Despre ciudata nominalizare a Gratielei Gavrilescu ca vice-premier si despre ce ne va spune actiunea lui Iohannis fata de guvernul Dragnea III


Lui Daniel Constantin i-a fost retras sprijinul politic din partea ALDE (vicepremier si ministru al mediului), ceea ce va conduce la pierderea portfoliului de ministru. Gratiela Gavrilescu (inca ministru pentru Relatia cu Parlamentul) il va substitui. Calin Popescu Tariceanu, (co) Presedinte ALDE l-a acuzat pe Daniel Constantin ca ar fi ,,cantaret al binomului” (n.r. SRI-DNA banuiesc) in timp ce Daniel Constantin,  remarca proximitatea lui Calin Popescu Tariceanu fata de Teodor Melescanu (fost director SIE) si Catalin Harnagea (fost director SIE). Teoretic, faptele se opresc aici. Dar intrucat pentru prima data ma simt inspirat de Calin Popescu Tariceanu, imi pun o intrebare: de fapt, cine este mai cantaret al binomului, si mai ales, al carui binom.

La prima vedere, nominalizarea Gratielei Gavrilescu nu pare suspecta: desi nu a mai fost vicepremier, actualul ministru pentru relatia cu Parlamentul a mai fost ministru al mediului, ceea ce, aparent, o recomanda sa isi puna cea de-a doua palarie purtata inca de Daniel Constantin (pe langa cea de vice-premier), respectiv ministru al mediului.

Dar intrucat, in vremurile actuale este o neghiobie sa privesti lucrurile doar la prima vedere, va invit impreuna sa cercetam, mai profund, situatia actuala si sa ne intrebam: ce o recomanda pe doamna Gavrilescu sa devina – nu ministru al mediului – ci vicepremier.

Pentru a analiza mai in detaliu este suficient sa ne uitam la performantele recente ale doamnei Gavrilescu. In cabinetul Dragnea I si cabinetul Dragnea II (din ianuarie pana in azi, 27 martie), doamna Gavrilescu ocupa pozitia de ministru pentru relatia cu Parlamentul. In Cabinetul Dragnea III (care se coace astazi), doamna Gavrilescu este promovata. Prin urmare, este legitima intrebarea: ce a facut doamna Gavrilescu in cabinetele Dragnea I&II astfel incat sa merite promovarea.

Raspunsul nu trebuie cautat prea departe pentru ca il regasim cu fix o luna in urma, in data de 27 februarie 2017.  In comunicatul DNA privind ciudata declinare a Ordonantei 13 catre Parchetul General si ciudata clasare a ,,cauzei avand ca obiect infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

Am folosit de doua ori cuvantul ,,ciudata” pentru ca imbratisez opinia majoritara ca aceasta clasare si declinare au avut loc urmare a faptului ca persoane din DNA au putut cel putin sa intuiasca, daca nu cumva li s-a adus la cunostinta, ca fix in aceiasi zi, Curtea Constitutionala urma sa declare conflictul Constitutional generat de cercetarea ,,oportunitatii” OUG13.

Folosesc a treia oara sintagma ,,clasare si declinare ciudata” intrucat, tocmai avand la cunostinta in avans (sau intuind) decizia Curtii Constitutionale, in opinia mea, care nu sunt jurist, ar fi existat mai multe argumente pentru o continuare a cercetarilor in privinta indiciilor unor infractiuni care au stat la baza adoptarii OUG (si nu a oportunitatii) – si nicidecum clasare sau declinare.

Opinia mea este intemeiata pe doua elemente, indubitabile:

a) La momentul luarii deciziei, Valer Dorneanu – Presedintele Curtii Constitutionale, a declarat că DNA trebuia sa se rezume la raspunderea penala in privinta adoptarii OUG 13.

Existenta conflictului juridic apare atunci cand o putere isi aroga competente care revin alteia. (i) Daca Parchetul s-ar fi limitat sa verifice daca in mod concret s-ar fi savarsit vreo infractiune, nu ar fi fost un conflict. DNA a început însă o acțiune care s-a remarcat prin descinderi la Ministerul Justitiei, (i) audieri de la mic la mare in legatura cu felul in care s-a adoptat un act normativ (…) DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost intrunite conditiile de emitere a unei OUG, daca s-a motivat urgenta, (iii) daca s-au luat toate avizele necesare, lucruri care exced atributiilor DNA”.

b) chiar din comunicatul DNA din 27 februarie 2017, dupa cum voi detalia imediat.

Dar pana atunci, imi adresez o intrebare. Daca am motive sa cred ca DNA, ca beneficiar legal de informatii si in baza diverselor protocoale, intuia/știa că va fi constatat conflictul juridic, pot sa ma intreb și dacă nu Cumva Curtea Constituțională, în calitate de beneficiar legal de informații, știa că dosarul va fi clasat/declinat?

Ca nejurist, fac precizarea ca inteleg si sunt de acord cu declaratia Presedintelui Curtii Constitutionale, pentru ca, sensul pe care il pot eu percepe este acela ca, (i) in cazul in care exista indiciile unor infractiuni, chiar si modul in care este adoptata o ordonanta de urgenta poate fi verificat de catre Parchet. Subliniez: modul, nu oportunitatea. (ii) ,,audieri de la mic la mare”. Din ceea ce am vazut la televizor, nefiind audiati Florin Iordache (ci doar secretari de stat), Liviu Dragnea (lider al coalitiei de guvernamant) sau Calin Popescu Tariceanu (lider al coalitiei de guvernamant), ,,cel mare” la care se referă domnul Dorneanu nu poate fi decât Grațiela Gavrilescu – ministru pentru relația cu Parlamentul (MRP) la acel moment. Și (iii) ,,daca s-au luat toate avizele generale”, respectiv nu modul în care au fost luate avizele, care, în opinia mea, ar fi putut face obiectul cercetării ,,infractiunii de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, aceast acuzatie fiind clasata.

Așa cum am mai spus-o în mai multe rânduri, nu cred că Ordonanța 13 a fost dedicată lui Dragnea (spunând că ,,a afirma acest lucru este o litotă”). Ordonanța 13, așa cum am mai spus-o în numeroase rânduri, are un bazin de dedicatii mult mai mare: ,,socotirea brusc drept urgență a înjumătățirii pedepselor și dezincriminarea unor fapte (pentru prejudicii mai mici) este de natură să regrupeze apele dintre servicii și partide înainte de a le fi separat. Pentru că dacă ar putea fi identificați cei pentru care se dedică proiectele de ordonanță de urgență, ei pot fi găsiți printre cei care au beneficiat de o anumită protecție până la un moment, și ulterior și-au pierdut-o. Dedicația este echivalentul ,,reparării” ,,prejudiciului” pierderii protecției.”

Iată și aspectul cheie din comunicatul DNA din 27 februarie 2017, pe care vreau sa il relev. Citindu-l, tineti cont de faptul că ministru MRP era Gratiela Gavrilescu, subordonata pe linie de partid lui Calin Popescu-Tariceanu – Presedintele Senatului. Bolduirile sunt cele din textul DNA, sublinierea îmi aparține.

,,În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial. Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României. Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP. Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP. (…) Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP – cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02). Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.”.

  1. Repet, nu sunt jurist, dar modul în care a fost emis avizul MRP, intial negativ – potrivit DNA de natura sa conduca la neaprobarea OUG, transformarea, mistificarea lui în pozitiv după ,,discuții tensionate”, și înghitirea efectiva a primului aviz (distrugere), pentru mine acestea reprezinta indicii privitoare la comiterea unor infractiuni (falsificarea de documente, uzul de fals, etc).

2. Responsabil primar pentru avizul initial, cel ulterior si pentru distrugerea primului aviz, in opinia mea nu poate fi gasit decat ministerul pentru relatia cu Parlamentul si reprezentantul sau legal – ministrul pentru Relatia cu Parlamentul – la acel moment – Gratiela Gavrilescu;

3. Gratiela Gavrilescu era membru al Guvernului si membru ALDE. Decizia de substituire a unui aviz negativ cu unul pozitiv, daca domnia sa a luat-o (si chiar daca nu, reprezenantul legal al ministerului este domnia sa, indiferent cui ar fi delegat), a luat-o în urma consultarii cu Președintele Partidului ALDE (Calin Popescu Tariceanu) din care face parte, fiind vorba de un guvern de coalitie? Raspunsul, care poate fi regasit in ,,discutiile tensionate” nu poate fi decat da sau nu. Intrebarea mea este, a cautat cineva acest raspuns? Daca raspunsul este ,,nu”, atunci doamna Gavrilescu, in opinia mea, poarta raspunderea integrala. Daca raspunsul este ,,da”, mai poate sta in picioare decizia de clasare  facuta de catre procurori din DNA a dosarului OUG 13  pentru ,,folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”?

Sunt convins ca vom afla acest raspuns, desi investigatiile DNA, din cate cunosc, nu au cuprins audierea si a sefului ALDE, Calin Popescu Tariceanu. Am fi putut afla raspunsul de la Parchetul General, dar, nu-i asa, procurori din DNA au clasat cazul pentru aceasta infractiune. Desigur, cazul poate fi redeschis, cu exceptia situatiei in care se pune batista pe tambal.

Desigur, exista si posibilitatea ca domnul Tariceanu sa fi aflat din presa despre OUG13. Asa cum a aflat si despre vanzarea Petromidiei catre kazahi de catre colegul Dinu Patriciu, ceea ce l-a determinat sa cumpere actiuni si sa beneficieze de saltul valoric.

Pana atunci insa imi pun o intrebare legitima: in conditiile in care nu identific merite deosebite ale doamnei Gavrilescu pentru a ocupa functia de vicepremier, ma pot intreba daca nu cumva contributia adusa la OUG13 a ministerului domniei sale (jonglarea cu avizul si falsificarea avizului initial din partea MRP) poate reprezenta un criteriu SUFICIENT in opinia celor care au avansat-o?

Si, in functie de reactia lui Iohannis (de acceptare a numirii/de a face gat la numire), voi avea mai multe argumente sau voi ramane la aceleasi argumente ca si pana acum respectiv blatul facut de clasa politica (Iohannis-Dragnea-Tariceanu) in privinta OUG 13, despre care recent, un reprezentant al partidului de guvernamant se straduia sa imi explice ca nu a produs niciun efect, iar eu ma incapatanez sa sustin ca a produs efecte pana la abrogarea ei de catre OUG 14.

Si inca ceva: avand in vederea solutia de clasare/declinare a faptelor legate de OUG 13, cine ar avea cele mai multe motive sa devina ,,cantaret al binomului” desi declarativ este ,,dusman”?

Later edit: Si, cum ar suna cantecele ipotetice ale lui Tariceanu despre binom? Cam ca acelea ale celor de la Verdikt: ,,Vine Politia… imi ia toata marfa… ascund dolarii si marcile… sa nu-mi faca negre zilele”. Desigur, cei de la Verdikt sunt talentati:

 

 

 

Anunțuri


Categorii:Editoriale

Etichete:, , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: