Cine e ministru de externe acum? Și despre urmarirea penala inceputa de Parchet in privinta impiedicarii votului romanilor din strainatate


În articolul: ,,Despre ,,presiunea” care ar fi generat demisia domnului Corlatean și cui folosește), publicat AICI în data de 10 noiembrie 2014, susțineam că demisia domnului Corlatean folosește în primul rând chiar dansului, apoi domnilor Basescu si Ponta si abia apoi domnului Iohannis. In ordinea aceasta (puteți reciti și motivația oferită). Și spuneam, categoric, că ea nu va folosi în primul rând celor care ar fi trebuit să le folosească – românilor din străinătate.

Spuneam atunci că dacă domnul Corlățean ar fi fost convins că măsurile pe care deja le-a luat (cresterea numarului de cabine/numar de stampile/procedura de completare a declaratiilor) ar fi fost tot ceea ce ar fi putut face, acest lucru nu ar fi trebuit să reprezinte un motiv pentru demisie. În opinia mea, faptul că a avut o bănuială că putea face mai mult (respectiv să deschidă noi secții de votare în regiuni supra-aglomerate și să relaxeze numărul de votanți/secție), dar nu a primit OK-ul să facă mai mult, l-a făcut să plece, alături de măsurile pe care ar fi putut să le ia/susțină înainte de constatarea limitării dreptului la vot în primul tur (pentru românii din străinătate).

O astfel de atitudine (demisia) a reprezentat, în opinia mea, o fugă de responsabilitate (în principal de responabilitatea pe care o avea ca ministru de externe ca fiecare cetățean român cu drept de vot să nu fie împiedicat să voteze). Domnul Corlățean a fugit de această responsabilitate (e posibil să mă înșel, este doar o intrepretare de observator) și a lăsat locul cuiva care era mai dispus să își asume această responsabilitate (și în opinia mea, să nu facă tot posibilul pentru a fi absolvit de responsabilitate). Deci, domnului Corlățean i-a folosit propria demisie.

Domnului Băsescu: Este evident că i-a folosit și domnului Băsescu și domnului Ponta. Domnul Băsescu pentru că așa cum spuneam și în articolul din 10 noiembrie, a dat senzația că îi pasă de românii din străinătate, iar senzația asta ar fi fost întărită măcar dacă înainte să înceapă ceremonia de semnare a jurământului l-ar fi întrebat public, pe domnul Meleșcanu, așa cum sugeram în articolul din 10 noiembrie: ,,daca personal, considera necesara infiintarea mai multor sectii de vot in strainatate si daca va face tot ceea ce ii sta in putinta legal pentru a rezolva acest aspect”. Nu l-a întrebat concret, a mimat întrebarea motivând că nu e timp și că își pune speranțele într-o declarație făcută de domnul Meleșcanu la Tv. În mod normal, dacă i-ar fi adresat această întrebare și răspunsul ar fi fost NU, imediat domnul Băsescu ar fi putut să îi ceară, tot motivând urgența, chiar primului ministru să își asume interimatul. Nu a făcut-o, și l-a protejat astfel pe primul său ministru de această răspundere.

Domnului Ponta: Așa cum scriam în articolul din 10 noiembrie, domnului Ponta urma să îi folosească demisia domnului Corlățean pe termen scurt. Am avut dreptate. Pe termen lung, ca și lui Emil Boc, demisia ministrului său de externe, nu i-a folosit.

Domnului Iohannis: evidențele că domnul Meleșcanu nu urma să facă nimic mai mult decât ceea ce făcuse deja domnul Corlățean (și care fusese insuficient) i-au folosit în mod natural, fără să își fi dorit neapărat acest lucru, domnului Iohannis. Pentru că i-a dat argumente suplimentare să susțină singurul punct de vedere corect (pe care îl susținea și în trecut) și anume că nimeni nu trebuie să restricționeze direct sau indirect dreptul la vot al vreunui cetățean al României. Opoziția autorităților față de acest principiu constituțional, susținut de Iohannis, a favorizat tot ceea ce a urmat.

Este evident că domnul Meleșcanu nu a făcut nimic în plus față de domnul Corlățean: nu a suplimentat numărul de secții de vot, nu le-a permutat.

Ceea ce mă întristează este însă modul în care domnul Meleșcanu motivează că a făcut ,,tot ceea ce era omenește posibil” – citat din Victor Ponta. Iată ce a declarat astăzi domnul Meleșcanu:

a) ,,Obiectivul meu a fost ca in timpul ramas la dispozitie sa aducem conditiile de vot la un nivel cit mai apropiat de asteptari”. În opinia mea, obiectivul dânsului trebuia să fie să se asigure că toți românii cu drept de vot din diaspora să o poată face, în condiții rezonabile.

b) ,,Am identificat si adoptat o serie de masuri: descarea online a formularului, cresterea numarului de stampile si cabine la maximum, asigurarea de personal suplimnentar de la MAE care sa asigure sprijin pentru derularea fluida a votului”.

Aici e un semi-fals. Nu dânsul a identificat acest lucru, ci fostul ministru de externe, Titus Corlățean. Măsurile acestea erau cunoscute înainte de acceptarea mandatului, așa că domnul Meleșcanu nu are vreo contribuție. Spun semi-fals pentru că a folosit formula ,,am identificat” – în cazul în care s-ar fi referit la domnia sa ca și subiect, ar fi fost total fals. În cazul se referea la Ministerul Afacerilor Externe ca și subiect, ar fi fost-semi fals, întrucât măsurile au fost identificate de MAE înainte de demisia lui Titus Corlățean (detalii aici: http://www.mediafax.ro/politic/corlatean-am-propus-simplificarea-procedurilor-si-marirea-numarului-de-cabine-de-vot-13489655)

Declarație Titus Corlățean, 4 noiembrie 2014 (cu 6 zile înainte de demisie): ,,Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, marţi, că a propus BEC simplificarea procedurii de completare a declaraţiei pe propria răspundere şi a listei pe care trebuie să se înscrie votanţii din diaspora, precum şi mărirea numărului de cabine de vot, acolo unde o permite spaţiul.”

c) ,,La nivel de conducere a MAE, eu si ceilalti ne-am deplasat in ziua votului in toate sectiile unde au fost dificultati”. O altă decizie luată în mandatul lui Corlățean. Cât a folosit, nu știu. Cu siguranță, nu mult.

d) ,,Singurul lucru pe care nu l-am putut realiza a fost suplimentarea sectiilor, pentru ca BEC nu a putut oferi clarificari legale. A existat riscul contestarii alegerilor”. În opinia mea, mandatul expres al domniei sale ar fi trebuit să fie suplimentarea secțiilor de votare fără riscul contestării alegerilor (totul să fie legal, și administrația ar fi putut să obțină începând cu 4 noiembrie, motivând urgența, toate aprobările necesare. Doar că administrația nici măcar nu a mimat că vrea asta. Și de aceea spun că nepunerea întrebării referitoare la numărul de secții de către domnul Băsescu, arată că, în opinia mea, inclusiv dânsul a mimat, destul de superficial, că ar vrea rezolvarea problemei.

Deci domnul Meleșcanu susține în apărarea sa că a făcut tot ceea ce a agreat Corlățean. Și atunci, de ce a mai fost nevoie de demisia domnului Corlățean?

Răspunsul meu este simplu: pentru a mima, cât mai credibil, că autoritățile doresc rezolvarea situației pe care chiar dânșii au creat-o (prin permutarea secțiilor din zone aglomerate în zone slab populate de români, chiar dacă numărul de secții a rămas constant. Și o oarecare distanțare de responsabilitate a domnului Corlățean de la cauza originară problemei (pe care nu cred că dânsul a gândit-o ci doar s-a conformat la ea): permutarea secțiilor dinspre zone cu mulți votanți spre zone cu mai puțini votanți. Este evident acest lucru inclusiv din ceea ce a publicat ambasadorul României în Italia, doamna Dana Constantinescu (într-un comunicat pe facebook și preluat de hotnews.ro, respectiv: ,,misiunile diplomatice si consulare din Italia au propus organizarea a 66 de sectii de votare”, propunerile initiale ale Ambasadei si consulatelor tinand cont de datele privind concentrarile majore de romani din Italia. „Raspunsul de la Bucuresti, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de sectii, nu a tinut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la Bucuresti s-au primit instructiuni pentru organizarea unei sectii pe care nu am propus-o, si anume la Sondrio, unde in primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegatori!”, anunta ambasadorul Romaniei la Roma. Ordinul ministrului la care face referire ambasadorul Dana Constantinescu a fost semnat de Titus Corlatean.”

Săptămâna trecută am aflat că Parchetul General a început urmărirea penală ,,in rem” cu privire la împiedicarea dreptului la vot. Aștept cu mare interes rezultatul acestei anchete. Evident, așteptările mele pot fi sau nu îndeplinite, dar există așteptări și din altă parte. Este relevantă în acest sens declarația din duminica votului a Președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag – Gunther Krichbaum: ,,Fiecare cetăţean care vrea să voteze trebuie să aibă acest drept (….) Aşa ceva nu poate fi acceptat, noi în Germania vom observa foarte, foarte atent ceea ce se întâmplă”.

În presa internațională am găsit și exprimarea interesului Președintelui Comisiei Europene pentru deficiențele procesului electoral din Romania: ,,European Commission President Jean-Claude Juncker said through a spokesman that he encouraged an investigation into the conduct of the elections.” (http://en.europeonline-magazine.eu/correctiontwo-romanian-ministers-resign-in-face-of-election-protests_364672.html).

Este la nivel de bun simț că inclusiv partenerii europeni sunt intersați de ce s-a întmplat, dar și de răspunderile pentru ceea ce s-a întâmplat.

Nu mă pricep la politică externă, dar, mă întreb, cum privesc partenerii europeni un pas suplimentar: desemnarea ca ministru de externe (în locul demisionarilor Coraltean/Melescanu) a domnului Mihnea Motoc (ambasador, reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană), cel care, în opinia mea, între turul I și turul II ar fi trebuit să înroșească toate telefoanele de acasă, avertizând care va fi opinia Comisiei Europene referitoare la această obstrucționare. O fi făcut-o? Nu o fi făcut-o?

Și tot fără să mă pricep, cine este acum ministrul afacerilor externe din România? Pe site-ul Guvernului apare numele domnului Meleșcanu, fără poză, iar pe site-ul ministerului de Externe apare în continuare domnul Meleșcanu. Eu nu știu cine este ministrul de externe al României în acest moment. Poate mă ajută cineva.

Screen Shot 2014-11-24 at 12.29.32 PM

 

Screen Shot 2014-11-24 at 12.22.15 PM

Anunțuri


Categorii:Stiri

1 răspuns

  1. Pe 8 noiembrie la sediul ICR Ambasadorul României, Ion Jinga, explică cum s-a produs fiasco-ul de la turul I. În stânga lui, ministrul pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, este complet depășit de situație, dar promite că se va „face totul” pentru ca fiecare român din Diaspora să poată vota la turul al doilea. Singura soluție viabilă – deschiderea de noi secții – a fost respinsă de Ministerul Afacerilor Externe, în pofida avizului favorabil al Biroului Eectoral Central.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: