Augustin Lazăr, procurorul general al României, a declarat astăzi, potrivit Agenției Mediafax că ,,este în curs o expertiză criminalistică, tehnică ce urmează să clarifice modul în care s-a produs accidentul, circumstanțele și așa mai departe. Nu e vorba de niciun omor, există o suspiciune, într-adevăr, că ar fi o sinucidere, însă urmează a se clarifica după administrarea probațiunii. După circumstanțele în care s-au întâmplat lucrurile, modul în care a circulat persoana respectivă pe șosea, de mai multe ori, în zona aceea”.

Din această declarația nu pot să remarc decât un singur lucru nou: graba procurorului general de a decreta că ,,nu e vorba de niciun omor”. Nu cunosc jargonul juridic (spre exemplu, dacă mașina lui Condrea ar fi rămas fără frâne/direcție, iar expertiza tehnică ar dovedi acest lucru, poate fi luată în calcul ipoteza unui omor)?. Ceea ce știu însă de la procurorul general este că ,,expertiza este în curs”, deci nu finalizată. Iar până nu va fi finalizată într-un mod credibil, dacă există o suspiciune de sinucidere și varianta omorului/crimei/inducerii sinuciderii ar trebui să fie exprimată tot la nivel de suspiciune. Așa mi se pare de bun simț.

Remarc graba procurorului general de a spune că ,,nu a e vorba de niciun omor” în contrast cu mersul de melc al punerii sub urmărire penală/reținerii lui Dan Condrea până când nu a mai fost cazul, întrucât acesta a murit.

Am demonstrat încă de la acel moment că invocarea în spațiul public a scuzei că Dan Condrea nu putea fi pus sub urmărire penală până nu se calcula prejudiciul este extrem de subțire, întrucât, în doar 2 minute, prin calcul aritmetic al cifrei de afaceri pe anii 2013,2014, 2015, din date publice de la ministerul de finanțe putea fi făcută o estimare a prejudiciului de 49,5 milioane de lei. În doar 2 minute. De ce au trebuit anchetatorilor 2 săptămâni ca să ajungă la o estimare apropiată, de 51 de milioane de lei, când vorbim doar despre o estimare, și nu despre un prejudiciu determinat cert?

Până voi afla răspunsul credibil la această întrebare nu pot să relev decât efectul: pentru că au trebuit 2 săptămâni ca să se estimeze prejudiciul, urmărirea penală asupra lui Dan Condrea și măsurile preventive au găsit un bun pretext pentru a nu începe, până când Dan Condrea nu a fost mort. Și asta folosește decât celor care realmente nu vor să detecteze traseul tuturor banilor sifonați pe numele lui Condrea, și anume protectorilor și beneficiarilor finali ai lui Dan Condrea. În ce fel poate fi cercetat penal și răspunde penal un mort?

O altă certitudine din afirmațiile de astăzi ale procurorului general este următoarea: ,,În continuare sunt persoane vătămate care au mai primit astfel de soluţii diluate şi se continuă investigaţia mai departe pentru a se vedea care sunt persoanele care eventual au fost prejudiciate. Sunt multe. Sunt de ordinul sutelor„.

Ceea ce arată că la momentul când în sfârșit, după două săptămâni, timp care s-a dovedit suficient ca Dan Condrea să moară, prejudiciul a fost tot unul ESTIMAT. Este corect raționamentul meu că dacă anchetatorii doreau să înceapă cât mai repede urmărirea penală, ar fi fost suficient ca pentru început un singur contract să stea la baza estimării prejudiciului, urmând ca, fiind o estimare, acesta să fie reculculat DUPĂ începerea urmăririi penale a lui Dan Condrea? Eu zic că este absolut corect și trebuie avut în vedere că dacă ar fi început urmărirea penală a lui Condrea, pentru o prejudiciu mai mic, anchetatorii nu ar mai fi avut niciun pretext să nu fi dispus măsuri preventive împotriva lui Condrea, sau pentru Condrea, în vederea protecției lui fizice, ca martor cheie al dosarului. Aceste măsuri nu au existat.

Într-o declarație cel puțin ciudată imediat după moartea lui Condrea (el a murit pe 22 iar declarația a fost făcută pe 23 mai), Augustin Lazăr a spus:

„Astăzi, pe baza acestor documente, se putea evalua și se va evalua care este prejudiciul în cauză pentru a putea aprofunda ancheta și pentru o eventuală extindere a urmăririi penale era necesară clarificarea problemei dacă există sau nu prejudiciu în cauză. Atunci putem ști dacă este prezentă ipoteza de anchetă conform căreia există o infracțiune de înșelăciune agravată, iar în această situație desigur că era iminentă chemarea celui în cauză pentru a i se aduce la cunoștință noua învinuire și, de asemenea, să își poată pregăti apărările, iar după ce persoana respectivă era încunoștințată, audiată, față de ea se puteau lua anumite măsuri preventive”

Componenta realmente ciudată este următoarea:

„Înainte să știm prejudiciul, nu este posibil să luăm măsuri preventive împotriva cuiva pentru că nu există certitudinea existenței unei anumite infracțiuni, pas cu pas se clarifică aceste lucruri. Astăzi, ele erau foarte clare și există indicii foarte clare că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întâmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut. De regulă, cei în cauză știu cel mai bine pentru că ei cunosc faptele pe care le-au comis și atunci știu la ce să se aștepte. Eu vă spun din experiența profesională personală — cei care sunt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte și atunci când s-au ridicat documentele și se cunoaște prejudiciu ei știu că vor fi chemați cu avocatul, că vor fi încunoștințați. Iar apoi, când este un prejudiciu mare, toată lumea intuiește ce se întâmplă, ce măsuri preventive se iau”,

Și acum firul cronologic al evenimentelor:

7 mai 2016: Are loc prima percheziție  la Hexi Pharma, așa cum arată Digi24. În același material, reporterii Digi susțin că: ,,administratul Hexi Pharma a declarat în exclusivitate pentru Digi24 că este posibil ca principala substanță din dezinfectanți să fie de 10 ori mai puțin activă decât pe etichetă”. Rețineți, 7 mai.

În 10 mai 2016, la ora 15.00, Dan Condrea este citat la Parchetul General și se prezintă, tot potrivit Digi24. Se prezintă, dar nu începe urmărirea penală asupra lui și prin urmare nu pot fi dispuse măsuri preventive, nici măcar pentru integritatea anchetei, pentru ca Dan Condrea să nu dispară.

În 11 mai, Guvernul informează că 10 din 10 probe verificate sunt neconforme cu diluare de 10 până la 2500 de ori a substanțelor active. Verficările continuă dar în 12 mai sunt abandonate – toate probele sunt diluate.

Dan Condrea moare în 22 mai 2016. Au trecut 15 zile de la prima percheziție în care Condrea ar fi și recunoscut (pentru Digi) posibilitatea diluării. De altfel această recunoaștere a fost invocată întâi de Cătălin Tolontan în materialul legat de discuția anterioară începerii subiectului Hexi Pharma.

Nu am cunoștință ca Dan Condrea să mai fi fost citat și audiat între 10 mai și 22 mai. 

Cred că judecata de mai sus arată, greu de infirmat că: (i) prejudiciul putea fi calculat mult mai repede (cel târziu de 8 mai) și oricând, până să spunem în 15 mai. (ii) dacă doar prejudiciul ține în loc ancheta – respectiv extinderea urmăririi penale dinspre Hexi Pharma către Administrator și Acționar – Dan Condrea și luarea de măsuri preventive, aceasta se putea face oricând până în 22 mai. De ce nu a făcut Parchetul asta? De ce avea doar ,,indicii foarte clare că astăzi (23 mai) că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întâmplat multe lucruri pe care el le-a șitut”? De ce vorbim doar despre indicii, și nu se invocă o citație care ar fi existat?

În intervențiile mele anterioare, am conturat un raționament: există o cutumă potrivit căreia dacă o persoană audiată se desconspiră ca făcând parte dintr-un serviciu de informații (și chiar dacă nu se desconspiră dar anchetatorii au indicii), să nu înceapă urmărirea penală până când serviciile invocate (sau întrebate) nu confirmă/infirmă invocarea/indiciile. Potrivit aceluiași raționament, nu prejudiciul era cel care îi ținea pe loc pe anchetatori să extindă urmărirea penală spre Condrea (am demonstrat asta mai sus), ci faptul că nu ar fi obținut un răspuns la acea solicitare. Cele anterioare rămân la stadiul de judecată, de raționament, dar ele nu au fost infirmate în niciun fel până acum. Ceea ce a fost însă confirmat de bunul simț este că acțiunile pentru o eventuală reținere a lui Condrea și începere a urmăririi penale pentru un VIU, nu au fost declanșate în timp util, pentru că după 22 mai, Dan Condrea este mort.

De fapt, acesta este singurul lucru pe care procurorul general putea să îl afirme, în opinia mea, cu caracter de certitudine astăzi: Dan Condrea este mort, sau, păstrând topica – nu e vorbă de niciun alt mort în loc de ,,nu e vorbă de niciun omor”, pentru că probele ADN asta confirmă, în acest moment, cu certitudine: ADN-ul se potrivește și mortul este Dan Condrea.

Și încă ceva: suspiciunea domnului Lazăr de sinucidere este întemeiată decisiv pe ,,modul în care a circulat persoana respectivă pe șosea, de mai multe ori, în zona aceea”. Cu tot respectul, o astfel de afirmație nu infirmă în niciun fel scenariul conturat de mine, și anume că mașina lui Condrea a fost plimbată de altcineva pe traseul respectiv, împreună cu telefoanele lui Condrea pentru a fi localizat în mișcare și nu în locația în care se afla (probabil la o întâlnire cu protectorii unde putea fi transferat cu altă mașină), iar Condrea a revenit în mașina în care avea să moară, la final. Pentru infirmarea acestui scenariu nu este suficient să îl vedem în imagini, măcar o dată, pe Condrea la volan, ci de 13 ori. Deocamdată nu l-am văzut nici măcar o dată. Altfel, putem avea doar suspiciuni că Dan Condrea ar fi făcut 13 drumuri, într-un interval de circa o oră, pe același drum, în căutarea copacului perfect.

Și nu în ultimul rând, nu am văzut nicio referire la proba scrumieriei, pe care criminaliștii o au. Așa cum spuneam și în trecut, daca se va dovedi că aparține Opelului, ar putea  deveni o probă cheie a cazului. Iar dacă se va dovedi că nu aparține Opelului, mă întreb, după ce procurorii au identificat că între 17.31-18.38 Opelul lui Condrea ar fi fost în căutarea copacului perfect, nu era normal să caute probe pe traseu și eventual să le găsească, chiar și după ce au fost măturate în mare grabă, și chiar ei să fi putut găsi ceva ce nu putea fi măturat, spre exemplu, scrumiera plină a nefumătorului Dan Condrea? Sau a altcuiva, care dintr-o coincidență perfectă și-ar fi aruncat scurmiera de la un al Opel Astra, cu totul și plină, la 2 kilometri de locul accidentului, în sau în jurul datei de 22 mai, în singurul loc în care șoferul Opelului putea întoarce nestingherit, altfel decât din 3 mișcări și fără să încurce traficul?

Concluziv, dacă până în 22 mai anchetatorii par să fi funcționat după principiul ,,graba strică treaba”, declarațiile de astăzi îmi arată că principiul s-a schimbat: ,,graba confirmă treaba”. Iar treaba este că sunt prea multe întrebări legitime la care nu pot fi oferite răspunsuri credibile, iar de o treabă făcută acum cu o astfel de grabă nu pot să beneficieze decât protectorii lui Condrea, beneficiarii reali ai Afacerii Hexi Pharma, despre care sunt indicii în Cipu: unde au plecat cele 7 milioane de Euro din cele 11 spălate de Condrea, pentru că în România s-au întors doar 4. Iar dacă ar fi rămas la Condrea, de ce ar mai fi fost nevoie să transfere fraților Onchinciuc 500 de mii de Euro după începerea perchezițiilor la Hexi Pharma?  Nu pot să ofer decât răspunsul în următoarea plajă: cele 7 milioane nu au rămas la Condrea, iar cei 500.000 transferați din conturile personale către soție și cumnat au reprezentat o acțiune normală a unui om care nu avea de gând să se sinucidă ci își pregătea meticulos surse de finanțare interne pentru acoperire perioadei de după ce urma să fie pus sub acuzare: bani necesari pe durata procesului pentru el și pentru familie, pentru a se apăra și pentru a trăi, și nu bani necesari pentru a muri. Și nu în ultimul rând, determinarea sinuciderii nu poartă numele tot de ,,omor”?

Categorii:Editoriale

Etichete:Augustin Lazar, condrea, declaratii, Hexi Pharma, omor Condrea, parchetul general, sinucidere Condrea