Despre ,,presiunea” care ar fi generat demisia domnului Corlatean si cui foloseste. O opinie de simplu cetatean.


Asa cum ma cunoasteti, nu ma definesc in vreun fel un fin observator al fenomenului politic. Sunt doar un observator, ceva mai atent acum, in conditiile in care eu, alaturi de toti cetatenii romani cu drept de vot, avem obligatia morala de a vota duminica, 16 noiembrie 2014 si mi-as dori cu ardoare o dezbatere electorala intre cei 2 candidati dintre care doar unul va obtine duminica votul meu.

Ca observator ceva mai atent in ultima perioada (e normal, e un proces electoral cincinal) am observat faptul ca nu toti cetatenii romani cu drept de vot (si care si-au dorit exercitarea acestui drept) au avut posibilitatea sa o faca in 2 noiembrie. Motivul este evident: sectiile de vot din strainatate s-au inchis, iar oameni care erau inca la coada pentru a vota, nu au mai putut sa o faca.

In Romania (din ceea ce am citit) nu a fost o mare problema acest lucru (au votat foarte multi romani pe listele suplimentare, eu am fost unul dintre ei, alegand sa votez la tara week-endul respectiv). Prin urmare, eu am avut posibilitatea sa votez in alta localitate decat in cea de domiciliu. De ce nu au putut vota si romanii din strainatate în alta localitate decat în cea de domiciliu?

Raspunsul este simplu: organizarea a lasat de dorit. Cei care au organizat votul in strainatate par sa nu fi fost in stare sa anticipeze pe deplin fluxul si traseul votantilor (desi votantii nu au fost in crestere exponentiala fata de alte tururi de scrutin). Am observat in 2 noiembrie ca nu toti romanii din strainatate au putut vota si am observat si primele justificari ale oficialilor privind aceasta situatie.

Primele justificari din 2 noiembrie:

Am auzit la televizor in seara zilei de 2 noiembrie, un prim set de informatii: cum ca ,,numarul de sectii de votare din strainatate a fost mai mare decat la alte tururi de scrutin”. Usor usor, aceasta justificare s-a transformat spre miezul noptii in ,,a fost același număr de secții de votare ca si in 2009”, dupa care a aparut și informatia ca au fost mai multi doritori de a-si exprima dreptul de vot decat in 2009. Aceste informatii suplimentare (care le negau in parte pe primele) au fost confirmate oficial in aceeași seara: 161.054 de votanți în 2 noiembrie, în cele 294 de secții de votare (detalii aici: http://www.mediafax.ro/politic/alegeri-prezidentiale-2014-bec-161-054-de-alegatori-au-votat-la-sectiile-din-strainatate-cati-votanti-au-fost-inregistrati-in-fiecare-tara-13486378). In al doilea tur al alegerilor prezidentiale din 2009 au votat 147.754 de cetateni cu drept de vot, tot în 294 de sectii de votare. Un flux suplimentar de 13.300 de votanti (+9% față de 2009) a fost de natură să lase cetățeni români cu drept de vot fără posibilitatea exercitării opțiunii lor. Cauzele au fost disecate pe larg și rețin ceea ce pare să fie organizare defectuasă.

Cum au evoluat ulterior justificările:

Surprinzător, aflăm că deși numărul de secții de votare a rămas același ca și în 2009, ele au fost permutate. Media a relatat că nu s-au mai regăsit secții de votare în zone cu comunități semnificative de români și au fost mutate în special în Republica Moldova (foarte bine că s-au înființat mai multe secții acolo). Prin urmare, au dispărut unele secții și au apărut altele. Rezultatul permutărilor a fost că unii români au votat mai lejer decât în trecut, alții nu și-au exercitat dreptul de vot.

Am auzit ulterior, prin vocea atenție, a primului ministru Victor Ponta (pentru că eu declarațiile le privesc din acest unghi, nu din cel de candidat la prezidențiale) că disconfortul a fost creat pentru că de data aceasta, nu s-au mai înregistrat fraude la vot, ca în 2009, atunci când la Paris la 13 secunde se contoriza un vot. Atenție, este o declarație a primului ministru. În mod normal, o astfel de declarație ar fi trebuit să urmeze (nu să fie urmată) de o plângere penală la adresa celor care au organizat atunci alegerile (ambasada română din Paris, domnul Baconschi dacă dânsul a fost implicat în această situație evident nenaturală, etc). Guvernul României ar fi trebui să constate instituțional, în opinia mea, acest lucru înainte de a fi pus în situația de a se justifica de ce românii nu au putut vota în 2014 la Paris. Faptul că acest lucru nu a fost constatat instituțional în ultimii 2,5 ani mie îmi pare ca o protecție tacită acordată celor asupra cărora sunt suspiciuni că ar fi denaturat procesul electoral. De ce această protecție?

Unde suntem acum:

Suntem în situația în care ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean a demisionat acuzând ,,presiunile făcute de Traian Băsescu și Klaus Iohannis”. Mă întreb: cât de puternic este un om politic/ministru de externe al unei țări membre UE și NATO, dacă este suficient ca un candidat la președinție și Președintele care își încheia mandatul să îi ceară demisia iar dânsul să și-o ofere? Singurele presiuni pe care ar fi trebuit să le perceapă ministrul de externe ar fi fost de a se fi asigurat  că a luat toate măsurile necesare ca toți cei care doresc să voteze în străinătate în turul 2 să o facă. Iar acest lucru ar fi trebuit să fie constatat după 16 noiembrie. În condițiile în care ministrul de externe era conștient că a luat toate măsurile ca toți românii din diaspora care vor să voteze să o facă (și prin urmare ar fi trebuit să constatăm acest lucru în 17 noiembrie) ar fi trebuit să nu demisioneze.

A mai spus domnul fost ministru Corlatean: ,,nu accept ca MAE să încalce legea” și că ,,în consecință, pentru că doresc să respect legea, am decis să depun mandatul de ministru al afacerilor externe al României”. Rețin că ,,nu accept ca MAE să încalce legea”.

Mi-ar fi plăcut că domnul Corlățean să fi spus astăzi: ,,sunt convins că măsurile pe care le-am luat – de mărire a numărului de cabine de vot/ de ștampile/ de debirocratizare a sistemului de declarații pe proprie răspundere sunt suficiente pentru ca toți românii din străinătate care vor dori să  voteze în 16 noiembrie să o poată face în cele 294 de secții de votare existente”. Dar nu a spus-o. Și pentru că nu a spus-o azi, eu cred că numărul de secții de votare nu este suficient (așa cum a fost demonstrat în 2 noiembrie și în principal din cauza permutărilor) iar că dacă acest lucru s-ar fi constatat în 17 noiembrie, consecințele legale nu ar fi fost chiar atât de lejere. Eu cred că domnul Corlătean a demisionat din pricina acestor prezumtive consecinte: ca ministru in functie care trebuie sa inlaturi distorsiunile, nu e suficient sa spui in 17 noiembrie: ,,asta este”. Nu a avut convingerea ca in 16 vor vota toți cei care vor sta la coada.

Realitatea din România a arătat că orice lege poate fi modificata cu lejeritate și chiar cu lipsa de responsabilitate cateodata prin mecanismul ordonantelor de urgenta, orice lege – mai putin Constitutia (pentru care este nevoie de referendum). Iar Constituia Romaniei este foarte clara: cetatenii romani cu varsta de peste 18 ani au drept de vot si beneficiaza de drepturile si liberatatile consacrate prin legea fundamentala(printre care si dreptul de vot). Iar daca ar fi fost nevoie ca Guvernul Romaniei sa promoveze o ordonanta de urgenta pentru a infiinta noi sectii de vot, simultan cu demisia de astazi, domnul Corlatean ar fi trebuit, in opinia mea sa se recunoasca in neputinta de a face acest lucru, iar acesta sa fi fost un motiv al demisiei, lasand pe altii, care pot sa o faca. Iar daca nu ar putea nimeni, sa se constate in 17 noiembrie ca masurile luate deja de ministrul Corlatean sunt suficiente. Sau nu. Prin demisia de astazi, in opinia mea de simplu cetatean, domnul Corlatean a practicat o oarecare evitare a unei oarecare raspunderi. Dar repet, nu ma pricep foarte bine la fenomenul politic si de aceea spun acest lucru, ca simplu cetatean.

Cui foloseste demisia domnului Corlatean:

Paradoxal, nu foloseste exact celor care au ramas pagubiti de dreptul de a vota in 2 noiembrie, in sensul facilitarii accesului la vot in 16 noiembrie. Pentru ei, situatia nu s-a schimbat cu nimic. Foloseste in schimb tuturor celorlalti:

a) In primul rand, domnului Corlatean (pentru care demisia reprezinta un exit nesanctionabil, la fel cum demisia domnului Baconschi a reprezentat un exit – dupa ce a numit manifestatiile din piata Universitati din 2012 rezultatul unei ,,mahalalele violente si inepte” – detalii aici: https://soviani.com/2012/01/23/premiera-baconschi-teodor-raspunde-cu-casa-pentru-declaratiile-jignitoare-care-l-au-propulsat-in-ochii-lui-boc/). Pentru prezumtiva denaturare a dreptului electoral, domnul Baconschi nu a fost sancționat nici pana astazi (in ciuda afirmatiilor, repet, ale premierului, cum ca la Paris in 2009 votul a fost fraudat);

b) il doilea rand domnilor Basescu si Ponta. Domnului Basescu pentru ca da senzatia ca ii apara pe romanii din strainatate (si dreptul lor la vot), senzatie care ar putea fi partial anulata in functie de cum motiveaza semnarea decretului de numire a domnului Melescanu (semnare facuta deja). O sa am o parere mai ampla imediat dupa ce voi vedea declaratiile presedintelui anuntate pentru azi, 10 noiembrie, ora 17.30, la depunerea juramantului domnului Melescanu) si sper, si raspunsul la intrebarea adresata domnului Melescanu daca personal, considera necesara infiintarea mai multor sectii de vot in strainatate si daca va face tot ceea ce ii sta in putinta legal pentru a rezolva acest aspect. Domnului Ponta ii foloseste doar pe termen scurt (poate fi suficient pentru dansul), la fel cum i-a folosit si domnului Boc demiterea domnului Baconschi (tot pe termen scurt, dar insuficient pentru dansul).

c) In al treilea rand, candidatului Iohannis. Poate pretexta ca atitudinea ferma pro exercitare drept la vot in diaspora a fost cea care a condus la demiterea domnului Corlatean. Dar a condus la rezolvarea situatiei? Tinta este totusi rezolvarea situatiei.

Chiar daca din elementele publice de care dispun pana in acest moment nu am motive sa cred ca facilitatarea suplimentara (fata de cresterea numarului de cabine/numar de stampile/procedura de completare a declaratiilor)  a exercitarii dreptului la vot se va produce, frenezia provocata de proteste cred ca va conduce la o crestere exponentiala a numarului de romani care vor vota in strainatate in 16 noiembrie (sunt totusi peste 2 milioane de romani cu drept de vot, din care au votat in 2 noiembrie doar 160 de mii). Pana la urma, romanii din strainatate, prin banii trimis in fiecare an, sunt cei mai mari investitori in economia nationala si au permis/permit, prin investitiile lor, chiar o anumita delasare a seriozitatii politicilor economice nationale.

Repet, scriu aceste randuri ca simplu cetatean, care as vrea ca romanii din straintate, indiferent de optiunile lor, sa aiba aceleasi posibilitati ca si mine pentru a isi exercita dreptul la vot, chiar daca sunt plecati, sper eu, temporar.

Reclame


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , , ,

7 răspunsuri

  1. Ar trebui să fie cca. 1000 de secții de vot. În Germania, la 240.000 ronâni sunt 3 secții !

    • Pe banii cui?

      Cetatenii romani au dreptul de a vota, pe care si-l pot exercita la ambasada/consulat, daca se trezesc de dimineata si au noroc, sau in tara… lejer.

      Cei „240.000 ronâni” ar trebui sa vina sa voteze in tara.

      Adica e usor sa facem propozitii pe net. Mai greu e de inteles ce credeti voi, cateva zeci de mii de votaci diasporezi, ca puteti schimba la concurenta cu milioanele de votaci din tara.

      P.S. Stiu ca votul on-line ar fi cea mai buna solutie… prin care STS-ul ar maslui votul cum doreste.

      P.P.S. Febra votarii e parte a manipularii propagandei securiste. E ultima sansa a mafiei securiste de a obtine voturi prin prosteala… de la cei din tara.

  2. Cu tot respectul domnule SOVIANI in mai cand am fost la alegerile europarlemntare din LONDRA sa votez nu era nici …dracu….mureau cei din Comisie de Plictiseala….acum, cand romanii sunt manipulati pe FACEBOOK in acelasi fel ca in cazul primaverilor arabe, s-au trezit ca vor sa voteze….nici o problema sa voteze…dar nu se asteptau autoritatile la un aflux de asemenea anvergura…si stiti ceva? in LONDRA sunt epste 300 de mii de romani…cei cateva sute care apar pe la TV ce procent reprezinta comparativ cu ceilalti? De vina este LEGEA ELECTORALA care trebuie modificata foarte mult pentru a face intreg procesul transparent si corect

    • Va multumesc pentru mine. In opinia mea, pentru romani, alegerile prezidentiale au o alta incarcatura decate cele europarlamentare. Si procentele de participare la vot substantial diferite dintre europarlamentare/prezidentiale imi confirma aceasta opinie (34% rata de participare la Europarlamentare vs 52% in prezent). De aceea, comparatia votului din diaspora am facut-o cu alegerile prezidentiale din 2009. Eu sustin ceea ce sustin inclusiv toate fortele politice: cine are drept de vot sa aiba si conditii de vot. Faptul ca au ramas cetateni din diaspora la coada, fara sa voteze (indiferent cu cine ar fi votat), din punctul meu de vedere este un neajuns. In conditiile in care totdeuana am manifestat respect pentru ,,stranieri” (in timp ce altii ii numeau capsunari). Stranieri au fost cel mai performant ,,export” al Romaniei, si asa cum am sustinut intotdeauna, chiar daca pe termen scurt, exista beneficii (banii trimisi acasa) pe termen lung, plecarea lor este o tragedie nationala (forta de munca activa, calificata, bine pregatita, iar ramanerea lor in strainatate scade potentialul de crestere economica a Romaniei). Am spus asta si in 2009 (http://www.nytimes.com/2009/02/15/world/europe/15romania.html?pagewanted=all&_r=0), o spun si acum. La fel ca noi, ceilalti din tara, ,,stranieri” sunt un activ foarte pretios pentru cresterea economica pe termen lung. Ignorarea lor, pe langa faptul ca, in opinia mea, este anti-constitutional, adanceste premizele ca dumneavoastra sa nu va mai intoarceti vreodata. Dar, asa cum am spus, am reliefat doar cateva ganduri, nu sunt un expert nici in politica si cu atat mai putin in procese electorale. Sunt gandurile mele care se subsumneaza ideii ca orice cetatean roman trebuie favorizat pentru a vota, nu defavorizat.

  3. „nu sunt un expert nici in politica si cu atat mai putin in procese electorale…”
    E interesant că un asemenea neexpert (dar inteligent și onest) poate sesiza aspecte ce scapă așa-zișilor inițiați, profesioniști!

Trackback-uri

  1. Cine e ministru de externe acum? Și despre urmarirea penala inceputa de Parchet in privinta impiedicarii votului romanilor din strainatate | Blogul lui Radu Soviani

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: