Absolut intamplator, în seara zilei de 22 mai 2016, acceptasem invitatia Simonei Gheorghe de a participa l emisiunea ei de la ora 21.00, la Romania TV. Tema era analiza subiectelor economice ale saptamanii.
In timpul emisiunii, Romania TV a intrat in breaking news. Stirea era: Dan Condrea – patronul Hexipharma a murit intr-un accident de masina.
In fata stirii am afirmat in direct, in 22 mai, încă din primele momente că, din cele 3 ipoteze (sinucidere, accident, crimă), investigatorii trebuie să ajungă la o concluzie fermă, fără dubii. Spuneam asta pentru că diferența dintre sinucidere și crimă în fapt întrupează diferența dintre stat corupt și stat mafiot, în ceea ce privește percepția mea (și nu numai) asupra României.
M-a surprins prima persoana care a imbratisat aceasta teorie, la cateva minute dupa ce am emis-o la postul lui: Sebastian Ghita. Intrand in direct la o alta televiziune, Ghita a parut realmente speriat de ,,statul mafiot”.
A doua zi, scriam aici pe blog: ,,Că statul român a fost capturat de către corupți este de mult timp la fel de evident ca faptul că Hexi Pharma a beneficiat de protecție instituțională (și asta cel puțin până în urmă cu două săptămâni). Diferența între un stat corupt și un stat mafiot este că, în ce-a de-a doua variantă, corupții nu au niciun fel de greață să recurgă la crimă, atunci când își riscă prin devoalarea mecanismelor pe care le-au implementat, TOT: libertatea, bunăstarea, tot ceea ce au furat. Pentru ei și pentru complicii lor, sau, pentru ceea ce poate fi numit nucleul dur al corupției.
O altă diferență dintre cercetarea corupției și cercetarea mafiei este că, mecanismul ,,follow the money” permite în momentul actual identificarea fără riscuri majore de a greși a beneficiarilor finali ai faptelor de corupție (componentele nucleului dur). În cazul mafiei, probele pot conduce la identificarea mafioților, dar mai mult circumstanțial și cu grad mai mare de incertitudine. Dar furturile (care în final sunt monetizate), pot fi identificate în zilele noastre până la beneficiarii finali: tranzacțiile bancare nu mai sunt secrete, paradisurile off-shore care adăpsotesc bani proveniți din infracțiuni pică unul după celălalt și este discutabil dacă vor mai rămâne zone off-shore dedicate exclusiv optimizărilor fiscale.”
,,Crezi că Ghiță dă ture și fumează Pall Mall”?
Asta m-a întrebat un prieten după ce a fost făcută publică știrea că Sebastian Ghiță este ,,de negăsit” (îmi place sintagma asta întrucât eu am introdus-o, ca element de distincție, într-un caz similar în care presa vuia că ,,Cristian Sima a dispărut” iar eu am argumentat că până la a fi dat dispărut, mai corect este să afirmăm că ,,Cristian Sima este de negăsit”.
Întrebarea făcea evident trimitere la articolul scris în 13 iunie 2016, și anume:
Despre căutarea copacului perfect de către Condrea și despre scrumiera gasita pe traseu
Recitind articolul de mai sus, veți vedea că am construit un scenariu alternativ al morții lui Condrea:
1. Dan Condrea soseste cu Opelul pe Soseaua Unirii (probabil dinspre Buftea, intrucat pe camerele din Corbeanca nu apare)
2. Dan Condrea este preluat de ofiterul de legatura, transferat intr-o alta masina, iar Opelul (cu telefoanele lui Condrea) este preluat de cineva care face drumuri zanatice intre Buftea si Corbeanca, pentru a preveni/ingreuna eventuala monitorizare si pentru ca eventuala monitorizare a conexiunii celulare (aici am certitudini mari ca putea fi produsa si atunci si ulterior), prin triangulatie, sa pretinda ca Dan Condrea este in miscare in timp ce acesta se afla la intalnire in locatia conspirativa;
3. Dupa intalnirea care merge prost, Dan Condrea ajunge din nou in Opel, prin preluarea de la cel care a plimbat masina. Inainte de avea rezultate oficiale ale expertizei tehnice masinii, mi-e greu sa pronunt in ce stare a ajuns Condrea in Opel: viu, trist și nevătămat, sau altfel.
4. Opelul intră în pom, avand ca rezultat faptul că Dan Condrea devine de nerecunoscut iar identificarea se poate face doar după declarațiele soției și probele ADN.
Desigur, imediat ce Parchetul va prezenta imagini credibile că numai Dan Condrea se afla la volanul Opelului în cele 13 ture, scenariul conturat de mine își va pierde din consistența temporală. Dar faptul că Parchetul, după ce a scurs ,,pe surse” că gataaaaaaa! am găsit mașina lui Condrea pe camere (mașină care era de negăsit), inclusiv SMS-ul cu ,,meditez/reflectez” care ar fi fost transmis de Condrea către soție în timp ce ar fi făcut ture căutând ,,the perfect tree” (SMS care în scenariul meu putea fi trimis și de cel care plimba mașina lui Condrea), iar după dezvoltarea acestui scenariu nu mai vin informații pe surse (care pot contribui la aflarea de către public, realmente, a ce s-a întâmplat în dupa-amiaza zilei de 22 mai),
Rețineți punctul 2. Revenind în prezent, Parchetul nu a mai oferit vreodată vreo imagine cu Dan Condrea la volan. Iar ancheta, în opinia mea, a fost mușamalizată. Vă reamintesc că în 7 iunie 2016, procurorul general al Romaniei deja declarase: ,,nu a fost vorba de niciun omor”. Și atât.
Graba Parchetului general în cazul Condrea: ,,nu e vorba de niciun omor”.
,,Nu a fost vorba de niciun omor” (7 iunie 2016) este a doua declarație a Procurorului General care mi-a atras atenția, prima fiind cea din 23 mai 2016:
„Înainte să știm prejudiciul, nu este posibil să luăm măsuri preventive împotriva cuiva pentru că nu există certitudinea existenței unei anumite infracțiuni, pas cu pas se clarifică aceste lucruri. Astăzi, ele erau foarte clare și există indicii foarte clare că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întâmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut. De regulă, cei în cauză știu cel mai bine pentru că ei cunosc faptele pe care le-au comis și atunci știu la ce să se aștepte. Eu vă spun din experiența profesională personală — cei care sunt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte și atunci când s-au ridicat documentele și se cunoaște prejudiciu ei știu că vor fi chemați cu avocatul, că vor fi încunoștințați. Iar apoi, când este un prejudiciu mare, toată lumea intuiește ce se întâmplă, ce măsuri preventive se iau”,
Acum, să vorbim despre similitudini între cazul Condrea (care l-a băgat pe Ghiță în sperieți) și însuși cazul Sebastian Ghiță, pe baza elementelor de mai sus:
a) În scenariul alternativ conturat despre Condrea, înaintea dispariției (prin moarte), am imaginat o posibilă întâlnire a lui Dan Condrea, înaintea dispariției, cu ofițerul său de legătură. Sebastian Ghiță, înaintea dispariției constatate abia marți, 20 decembrie 2016, a fost fără niciun fel de dubiu la o casă de protocol a SRI. Acolo a fost văzut ultima dată. Aș vrea ca SRI să facă publice imaginile VIDEO cu Sebastian Ghiță ieșind din casa conspirativă a SRI, pentru a avea o certitudine, cât de cât, că Ghiță a urcat efectiv în mașina ,,care fugea cu 200 la oră”. Atâta timp cât nu voi vedea acele imagini, îmi pot adresa întrebări legitime și pot presupune la fel cum am presupus și în cazul Condrea, că cineva plimba mașina cu telefonul lui Ghiță. Ancheta Ministerului de Interne trebuie să răspundă ferm, fără echivoc, la întrebarea dacă ofițerii DOS l-au văzut pe Ghiță ieșind efectiv din casa conspirativă a SRI și intrând efectiv în mașina pe care au pierdut-o pe traseu. Am această curiozitate jurnalistică.
b) Și în cazul Condrea și în cazul Ghiță, SRI susține că nu avea motive să îi monitorizeze permanent. Susțin contrariul: există/existau suficiente indicii în ambele cazuri că Ghiță (ca și Condrea) a beneficiat nu de susținere instituțională ci de protecția unor lichele și oameni fără căpătâi din vecinătatea SRI/SIE. Pentru aceste suspiciuni, rezonabile, în opinia mea nu există NICIUN MOTIV pentru ca responsabilii cu contrainformațiile din cadrul SRI să nu îl fi monitorizat permanent pe Ghiță.
c) Un motiv în plus pentru monitorizarea făcută de contrainformații: Declarația lui Augustin Lazăr din 23 mai 2016: ,,există indicii foarte clare că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întâmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut.” (referitor la Condrea). Referitor la Ghiță, expirarea imunității parlamentare dar și ,,fereastra de oportunitate” dintre momentul ridicării interdicției de a părăsi țara fără înștiințarea oraganului judiciar (decizie totusi supusa recursului dar inmanata lui Ghita luni, 19 decembrie, dimineata la IPJ Prahova), reprezentau, în opnia mea, motive în plus pentru monitorizarea contrainformativă făcută de SRI. Fie că vorbim de Ghiță, fie că vorbim de Condrea, mergând pe logica procurorului general ,,s-ar fi întâmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut”. Măcar și pentru faptul că Ghiță tot scotea pe piață înregistrări cu procurori. În ciuda acestor lucruri, Ghiță a fost invitat la o casă conspirativă a SRI pentru ca SRI să își ia la revedere de la ,,controlorii” din sesiunea parlamentară precedentă. Controlori care au dispus ,,impecabilitatea” oamenilor din SRI în cazul Hexi Pharma.
d) În opinia mea, și Ghiță și Condrea erau lipiți de ,,nucleul dur”. În cazul Condrea, am detaliat la momentul respectiv de ce cred acest lucru. În cazul Ghiță, cred că nimeni nu mai se îmbată cu ideea că el e vreun Bill Gates sau Steve Jobs ci doar o interfață. Dispariția lor nu face decât să bucure nucleul dur mafiot, care se poate îmbăta la randu-i cu ideea că nu se va ajunge la el. Dar se va ajunge.
La final, pe lângă aceste raționamente alternative, nu pot decât să mă întreb la rându-mi:
Oare Ghiță dă acum ture și fumează Pall Mall?
Categorii:Editoriale
Lasă un răspuns