Cifrele sunt clare și nu suferă loc de interpretare: datoria publică în primele 9 luni ale acestui an (măsurată prin deficitul bugetar) este de 67,27 miliarde lei (14 miliarde de Euro).

La această sumă se adaugă datoria publică nouă din noiembrie și decembrie 2019, luni gestionate de același guvern: încă 19,5 miliarde de lei (4 miliarde de Euro).

Astfel, în cele 11 luni ale guvernării #nimicpentrupopulație, prin complicitaea ,,putere” – ,,opoziție”, datoria publică s-a majorat cu 18 miliarde de Euro. Ele se adaugă stocului de datorie publică care, dacă va urca la 45% din PIB anul acesta, se îndreaptă spre 90 de miliarde de Euro.

Cele 18 miliarde de Euro datorie publică nouă în ultimele 11 luni (noiembrie 2019 – septembrie 2020) reprezintă mai mult decât toată datoria publică acumulată în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008).

Datoria publică acumulată în cei mai tumultoși ani ai economiei României (1990-2008) a fost de numai 17,2 miliarde de Euro. Țineți cont că aceia au fost ani de criză perpetuă (Revoluția, mișcările de stradă,mineriadele, prăbușirea sistemului bancar, falimentarea Bancorex pentru furutul resurselor acesteia, la scutul BNR, jocurile piramidale). Chiar și așa, datoria publică a României în primii 19 ani de la revoluție a însumat mai puțin decât datoria publică nouă din ultimele 11 luni.

Din estimările mele, în ultimele 3 luni ale anului (octombrie-decembrie 2020) guvernul nu va găsi resursele interne și se va împrumuta din nou, majorând datoria publică, cu încă 8 miliarde de Euro, spre un total în 14 luni de 26 de miliarde de Euro, ceea ce va conduce deficitul bugetar în 2020, în mod real, spre 13% din PIB (având în vedere că PIB-ul prognozat în România este în mod constant falsificat).

Datoria nouă (și cea veche) este finanțată la cele mai scumpe dobânzi din toată Uniunea Europeană. Ratele de dobândă pe termen lung în România sunt de 3,49% pe an, de 3 ori și jumătate mai mari decât în Grecia – țară aflată în categoria ,,junk” (1,08%), aproape triple față de Polonia (1,35%), mai mult decât triple față de Cehia (0,98%), de 17 ori mai mari decât Bulgaria (0,2%) și o dată și jumătate față de cele din Ungaria (2,39%). Dobânzile la care se împrumută România sunt de 13 ori mai mari decât în Spania și de 3 ori și jumătate mai mari decât în Italia. Cu excepția Bulgariei (care se împrumută de 17 ori mai ieftin) toate aceste economii au de finanțat datorii publice (ca pondere în PIB) inferioare ponderii datoriei publice a României (care va urca peste 45% în acest an).

Eu am atras atenția încă din martie că primul lucru pe care trebuia să îl facă România în această criză de sănătate publică era ca BNR să reducă semnificativ ratele de dobândă, spre 1%.

Ei au continut să facă #nimicpentrupopulație. Nicio presiune nu s-a manifestat pe fostul turnător la Securitate, Manole, pentru reducerea semnificativă i) a ratelor de dobândă – cu efecte semnificative pentru populație, companii și buget; ii) a marjelor de rate de dobândă (adaosul cămătăresc al băncilor, de până la 10 ori mai mare în România decât în zona Euro). Acțiunile și inacțiunile Guvernului și BNR au asigurat acționarilor băncilor (austriece sau de aiurea) profituri record în pandemie, în timp ce cheltuielile cu dobânzile plătite până acum de statul român s-au majorat, în pandemie, în primele 9 luni ale anului, cu peste 20%. PSD este complice, prin conducerea sa, prin acțiuni și inacțiuni și prin premierul său – Ludovic Orban, de această degradere fără precedent.

În loc de concluzie:

• România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană;
• 11 economiii din zona Euro (19 state) se împrumută la dobânzi negative;
• Alte 2 economii non-Euro se împrumută la dobânzi negative

Estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă (și nu dau semne de schimbare), până în 2025 România va avea datorie publică de 108% din PIB (față de 45% în prezent și față de 13,2% din PIB acumulat în primii 19 ani de la revoluție (1990-2008).

De asemenea, estimarea mea este că, dacă politicile nu se schimbă, România va intra în incapacitate de plată, Guvernul și BNR nereușind să obțină finanțare de pe piața externă de capital în ritmul în care se degradează bugetul.

Șeful Guvernului, Ludovic Orban, premier votat de PSD, vrea alegeri pentru ca PSD să nu ducă România spre faliment. În mod evident, el este cel care vrea să o ducă, sprijinit de PSD, indiferent de rezultatul alegerilor din 6 decembrie. 

Dacă puterea politică s-ar schimba după alegerile din 6 decembrie, am avea doar o altă marionetă ,,dă la PSD”, care să consemneze intrarea în incapacitate de plată a României, pe fondul degradării puternice a finanțelor publice, fără precedent în România, arată complicitatea transpartinică a clasei politice pentru propășirea lor și pentru împovărarea financiară fără precedent și fără eficiență pe care o vedem în această perioadă.

Analiza de mai sus poate fi preluată, integral, cu citarea sursei: www.soviani.com

Categorii:Editoriale, Stiri, The Money Show

Etichete:datorie publica, datorie publica revolutie, deficit bugetar