De ce obligatiile Consiliului de Administratie BNR condus de Mugur Isarescu primeaza in fata intereselor economiei natioanle inclusiv în criză.


Doar acționarii băncilor reprezintă o preocupare pentru reprezentanții noștri în Consiliul de Administrație BNR? Altfel nu se explică interesul BNR de a păstra, în plină pandemie, marja de profit din activitatea de creditare a băncilor din România, aflată deja la cel mai înalt nivel din toată Uniunea Europeană. Concret, băncile din România atrag depozite la 2% și le plasează în credite la 7%, marja fiind de 5 puncte procentuale. În zona Euro, marja este de 1,15 puncte procentuale, iar în Polonia de 2,73 puncte procentuale.

 

Să luăm un credit de 50.000 de Euro, unde, la o dobândă anuală de 7%, populația plătește dobândă de 3500 de Euro pe an. La același credit ipotecar, în Zona Euro, dobânda plătită de populație anual este de 705 Euro (dobânda este de 1,41% pe an pentru populație. Companiile se împrumută la dobânzi de 1,53% în Zona Euro. Cu alte cuvinte, într-un singur an românii plătesc dobânzile pe care le achită în 5 ani cei din zona Euro.

În Polonia, pentru același credit de 50.000 de Euro, împrumutatul polonez persoană fizică achită anual ca dobândă 1745 de Euro fațăd e 3.500 de Euro românul.  O marjă mai mică de profit pentru acționarii băncilor înseamnă mai mulți bani pentru populație, cu atât mai mult cu cât aceasta este lovită de criză și de incertitudinea locurilor de muncă.

Banca Centrală a Poloniei (țară unde dobânda medie anuală la credite era înainte de criza de sănătate publică, pe medie, la 3,49%) a luat deja în două rânduri măsuri de reducere a ratei de dobândă cheie, ducând-o de la minimul istoric de 1,5%, succesiv la 1% și apoi la 0,5%.

Reducerea se va translata rapid în luna aprilie în dobânzile plătite la credite de populație, astfel încât, ratele de dobândă la credite în Polonia sunt așteptate să scadă la 2,5% (de la 3,49%), în timp ce în  România dobânzile la credite rămân la nivel de ,,supra-încălzire” economică deși suntem în plină recesiune, la nivelul de 7%.

De 5 ori mai mari decât în Zona Euro și aproape triple față de Polonia.

Din două motive: BNR nu reduce suficient și eficient dobânda cheie, menținând ridicate costurile de împrumut pentru populație, companii și pentru statul român la niveluri înalte și al doilea, nici în criză, BNR nu folosește pârghiile legale pentru a reduce marja de dobândă, aflată și în prezent la un nivel de 5 ori mai mare decât în Zona Euro și dublu față de Polonia, marje pe care le-a vrut conservate inclusiv prin opoziția la OUG114 și la taxa pe active, în principal, pentru a amputa posibilitatea de marcare de către ANAF a traseelor prin care băncile externalizează profitul (și marjele) din România, în frauda bugetului de stat.

 

Menținând dobânzile înalte (și marjele băncilor, care arată fix ca un cartel protejat și încurajat de BNR) Consiliul de Administrație al BNR, condus de Mugur Isărescu implementează astfel politici în defavoarea intereselor economiei naționale (populație, companii, stat) și în favoarea acționarilor băncilor comerciale. În plină pandemie, în România acționarii băncilor sunt protejați nu pentru a fi salvați de la faliment, ci pentru a nu le scădea profiturile. Nimeni nu poate pretinde acționarilor băncilor să nu facă profit din activitatea de creditare, dar oricine poate pretinde că BNR trebuie să pună interesele economiei reale în fața obligațiilor pe care le are față de acționarii băncilor comerciale. Cu alte cuvinte, reducerea marjei din acivitatea de creditare nu numai că este posibilă, dar ea trebuie țintită urgent, pentru ca România să iasă din rețeta în care tratează și această criză: #nimicpentrupopulație.

Practic, sunem în situația în care BNR în loc să protejeze populația și statul român (care se împrumută scump de la bănci) și să reducă dobânda cheie împingând în jos marjele de profit, prin pârghii legale, salvează profiturile acționarilor băncilor (anul trecut sistemul bancar din România a avut profituri de 1,4 miliarde de Euro), speculând chiar pandemia prin manipularea de facto, în sus a dobânzilor.

Dobânda cheie în România este începând cu 20 martie 2020  de 2% – nici măcar la minimul istoric de 1,75% – un nivel de 4 ori mai mare decât în Polonia.

Mai mult, înainte de decizia din 20 martie 2020, prin care BNR a anunțat reducerea de doar 0,5 puncte procentuale, datele din piața monetară (acolo unde băncile se împrumută între ele) arată că BNR a manipulat ex-ante, împreună cu băncile comerciale dobânzile reale din piață, în sensul creșterii acestora cu 0,41 puncte procentuale.

Atfel, reducerea nesemnificativă de 0,5 puncte din 20 martie, a fost practic anulată, ex-ante, în condițiile în care lichiditatea (care determină prețul banilor) era atât de mare, încât BNR a considerat că este prea mare (iar prețul banilor prea mic) și a asiprat-o.

Tehnic, pentru a scumpi dobânzile din piață în criză, BNR a atras de la bănci în săptămâna de până în 19 martie 2020, o sumă triplă ca depozite de la bănci (față de săptămâna care a urmat), la rata de dobândă de 2,5% (înainte să reducă dobânda cheie).

Practic BNR a acționat ca un aspirator de lichiditate  și a scumpit banii pentru populație și pentru statul român. Aspirând 4,5 miliarde de lei și plătind băncilor dobândă de 2,5%, BNR a fost cea care a împins dobânzile din piața ROBOR în sus la nivelul de 3,24% în condițiile în care lichiditatea în piață și scumpirea banilor fusese determinată chiar de BNR: BNR a vrut dobânzi mai mari.

    • Drept consecință a aspirării de lichiditate în acea săptămână, în 19 martie 2020, după 4 ședințe consecutive de creștere pe fondul împuținării lichidității de către BNR, rata de dobândă ROBOR (la care băncile se împrumută între ele) a ajuns la 3,24% (de la 2,83%). Pot presupune că o astfel de acțiune a BNR de a scumpi dobânzile din piață (înainte de o reducere cu 0,5 puncte procentuale) se încadrează perfect în situația  în care obligațiile Consiliului de administrație condus de Mugur Isărescu față de acționarii băncilor comerciale primează în fața intereselor economiei naționale (populație, companii, stat). Dacă ar fi fost altfel, BNR ar fi scăzut dobânda și nu ar fi majorat-o, astfel încât populația, companiile și statul român să se împrumute mai scump în plină criză.

Spre deosebire de BNR, Banca Centrală a Poloniei a redus în martie și aprilie dobânda cheie până la 0,5% (de la 1,5%), ducând dobânda cheie la o treime din valoarea pre-covid și împingând astfel dobânzile la credite de la 3,49% pe an (jumătate față de România), spre 2,5% în luna aprilie (estimare).

În cazul unui împrumut ipotecar de 50.000 de Euro, această reducere echivalează cu transmiterea unui cec de 500 de Euro pentru populație, în mod direct, și fără să angajeze fonduri publice.

În România, pentru respectarea obligațiilor Consiliului de Administrație BNR condus de Mugur Isărescu față de acționarii băncilor (și nu față de populație), prin nereducerea semnificativă a ratelor de dobândă și nefolosirea pârghiilor legale pentru îngustarea bulevardului de dobânzi  (marjă de profit din activitatea de creditare, spread aflat la o valoare de 5 ori mai mare în România față de Zona Euro), politica BNR este de a ne tripul obliga pe noi, populația, companiile și statul român, în plină pandemie, să trimitem noi cecuri acționarilor băncilor comerciale față de care Mugur Isărescu are obligații. În toate țările care iau măsuri pentru populație și pentru relansarea economiei este invers: autoritățile trimit cecuri către populație, nu către acționarii băncilor.

O reducere a ratei de dobândă de către BNR spre 1% am susținut-o încă din 29 martie 2020:

(I) Se va ridica BNR la înălțimea crizei și va reduce, în mod real și urgent, dobânda cheie spre 1%? Până acum, în mod real, nimic pentru populație.

De atunci, BNR a continuat să facă nimic pentru populație. Reducerea la 1%, împreună cu folosirea pârghiilor legale pentru reducerea spread-ului transformat în marjă de profit din activitatea de creditare, în criză (chiar dacă asta ar implica ca să constate Consiliul Concurenței manipularea dobânzilor la scutul BNR ex-ante deciziei din 20 martie), ar putea conduce ca în România ratele de dobândă la credite să coboare spre 3,5%, de la 7% în prezent, iar băncile să rămână, în criză, pe profit, e drept, semnificativ diminuat, dar pe profit.

Pentru fiecare împrumut de 50.000 de Euro, banii care ar rămâne pentru populație astfel ar echivala pentru termen de un an cu 1.750 de Euro și fără să presupună costuri bugetare. Ar fi echivalentul unui cec de 1.750 de Euro trimis nu spre acționarii băncilor private ci spre populație care trăiește incertitudinea locului de muncă. Inclusiv bugetul de stat s-ar finanța la dobânzi mai mici.

Însă o astfel de măsură, deși ar fi țintită spre populație, ar echivala cu o reversare a preocupărilor Consiliului de Adminstrație BNR condus de Mugur Isărescu dinspre acționarii băncilor comerciale, spre interesele economiei naționale. Și de aceea cred că BNR nu reduce în mod real dobânzile.

Probabil că Mugur Isărescu, care a decretat încă din 31 martie că deja a învins criza coronavirus pe plan financiar, monetar și bancar, se bazează, la fel ca și Florin Cîțu, care ne-a anunțat ieri că în plină contracție economică globală, PIB-ul României va crește în 2020 cu 22,5 miliarde de lei față de anul 2019, iar România va avea în 2020 doar 37.000 de șomeri noi, pe fix același lucru.

Isărescu și Cîțu probabil că se bazează pe și au modelat deja restituirea tezaurului de la Moscova în anul 2020, sens în care Cîțu a și pus în PIB 22,5 miliarde de lei, iar Isărescu a învins deja criza coronavirus pe plan financiar, monetar și bancar, pentru că, nu-i așa, dacă ia anul ăsta tezaurul, ce mai contează că populația, companiile și statul român trimit cecuri către acționarii privați ai băncilor comerciale, în loc să fie invers.

Consiliul de administrație al BNR condus de Mugur Isărescu (foto jos) a fost votat în unanimitate de PNL, PSD, UDMR, ALDE, PRO Romania, USR. În prezent niciunul dintre cele 6 partide nu suflă vreo vorbă privind modul în care Isărescu menține dobânzile înalte și inversează fluxurile financiare care ar trebui țintite prin pârghii de piață către populație, dar se duc în direcția preocupărilor lui Mugur Isărescu: spre acționarii băncilor comerciale.

Consiliul de Administrație BNR este format din:

  • Academician Mugur Isărescu – Guvernator;
  • Profesor universitar doctor Florin Georgescu – Prim-viceguvernator
  • Profesor universitar doctor Leonardo Badea – Viceguvernator
  • Profesor universitar doctor Eugen Nicolăescu – Viceguvernator
  • Membri: Csaba Balint, CFA; dr. Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, CFA; dr. Dan Radu Rușanu și profesorul universitar doctor Jorj Stoenescu.

 

Citiți și:

Cat de mare sa fie disperarea unora de l-au trimis pe Adrian Vasilescu la Digi sa ne spun ca urgent nu este sistemul medical ci ,,sa nu cada bancile”?



Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: