Cine nu avea interesul să moară Dan Condrea, patronul Hexi Pharma.


Contrar majorității opiniilor care începe a se contura și anume că (aproape) toată lumea avea interesul ca Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, sa dispara, imi permit sa am o opinie diferita.

Cunoașteți faptul că mi-am exprimat ferm judecata, atât aici pe blog cât și în emisiunile la care am fost invitat, că pentru mine a devenit o certitudine faptul că Hexi Pharma a beneficiat de protecție instituțională încă de la declarațiile lui Achimaș Cadariu, cum că ,,doar 4,25% din probe nu sunt eficace”.

Cunoașteți deasemenea că am formulat următoarea judecată:

Dacă oameni dintr-un serviciu secret și-ar fi propus ca printr-o societate acoperită, în condițiile în care îi permite legea să aibă societăți acoperite, să sifoneze bani din sectorul de sănătate, ar fi acționat precum în cazul Hexi Pharma (…) Dar, individual, lichele și oameni fără căptăî există în fiecare serviciu de informații.

Din punctul meu de vedere, rezultatul verificărilor comisiei de control SRI a fost necredibil. Ușurința cu care Klaus Iohannis a declarat că SRI și-a făcut treaba, mi-a întărit suspiciunile cum că, deși niciun serviciu de informații sănătos la cap, care își orientează activitatea spre protejarea siguranței cetățenilor nu și-ar fi propus să tragă bani din vânzarea sănătății cetățenilor și să aleagă șperțul în detrimentul vieților luate de infecțiile nosocomiale, lichele și oameni fără căpătâi au oferit protecție instituțională Hexi Pharma, în propriul beneficiu.

Vestea morții lui Condrea m-a surprins ieri în drum spre studioul Romania TV (unde fusesem invitat să vorbesc despre economie). Sigur, morțile suspecte nu sunt domeniul meu de expertiză, dar cazul Condrea nu este doar o moarte suspectă ci o mega investigație cu ample conotații economice. Așa că am afirmat ieri încă din primele momente că, din cele 3 ipoteze (sinucidere, accident, crimă), investigatorii trebuie să ajungă la o concluzie fermă, fără dubii. Spuneam asta pentru că diferența dintre sinucidere și crimă în fapt întrupează diferența dintre stat corupt și stat mafiot, în ceea ce privește percepția mea (și nu numai) asupra României.

Că statul român a fost capturat de către corupți este de mult timp la fel de evident ca faptul că Hexi Pharma a beneficiat de protecție instituțională (și asta cel puțin până în urmă cu două săptămâni). Diferența între un stat corupt și un stat mafiot este că, în ce-a de-a doua variantă, corupții nu au niciun fel de greață să recurgă la crimă, atunci când își riscă prin devoalarea mecanismelor pe care le-au implementat, TOT: libertatea, bunăstarea, tot ceea ce au furat. Pentru ei și pentru complicii lor, sau, pentru ceea ce poate fi numit nucleul dur al corupției.

O altă diferență dintre cercetarea corupției și cercetarea mafiei este că, mecanismul ,,follow the money” permite în momentul actual identificarea fără riscuri majore de a greși a beneficiarilor finali ai faptelor de corupție (componentele nucleului dur). În cazul mafiei, probele pot conduce la identificarea mafioților, dar mai mult circumstanțial și cu grad mai mare de incertitudine. Dar furturile (care în final sunt monetizate), pot fi identificate în zilele noastre până la beneficiarii finali: tranzacțiile bancare nu mai sunt secrete, paradisurile off-shore care adăpsotesc bani proveniți din infracțiuni pică unul după celălalt și este discutabil dacă vor mai rămâne zone off-shore dedicate exclusiv optimizărilor fiscale. Revin acum la Condrea și Hexi Pharma, întrucât aici este evident că nu vorbim despre optimizări fiscale ci furt din bani publici, care a pus în pericol sănătatea publică. Am scris pe larg în urmă cu 11 zile cum ar fi putut să fure bani oameni fără căpătâi dintr-un servicu de informații, printr-o societate acoperită, în cazul de față Hexi Pharma:

O poveste despre Edgar Quinet, Academiei, societati acoperite, Hexi Pharma și fapte ilicite.

Am arătat în articolul de mai sus că solicitarea insolvenței Hexi Pharma poate face parte din rețeta în 16 pași prin care o societate acoperită poate extrage rente indiferentă și iresponsabilă vis-a-vis la viața cetățenilor unei țări și de extragere a beneficiarilor finali de la partea de răspundere. Nu am vrut să scriu în acel articol despre soarta interfeței (proprietarul aparent al acoperitei) pentru că la acel moment indiciile mele se îndreptau către un stat corupt mai degrabă decât spre un stat incipient mafiot (în scopul protejării nucleului dur). Dar, după accidentul de ieri, în cazul obținerii unor răspunsuri necredibile, suspiciunea acestei incipiențe se va amplifica. Îi las pe psihologi și pe alții să fundamenteze indubitabil de ce este clar pentru ei că a fost un suicid, în timp ce eu mă încăpățânez să cred că o persoană prin care a fost pusă în pericol viața a mii de persoane (medici și pacienți) prin dezinfectanți diluați, nicio secundă nu ar avea vreo remușcare sau vreo extirpare a speranței că aceia care l-au protejat până acum nu îl vor proteja în continuare, deci, Condrea nu și-ar fi luat viața. Atâta timp cât Condrea monetiza pentru el și alții riscuri vitale ale medicilor și pacienților, cum poate cineva să creadă (în afară de vecini) că brusc, este cuprins de remușcări sau de teamă (și să se sinucidă pentru a nu fi omorât (!?!)? Eu caut însă prin analiza mea, răspunsuri economice. De aceea este extrem de important să analizăm clar, cine ar fi avut interesul ca Dan Condrea să nu moară (și de ce) și cine ar fi avut interesul ca Dan Condrea să dispară (și de ce). Pe rând:

Cine ar fi avut interesul ca Dan Condrea să nu moară (și de ce)

Paradoxal, dacă lichele și oameni fără căpătâi dintr-un serviciu de informații au oferit protecție instituțională până de curând Hexi Pharma (o judecată pe care mi-am format-o pe baza derulării faptelor), instituțional, tocmai acel serviciu de informații avea interesul ca Dan Condrea să nu moară. Din mai multe motive:

a) Dan Condrea reprezintă (încă) o probă cheie pentru investigarea activității și protecției oferite Hexi Pharma. În România anului 2016, membră UE și NATO și țara gazdă pentru scutul anti-rachetă de la Deveselu, nimeni nu se va mulțumi cu răspunsul – mortul e de vină, Condrea a furat singur și pentru el. Așa cum am spus ieri la România TV (și am văzut că ideea a fost reiterată în spațiul public, ca martor cheie, Condrea trebuia nu numai monitorizat în permanență, dar și protejat, altfel decât până acum când a avut protecție față, tocmai pentru a fi adus integru și în capacitate, în fața legii și a răspudne conform legii. Dacă SRI-ul a reușit să îl facă pe Iohannis să afirme că ,,SRI și-a făcut treaba”, în cazul morții martorului cheie (dar nu singurul) va fi greu de convins opinia publică asupra faptului că SRI nu era îndreptățit să îl monitorizeze (și protejeze, pentru a îl aduce în fața legii). Așa cum am afirmat săptămâna trecută la Antena 3, prin dezinfectanții diluați s-a răspândit teama în sectorul de sănătate, atât printre medici, cât și printre pacienți. Ori cum se cheamă cei care împrăștie teama? Iar dacă împrăștierea temerilor este o trăsătură a terorismului, fix cu astfel de trăsături și cu cei care fac asta are SRI obligație legală. Din această perspectivă, fix SRI ar fi avut tot interesul ca Dan Condrea să nu moară. Cum și-a manifestat acest interes și preocupare (legală)? Aici așteptăm răspunsuri credibile.

b) SRI-ul, serviciu de informații al unui stat membru NATO și UE, aspirant la Schengen nu își permite nicio secundă să amplifice prin acțiune/inacțiune percepția incipientă de stat mafiot. Și din acest motiv, Dan Condrea, pur și simplu, nu avea voie să moară/să dispară într-un eveniment rutier, pentru că un astfel de eveniment nu face decât să amplifice suspiciunile: cum să pierzi martorul cheie?

Concluzionez spunând că SRI, instituțional, nu avea niciun interes ca Dan Condrea să moară. Nu mă refer aici la lichelele și oamenii fără căpătâi care există în orice serviciu de informații.

Și acum, cine ar fi avut interesul ca Dan Condrea să dispară (și de ce)

Toți ceilalți? Poate. În mod categoric, pe construcția pe care o fac, în principal nucleul dur avea interesul ca Dan Condrea să dispară. Sunt naivi cei care cred că există o singură Hexi Pharma și un singur Dan Condrea care a reușit să păcălească mult timp, pe toată lumea, fără protecție instituțională. Deci cine avea principalul interes ca Dan Condrea să dispară?

În mod categoric, beneficiarii finali ai activității interfeței Condrea. Cei care se aflau la capătul circuitului bancar al banilor plecați din România, tranzitați prin Cipru și poposiți în state non-aliate (non-UE, non-NATO). Spuneam ieri (în emisiunea de la România TVA) că este o glumă să creadă cinevă că Dan Condrea a dosit banii pentru el în Cipru. Nu. Ei au ajuns la beneficiarii reali ai schemei Hexi Pharma și au plecat din Cipru.

Doar că aceia care au avut interesul ca Dan Condrea să dispară, uită un lucru: follow the money iar preocuparea pentru ,,follow the money” a fost exprimată clar în urmă cu  un an și jumătate într-un discurs pe care l-am numit istoric, al lui Sarah Sewall – subsecretar de stat SUA pentru siguranță civilă, democrație și drepturile omului. Iată ce spunea Sewall în decembrie 2014:

,,Din Balcani și pană la Marea Neagră și Golful Bengal, corupția lasă națiunile și populația vulnerabile la amenințări interne directe sau la manipulări din exterior. Suntem atenți la  aceste amenințări, și ambasadele noastre din peste 20 de state din Europa Centrală și de Est conturează acum planuri de acțiune pentru spijinirea și cooperarea în reforma anti-corupție în statele de rezidență”.

Pentru mine, atenția la aceste amenințări nu se traduce decât tot prin ceea ce Sewall a spus în același discurs istoric:

,,Parte a angajamentului se refera la protejarea propriului nostru sistem financiar de depozitarea unor active furate. Rezultatele coruptiei sunt deseori adapostite in banci sau in companii dedicate din Europa de Vest si din Statele Unite. Aceste castiguri nesanatoase pot fi folosite pentru a sprijini regimuri politice lipsite de responsabilitate sau pentru finantarea terorismului. Lucram cu partenerii nostri, in special cu cei din G20, pentru a garanta ca sistemele noastre financiare nu reprezinta raiuri pentru active furate.”

Deci, beneficiarii reali ai schemei Hexi Pharma – nucleul dur -, care ar fi avut interesul principal ca Dan Condrea să dispară (pentru protecția mecanismelor de spălare de bani), se îmbată cu apă rece sperând că prin dispariția lui, mecanismele și vehiculele lor nu vor putea fi descoperite. Sunt convins că serviciile de informații NATO și UE vor sprijini din plin identificarea locurilor în care au fost depozitate activele furate prin Hexi Pharma. Și identificarea beneficiarilor finali. Deși această identificare cred că poate fi făcută cu mare acuratețe și de instituții naționale (dacă ar vrea), atâta timp cât banii din Cipru au plecat în final spre spații non-aliate, non-UE și non-NATO care reprezentau până de curând ,,raiuri pentru active furate”.

Pentru că, da, o singură dată în afară de Hexi Pharma (cea mai importantă anchetă jurnalistică din România de după 1989 care face sistemul să se cutremure) s-a mai ajuns atât de aproape de beneficiarii finali, de nucleul dur. Și Hexi Pharma și celălalt caz includ morți fulgerătoare sau galopante. Nu mă refer în vreun fel la Codruț Marta (între Marta și nucleul dur este foarte probabil să mai fi existat câteva rânduri de interfețe). Celelalt caz, la care măr refer, este Cazul Rompetrol. În acel caz, Dinu Patriciu a murit ,,galopant” fix înainte de finalizarea unui proces în care exista riscul (chiar și un risc mic era prea mare pentru nucleul dur) ca și Patriciu să spună cine au fost beneficiarii finali ai Cazului Rompetrol. Am acum așteptări mari din redeschiderea dosarului Rompetrol pentru identificarea beneficiarilor finali. Revenind, în cazul, Hexi Pharma, înclin să cred că între Condrea și nucleul dur nu mai existau interfețe. Și riscul ca Dan Condrea să vorbească, chiar și foarte mic, era un risc prea mare pentru beneficiarii reali. Pentru ei cel mai mic risc era ca Dan Condrea să se topească/să dispară.

Eu cam asta cred. Desigur, urmăresc cu interes ipoteza în care Condrea, cuprins de remușcări, ar fi intrat cu un diesel de 1,6 cmc, cu 160 km/h, într-un pom și a murit, făcându-se de nerecunoscut. Și deasemenea, voi urmări cu interes chipul premierului Dacian Cioloș atunci când se va întoarce de la vizita la nivel înalt, de la Washington. Cu ce teme se duce, știm și știm că nu a pus pe agenda discuțiilor furturile prin societăți acoperite tip Hexi Pharma. Cu ce informații se va întoarce, vom vedea. Și mai ales cum va acționa în urma acelor informații, înclin să cred și vreau să cred că diferit față de modul în care a acționat până acum (cel puțin în cazul fostului său ministru al sănătății, care pur și simplu, a plecat).

Mai multe detalii găsiți tot aici:

O poveste despre Edgar Quinet, Academiei, societati acoperite, Hexi Pharma și fapte ilicite.

 

 

 

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: