care Timmermans s-a aflat ieri la București în exercițiul deținerii de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, și nu vizita la SNSPA.

Revenind la rânjet, parabola rânjitului mi-a fost sugerată de către Traian Băsescu, cel care i-a uns atât pe Florian Coldea cât și pe doamna Kovesi în poziții de șefi și semnataroi de protocoale. Când Băsescu nu minte, povestește ce aude pe la mese sau își împărtășește propria experiență, după demonstrează și următorul episod.

În contextul alegerilor prezidențiale din 2014, în care Băsescu îl devoala pe Victor Ponta ca posibil ofițeraș SIE, sub acoperire, Traian Băsescu afirma: ,,Unul dintre candidați trebuie să recunoscă că este ofițer acoperit pentru că altfel îi va rânji în față fostul șef. (…) ÎI va rânji când va fi Președinte”. Până aici, nici Ponta și nici Iohannis nu aveau motive să răsufle ușurat, Dacă fostul profesor de fizică avea suficiente motive doar să zâmbească amar la ideea de ofițer acoperit realizând că nu a putut bifa înainte de 1989 toate realizările dorite, pentru Ponta, situația s-a dezvoltat a fi diferită: ,,Că îi rânjește acum, cât este prim-ministru, încă mai merge”, concluziona ticălos Traian Băsescu.

CUI A RÂNJIT IERI FLORIAN COLDEA:

Deși nu a fost în postura de a îi rânji lui Frans Timmermans, Florian Coldea a rânjit totuși unui fost candidat la prezidențiale. Evenimentul de ieri de la SNSPA a arătat perfecțiunea lui Victor Pontaîn a evita privirea lui Florian Coldea atunci când și-au atins mâinile, în opinia mea, doar pentru a îi evita rânjetul (foto mai jos, sursa Mediafax). Spre comparație, a doua fotografie, cea în care cu ocazia depunerii jurământului în fața lui Iohannis ministrul care avea ulterior să nu mai fie agreat de Iohannis, arată că Lia Olguța Vasilescu este mult mai bărbat decât Victor Ponta.

CINE A RÂNJIT IERI LA FLORIAN COLDEA

Chiar dacă Florian Coldea a reușit să îl facă să pară pe Victor Ponta exact așa cum e, la rândul lui Florian Coldea nu a reușit să evite hohotul fostului director al SIE, Teodor Meleșcanu, actual ministru de externe (foto Octav Ganea/Inquam Photo preluat de pe B1.ro):

Din fotografie nu rezultă dacă Florian Coldea și Teodor Meleșcanu au încercat în același timp să rânjească unul la altul și dacă, realizând situația, domnul Meleșcanu a răbufnit într-un râs sănătos văzându-i dinții lui Florian Coldea în timp ce acesta îi vedea dinții lui Teodor Meleșcanu.

Din informațiile mele, o altă persoană a rânjit însă ieri la domnul Florian Coldea, în următorul context pe care mi l-a precizat o sursă: grăbindu-se ieri spre SNSPA pentru a se așeza în primul loc și mai ales pentru a fi văzut la ceremenie alături de Timmermans, domnul Florian Coldea nici nu a realizat că era să dea peste un bătrânel care schimba o roată la mașină mai mai să îi cadă cricul și să se prăbueașcă fuzeta pe el. Sursa mea nu a văzut dacă bătrânelul, după ce a ridicat privirea, i-a rânjit domnului Coldea, dar poate să bage mâna în foc că o astfel de întâlnire este de natură să atragă rânjetul bătrânelului.

Și totuși, ce căuta Florian Coldea la SNSPA, cu prilejul acordării titlului de Doctor Honoris Causa lui Frans Timmermans.

Răspunsul este simplu. Domnul Florian Coldea a vrut să se creadă că este în postura de rânji domnului Frans Timmermans.

Pentru a crea acestă aparență a apelat la mai vechiul său prieten, Remus Procopie, rectorul SNSPA și fost ministru al Educației (în perioada în care încă SRI mai aviza miniștrii), Procopie fiind de multe ori în vecinătatea SRI/ a lui Forian Coldea/ a lui George Maior. Spre exemplu, atunci când Universitatea de Vest din Timișoara prin mai vechiul vecin Marilen Pârțea, i-a decernat titlul de Doctor Honoric Causa lui George Maior, în audiență fiind prezenți de la Marius Iacob (DNA) până la Valeriu Zgonea, Gabriel Oprea, Vasile Dîncu, Mihnea Costoiu, Remus Procopie (foto 1, în stanga cameramanului, lângă Mihnea Costoiu).

Faptul că nu domnul Timmermans l-a așezat în primul loc din primul rând pe Florian Coldea și probabil nici nu a știut că acesta se va afla acolo, necunoscându-l în vreun fel pe Florian Coldea, este dovedit printr-o transparență excepțională a celui care l-a invitat pe Coldea, Remus Procopie (extras din comunicatul de presă) ,,Accesul la eveniment se face doar pe baza invitației transmise de SNSPA, în limita locurilor disponibile”. Evident că la Florian Coldea, fiind așeza în primul loc din primul rând, nu s-a pus problema de locuri disponibile, așezarea sa demonstrând că toți ceilalți au fost invitați după ce s-a stabilit prezența lui Florian Coldea la eveniment.

De ce a ținut Florian Coldea să fie prezent la eveniment, în primul loc, pe primul rând.

Pe scurt, pentru a păcăli opinia publică prin acest eveniment, că încă face jocurile, că încă e la butoane, că el e cireașa de pe tort în relația cu Frans Timmermans și că, în opinia mea, susținerea domnului Frans Timmermans pentru poziția de procuror șef european a doamnei Kovesi i se datorează lui, lui Florian Coldea. Nimic mai fals, acesta fiind doar un truc al generalului Coldea pentru a arătă că este încă în cărți, eventual la nivel mondial.

Dealtfel, în opinia mea, evenimentul de la SNSPA l-a pus pentru a doua oară într-o lumină proastă de domnul Timmermans, prima oară fiind atunci când a declarat în 18 februarie 2019 că ,,Codruța Kovesi este un procuror excelent” neputând indica cazul fanion de procuror al lui Kovesi și dovedindu-se astfel superficial în aprecierea sa privind procurorul Kovesi, și nu ca administrator de Parchet. În privința calității de administrator de parchet, prescrierile de la Microsoft și EADS sunt, în opinia mea, cazurile fanion ale doamnei Kovesi.

Nu este prima dată când generalul Coldea vântură medalii și recunoaștere, dovedindu-se la rândul lui superficial și primitiv, atunci când s-a lăudat că a primit de la ,,CIA” o medalie scoasă din uz, care nu mai exista, așa cum am scris aici:

Generalul Coldea, cantecul de lebada si ,,curioasa” medalie acordata de ,,CIA” (lucruri neștiute). Ce imi spune interviul acordat ziare.com.

Poate că nu aș fi descifrat pentru dumneavoastră sensul real al evenimentului SNSPA și a prezenței domnului Coldea ,,la masa celor mari”, dacă nu aș fi trecut în 21 mai 2014, prin următoarea situație, în calitatea mea de purtător de cuvânt al ASF. Se întâmpla la 5 zile după ce Mișu Negrițoiu, Președinte ASF, semnase cu Florian Coldea protocolul secret între SRI și ASF, în 16 mai 2014.

Câteva elemente de context:

Ca și Florian Coldea, Mișu Negrițoiu a ținut permanent să se vopsească în pro-american, fostul lucrător în comerțul exterior socialist nedorind niciodată să detalieze public cum și în ce orizont temporal a fost nevoit să părăsească intempestiv Statele Unite ale Americii (,,cu primul avion”), după revoluția din 1989, în toamna anului 1990, părăsind de urgență funcția în care fusese reciclat în martie 1990 de șef al Secției Economice de la New York a Ambasadei României în SUA pentru a accepta provocarea începând cu octombrie 1990 să fie secretar de stat în guvernul Roman.

Dealtfel Mișu Negrițoiu a eșuat lamentabil în a se vopsi pro-american, atunci când investigația Departamentului de Stat al SUA, Trezoreriei Americane și FBI au condus la amendarea  ING Bank Olanda pentru operațiuni desfășuate inclusiv în România, pentru încălcarea embargoului impus de SUA Iranului.

În cadrul ING Bank România  Mișu Negrițoiu a activat ca ,,corporate finance manager” începând cu 1997 și a deținut începând cu 1999 poziții de vicepreședinte/director general adjunct/director general/Președinte). Prin operațiuniunile incriminate, olandezi și români încălcau embargoul impus de Statele Unite – Iran-ului încălcare care a dus grupului olandez  cea mai mare amendă din istoria financiară de până în 2012: 619 milioane de dolari. Acesta a fost prețul plătit pentru  ING și funcționari ai săi să scape de incriminarea penală a mutării ilegale a peste 2 miliarde de dolari prin sistemul financiar american prin intemediul a mai mult de 20.000 de tranzacții până în anul 2007, inclusiv (detalii AICI și AICI). Concluziv, Mișu Negrițoiu nu a reușit să se vopsească pro-american nici prin pozițiile deținute la ING după plecarea intempestivă de la New York, fiind de subliniat faptul că și în prezent ING, la nivel de grup, este investigată în mai multe acțiuni pentru spălare de bani. Ulterior amenzii, Mișu Negrițoiu a fost plasat temporar într-o poziției onorifică în cadrul INK Bank România, după care, a plecat la ASF, începând cu 4 mai 2014.

Primul lucru pe care l-a făcut Mișu Negrițoiu după răsturnarea printr-un joc operativ SRI-DNA a fostului Președinte ASF Dan Radu Rușanu (arestat preventiv de către DNA, aflată sub protocol cu SRI, pentru a nu își mai putea îndeplini prerogativele de Președinte ASF, ținut în arest preventiv 4 luni și apoi sub control judiciar, ulterior achitat definitiv pentru că a fost incriminat pentru fapte care nu există) a fost să subordoneze ASF Serviciului Român de Informați prin protocolul semnat în 16 mai 2014,

Sub protocol, a încercat să ,,repare” ceea ce le stricase Rușanu – respectiv devoalarea situației și motivelor care au condus la introducerea în administrare specială a  Astra Asigurări/Carapatica Asig. Nu voi putea uita vreodată privirea încleștată a lui Mișu Negrițoiu din 19 mai 2014, când m-a întrebat, imediat ce a venit la ASF și semnase protocolul cu SRI, parcă încercând să reproducă din memorie ceea ce i se transmisese după protocolul cu SRI: ,,de ce i-ai luat apărarea lui Rușanu” și mai ales: ,,Trebuie să îți schimbi discursul față de domnul Adamescu”. Spun ,,încercând să reproducă din memorie ceea ce i se transmisese” întrucât, întrebându-le pe loc la care componentă a discursului meu vis-a-vis de Adamescu  face referire, domnia sa nu pare să fi fost informat în prealabil și despre ce componentă este vorba, în condițiile în care eu am vorbit public doar despre motivele reale ale introducerii în administrare specială, respectiv faptul că marja de lichiditate și cea de solvabilitate la Astra deveniseră subunitare. Nimic de Adamescu, în acest sens fiind doar un comunicat oficial al ASF privind eventuale infracțiuni la ASTRA, despre care ASF, din informațiile mele, sesizase deja organele competente.

Revenind, data de 21 mai 2014 a fost una istorică pentru România – vizita vicepreședintelui SUA, Joe Biden, ocazie cu care a și susținut un discurs istoric la Palatul Cotroceni, în sala Unirii. Extrag din acel discurs doar atât, pentru că Biden s-a referit și la situația din Ucraina: ,,Așa cum a spus și Președintele Obama, națiunile din NATO nu sunt niciodată singure, ne ajutăm și ne protejăm unii pe alții. (…) Corupția reprezintă un cancer care distruge instinctul de inovare și creativitate.  Bugetele naționale din ce în ce mai mai limitate restrâng investițiile naționale și îndepărtează investițiile. (…) Corupția a devenit un element de politică externă pentru unele țări. Nu numai securitatea politică ci și fizică e compromisă. Am văzut asta de curând în Ucraina, 15 ani de corupție au subminat sistemul de instituții militare, capacitatea țării de a se apăra”.

Discursul a fost excepțional, relatat exact de către presă. Ceea ce presa a relatat însă inexact este: audiența. Cine a participat la discursul lui Joe Biden. Iată un extras din presă din urmă cu 5 ani:

Știrea a apărut în 21 mai 2014, imediat după discursul lui Joe Biden, pe care și eu l-am urmărit, la televizor, catalogându-l drept un discurs istoric. De aceea, pentru prima și singura dată cât am deținut poziția de purtător de cuvânt în ASF, am fost enervat de o solicitare legitimă și corectă din partea unui jurnalist, referitoare la ASTRA, venită exact în timpul discursului lui Joe Biden.

Întrucât imediat după formalizarea protocolului cu SRI, în 16 mai 2014, domnul Negrițoiu îmi interzisese ,,din gură” să mai particip la ședințele de Consiliu ASF, în calitate de purtător de cuvânt (limitându-mi accesul la informațiile REALE și de interes public), în timpul discursului lui Joe Biden, nefiind în ședința de Consiliu ASF și urmare a solicitării jurnalistului, am dat fuga la parterul ASF unde se desfășura ședința săptămânală de Consiliu ASF, pentru a învedera Consiliul despre solicitarea urgentă și pentru a obține avizul de difuzare pe draftul de răspuns pe care îl formulasem. Deschid ușa de la sala de Consiliu și …. SURPRIZĂ!

Mișu Negrițoiu NU SE AFLA în Sala Unirii de la Palatrul Cotroceni în timpul discursului lui Joe Biden, ci se afla în Sala de Consiliu de la ASF, conducând ședința.

De aceea am râs când am citit relatările din presă post-discurs Biden, potrivit cărora Mișu Negrițoiu ,,a fost prezent” la discurs. În fața faptelor, m-am întrebat două lucruri: de ce a ținut Mișu Negrițoiu să se afle că a fost alături de George Maior (și Remus Procopie) dar nu alături de Florian Coldea, în sala Unirii, la discursul lui Joe Biden?

Răspunsul pe care mi l-am dat atunci și mi-l dau și acum având în vedere și prezența lui Coldea la SNSPA este același: pentru a se vopsi pro-american, pro-NATO.

Pe de altă parte, mi-am pus întrebarea: și totuși, de ce nu s-a dus Mișu Negrițoiu, amânând ședința de Consiliu ASF, dacă fusese invitat de partea română, la acest discurs, istoric?

Nu am putut să îmi răspund decât printr-o altă întrebare, având în vedere că la astfel de întâlniri la nivel înalt, partea română face invitațiile, dar Secret Service-ul american este cel care validează, final, lista. Să se fi opus expres partea americană la prezența lui Mișu Negrițoiu în Sala Unirii, știind că Secret Service are memorie lungă? Pe de altă parte, prezența lui Florian Coldea, medaliat ,,de CIA” nici măcar nu a fost prezentată în presă. O fi fost, dar a uitat presa să zică de el.

A mai fost o situație în România și relativ recent (în 2015), când Iohannis l-a invitat Erdogan la București, situație  în care unui jurnalist de origine turcă, soțul unei judecătoare din România, i-a fost respinsă acreditarea la evenimentele comune. Și am convingerea că secret service-ul turc a fost cel  l-a scos de pe lista pe care se afla inițial.

Concluziv,

Având în vedere această istorie reală, trăită de mine, nu pot să trag decât o singură concluzie legată de prezența la evenimentul SNSPA a lui Florian Coldea (eveniment care nu a presupus validarea listelor de invitați de către Timmeramans, cum a fost cazul Secret Service – Joe Biden, la vizita acestuia din mai 2014): Florian Coldea a dorit acest eveniment și această prezență exclusiv pentru a transmite public că încă este în postura de a face jocuri. Și că este în postura de a o promova pe fosta sa parteneră de protocol, Laura Kovesi, în postura de Procuror Șef European.

În opinia mea, dacă lucrurile ar fi stat cum vrea domnul Coldea să se înțeleagă, fostul operativ s-ar fi ferit să apară în primul rând și în primul loc la ceremenia decernării titlului. Făcând pe dos, nu pot să trag decât concluzia contrară: Florian Coldea este în postura de a mai face cel mult jocuri ,,dâmbovițene”, precum prezența sa la SNSPA, și nicicum la nivel înalt.

În mod logic se desprinde și concluzia că domnul Coldea transmite, contrar intenției de întărire, cea de slăbire a influenței sale. Mai crede cineva din rețeaua aflată sub influența domnului Coldea că, în falsa ipoteză că domnia sa ar sta la originea culoarului doamnei Kovesi către Parchetul European, domnul Coldea ar accesa, și pentru ei, fie ei judecători sau procurori, pe un astfel de culoar? Mai crede vreun judecător/procuror de protocol că domnul Coldea de la SNSPA va face ceea ce ar fi făcut (și nu a făcut) pentru Kovesi, inclusiv pentru ei?

Părerea mea este că judecătorii/procurorii de protocol care cred că mai pot judeca altfel decât pe lege pentru că la un moment dat vor fi protejați de alde Coldea, se înșală amarnic. Prin prezența la SNSPA, vocea domnului Coldea începe să sune a cântec de lebădă.

Și încă ceva:

A mai spus proaspătul doctor SNSPA, Frans Timmeramans, următoarele, la evenimentul de ieri:

,,În ultimii douăzeci de ani, avantajul de a fi în poziția mea, de a avea traiectoria mea publică este că vă pot spune că am văzut evoluția României cu ochii mei. Și că era complet diferită la sfârșitul anilor 80 și la începutul celor 90. Dacă îmi spuneați atunci că România va fi un stat membru al Uniunii Europene în 2007, trebuia să ne încredințăm unui spital de boli mintale. Dar poporul român a făcut acest lucru posibil. Și restul Uniunii Europene a făcut acest lucru posibil. Și a fost un eveniment istoric. Nu este niciun dubiu pentru mine că dacă nu făceați acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina, o făcea și în România” 

Curios decupajul temporal al domnului Timmermans, care își rezumă experiența la ,,ultimii 20 de ani” (1999-2019), aceiași persoană care în perioada iulie 1990 – august 1993 era diplomat și nu politician fiind Secretar Adjunct la Ambasada Olandei din Moscova, cu mult înainte de a deveni ministru al afacerilor Europene al guvernului Olandez în perioada 2007-2010 și Ministru de Externe al Olandei în peiroada 2012-2014.

Nu are legătură cu nicio boală mintală nici dorința românilor de a face parte din Uniunea Europeană și nici acceptul Uniunii de a fi fost acceptată România, în 2007, în ciuda opoziției subterane a politicienilor de atunci.

Dar mai ales, unde este cel puțin la fel de superificial ca în analiza ,,Kovesi-un procurar excelent”, este extrem de curioasă afirmația domnului Timmermans: ,,Nu este niciun dubiu pentru mine că dacă nu făceați acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina, o făcea și în România”. Nu pentru că Uniunea Europeană nu ar reprezenta un scut față de Rusia, dar și o sită – dovadă și recentele dezvăluiri cum spală bănci olandeze și germane bani rusești prin intermediul propriului sistem bancar, ci mai ales pentru faptul că securitatea României față de Rusia este asigurată în primul rând de NATO și în subsidiar de către Uniunea Europeană, apartenența României la NATO fiind încă de dinainte de aderare.

Prin urmare, garanția că ,,Putin nu face cu România cum face cu Ucraina” este dată de binomnul NATO-Uniunea Europeană. De ce a simțit nevoia domnul Timmermans să excludă garanția NATO, mult mai puternică decât a apartenenței la UE?

De ce, Joe Biden, în discursul istoric din 21 mai 2014,  s-a referait în primul rând la NATO și garanțiile NATO?

Discurs istoric la care nici Mișu Negrițoiu, nici Florian Coldea, nici ministrul de externe al Olandei de atunci (Frans Timmermans) nu au fost prezenți.

Reclame


Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: